Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri

Valeriu Gurbulea a fost numit în funcţia de Procuror General, cu votul majorităţii deputaţilor în Parlament. La discutarea candidaturii propuse, deputaţii de opoziţie au remarcat anumite acţiuni tendenţioase întreprinse de candidat în funcţiile deţinute anterior (procuror, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, prim vice procuror general). Gurbulea a negat că anumite dosare ar fi intentate din motive politice, precum şi implicarea sa în persecutarea unor oponenţi ai guvernării Referitor la reformarea procuraturii, Gurbulea a declarat că această instituţie este în general reformată şi a rămas doar problema determinării locului ei în cadrul magistraturii. Despre cazurile de rezonanţă în care Moldova a fost condamnată de CEDO, noul Procuror General a declarat că CEDO nu a constatat abuzuri la intentarea dosarelor, sancţiunile fiind aplicate pentru încălcarea drepturilor omului (condiţiile de detenţie, tratament degradant), fără examinarea fondului cauzei.

Prin hotărîre a Parlamentului au fost numiţi primii membri ai Consiliul Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru protecţia concurenţei, în următoarea componenţă^[1]:

• Viorica CĂRARE — Director general al Agenţiei, preşedinte al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani;
• Ion ECHIM — adjunct al Directorului general al Agenţiei, membru al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani;
• Eugen GLADII — adjunct al Directorului general al Agenţiei, membru al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani.

Deşi a fost inclus în ordinea de zi şi supus unor dezbateri îndelungate, proiectului hotărîrii despre numirea unor judecători la Curtea Supremă de Justiţie (N.Budăi, S.Caitaz, E.Zinenco) aşa şi nu a fost adoptat. Discuţii controversate au generat obiecţiile expuse de Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, referitor la calităţile unora dintre candidaţi şi existenţa unor hotărîri ale CEDO care condamnă Moldova, inclusiv şi pentru decizii emise de unul dintre judecătorii propuşi spre avansare. Deputaţii din fracţiunile de opoziţie au remarcat că majoritatea parlamentară apreciază candidaţii şi sub aspect politic, preşedintele fracţiunii PPCD declarînd chiar că aceste tentative şi atitudini ale majorităţii afectează consensul politic parlamentar.

Acte legislative

Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. În baza acestei legi va fi creat un Centru naţional independent pentru protecţia datelor cu caracter personal (iniţial Guvernul propunea ca funcţiile respective să le exercite avocaţii parlamentari), care va supraveghea ca prelucrarea informaţiilor cu caracter personal să fie conformă cerinţelor legii. Noua lege reglementează condiţiile de colectare a informaţiei, păstrare, prelucrare şi utilizare a datelor cu caracter personal şi are drept scop garantarea protecţiei dreptului persoanelor fizice la viaţa privată.

Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA. Legea stabileşte baza juridică a acţiunilor înfăptuite pentru profilaxia răspîndirii infecţiei HIV/SIDA prin reducerea cazurilor noi de infectare, stoparea creşterii exponenţiale a epidemiei şi reducerea impactului acesteia, asigurarea asistenţei medicale şi socio-psihologice persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor, garantarea respectării drepturilor acestora. La dezbaterea proiectului în prima lectură şi ulterior au fost expuse mai multe obiecţii, inclusiv din partea societăţii civile, a grupurilor religioase. Propunerile oportune au fost luate în consideraţie la definitivarea legii.

Legea privind modificarea Legii cu privire la actele de stare civilă. Prin modificarea operată, sfera de candidaţi la funcţia de şef al serviciului de stare civilă a fost extinsă: anterior era necesară vechime în funcţie în domeniul respectiv (în organele de stare civilă), prin modificare s-a propus însă să fie suficientă doar vechimea “în serviciul public”. Proiectul a fost iniţiat de deputaţi ai fracţiunii majoritare şi în cadrul dezbaterii lui, reprezentanţii opoziţiei au menţionat că modificările sînt operate din interese lobbyste, în favoarea unor persoane din administraţia teritorială care ar pretinde la ocuparea respectivelor funcţii.

Proiectul legii privind activitatea de audit. Sînt propuse prevederi referitoare la organizarea activităţii de audit, drepturile, obligaţiile şi răspunderea părţilor implicate, necesitatea elaborării fiind determinată de ajustarea activităţii de audit la cerinţele practicii şi reglementărilor internaţionale (controlul calităţii lucrărilor de audit, asigurarea activităţii, ţinerea registrelor ofertanţilor, constituirea Consiliului de supraveghere a activităţii de audit etc.).

Proiectul legii cu privire la societăţile cu răspundere limitată. Documentul aprobat în prima lectură propune reglementarea modului de constituire, de funcţionare, particularităţile de reorganizare şi modul de lichidare a societăţilor cu răspundere limitată. Prevederi esenţiale vizează numărul de fondatori şi capitalul social minim necesar pentru fondare (30 mii lei faţă de 5400 lei în prezent).

Proiectul legii privind securitatea aeronautică. Se propune reglementarea raporturilor sociale ce ţin de securitatea şi protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului aeronautic, populaţiei, aeronavelor, instalaţiilor şi serviciilor aeroporturilor care deservesc aviaţia civilă de actele de intervenţie ilicită, în scopul asigurării securităţii aeronautice prin instituirea unui ansamblu de măsuri legate de protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită. În cadrul dezbaterilor, mai mulţi din opoziţie au criticat activitatea Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (politica de cadre, instruirea, management financiar deficient, conflicte cu operatori şi administraţii străine). Şi deputaţi din fracţiunea majoritară au acuzat ASAC de încercări de a-şi extinde controlul în sfere unde nu ar avea competenţe (securitate, control, combaterea actelor violente).

Proiectul legii cu privire la reţeaua ecologică naţională. Documentul propune cadrul juridic pentru crearea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, ca parte integrantă a reţelei ecologice paneuropene, stabilirea regimului de protecţie şi utilizare a elementelor funcţionale ale reţelei ecologice naţionale, competenţele şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în acest domeniu.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică. În Legea cu privire la activitatea farmaceutică şi Codul cu privire la contravenţiile administrative se propune includerea prevederilor referitoare la:

• Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Clasificatorul medicamentelor utilizat în diverse sisteme informaţionale automatizate;
• practicarea activităţii farmaceutice în baza sistemului informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor;
• elaborarea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate ce asigură plasarea pe piaţa farmaceutică doar a medicamentelor supuse controlului calităţii şi fabricate sau importate în mod legal;
• obligaţia tuturor întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice, indiferent de forma organizatorico-juridică, tipul de proprietate şi subordonare, să distribuie medicamente numai cu condiţia reflectării circuitului în sistemul informaţional automatizat de evidenţă cantitativ;
• sancţionarea (cu amendă de la 1000 la 20 mii de lei) practicării activităţii farmaceutice în absenţa sistemului informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor, exploatarea incompletă sau/şi incorectă a acestui sistem automatizat, aplicarea modificărilor voluntare, neprezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă respective, eliberarea sau/şi prezenţa în stoc a medicamentelor fără fîşie latentă.

Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi Interpelări

Viceministrul economiei şi comerţului a informat Parlamentul despre implementarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Guvernul va propune în 2007 majorarea salariilor pe trepte, în acest scop fiind necesare circa 338 milioane de lei. La finele anului curent, salariile diferitor categorii urmează să crească între 25–50%.

Deputatul AMN Anatol Onceanu a sesizat Procuratura Generală şi CCCEC să verifice legalitatea privatizării posturilor Antena C şi Euro TV, “capacităţile financiare ale noilor proprietari pentru îndeplinirea condiţiilor contractuale, provenienţa resurselor financiare, situaţia legală şi fiscală a persoanelor respective, garanţii financiari ai acestora”.

Deputatul PCRM Elena Bodnarenco a cerut Procuratura generală să examineze legalitatea mitingului provocat de deputatul Dumitru Braghiş în oraşul Soroca.

Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Primului-ministru să elucideze aspectele legate de preţurile aplicate la gazificarea gospodăriilor casnice şi metodologie formării lor.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Primului-ministru informaţii despre criteriile metodologice de calculare a devizelor de cheltuieili în cadrul lucrărilor efectuate din banii publici, cum sînt selectaţi proiectanţii şi ce mecanisme de control aplică Guvernul. Clipii a invocat în acest sens declaraţiile şefului Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Igor Semenovker, referitoare la încălcările şi delapidările admise de factori responsabili şi antreprenori.

Deputatul Valentia Cuşnir a cerut Guvernului explicaţii privind măsurile concrete întreprinse pentru redresarea situaţiei din sectorul vitivinicol şi deblocarea situaţiei de criză. Prin altă interpelare adresată Procuraturii generale, deputatul Cuşnir a cerut prezentarea informaţiei despre anchetarea cazului dispariţiei în anul 2002 a lui Vlad Cubreacov.

Deputatul Zoia Jalbă a solicitat Guvernului să prezinte temeiul legal al deposedării Facultăţii de medicină veterinară de blocul de studii, în legătură cu amplasarea în acest sediu a Institutului Naţional al Justiţiei.

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a cerut Guvernului să prezinte informaţii despre implementarea modificărilor efectuate în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Conform informaţiilor invocate de Secăreanu, procesul de restituire a proprietăţii şi de compensare a valorii acesteia continuă să fie tergiversat de către autorităţile centrale şi locale.

Declaraţii

În discursul de debut al sesiunii de primăvară-vară, spicherul Parlamentului a trasat sarcinile din activitatea legiuitorilor:

• la compartimentul socio-economic: urgentarea implementării Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; adoptarea legislaţiei privind redirecţionarea prestaţiilor sociale către grupurile cele mai vulnerabile ale societăţii; reformarea sistemului de protecţie a copilului; noua lege a privatizării; politica fiscală pentru anul 2008; crearea şi funcţionarea aşa-numitului “megaregulator” al sectorului financiar extra-bancar; pachetul de iniţiative prezidenţiale direcţionate spre liberalizarea economiei (punerea în aplicare a Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Legea “Ghilotina-2”); instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului juridic de reglementare a activităţii de întreprinzător);
• îndeplinirea recomandărilor Consiliului Europei: pachetul de legi ce vizează reforma judiciară (Legea privind statutul şi modul de organizare a activităţii grefierilor instanţelor judecătoreşti, Legea cu privire la Procuratură, pachetul de amendamente la Codul contravenţiilor administrative); Legea cu privire la partidele politice; următorul pachet de amendamente ce vizează reforma finanţelor publice locale în baza principiului descentralizării şi consolidării autonomiei locale; examinarea proiectului Codului Educaţiei;
• continuarea realizării prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană: respectarea angajamentelor fixate în Programul legislativ pentru anii 2005–2009; continuarea cooperării cu Adunarea Populară a UAT Găgăuzia (armonizarea şi conformarea legislaţiei locale cu cadrul naţional);
• consolidarea parteneriatului public-privat: inventarierea cadrului juridic naţional, în cooperare cu partenerii din sectorul asociativ, identificarea donatorilor pentru a lansa proiectul;
• procedurile derivate din iniţiativa şefului statului şi lansarea funcţionării plenare a mecanismului expertizei anti-corupţie a legislaţiei;
• controlul parlamentar.

Fracţiunea AMN a lansat în cadrul şedinţelor plenare cîteva declaraţii, referitoare la:

• “subminarea bunăstării poporului de către coaliţia aflată la conducerea ţării” (suspendarea aplicării unor majorări salariale pentru angajaţii din sectorul bugetar);
• situaţia social-economică precară din Republica Moldova;
• “utilizarea Consiliului Suprem de Securitate pentru uzurparea Puterii” (stabilirea prin deciziile CSS a unor indicaţii directe autorităţilor statului);
• dezacordul cu majorarea preţurilor şi tarifelor la gaze pentru cetăţeni.

Deputatul PSL Igor Clipii a dat citire uni declaraţii referitoare la situaţia corupţiei în Republica Moldova şi a cerut iniţierea audierilor parlamentare, precum şi înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea faptelor de delapidare a banilor publici şi sustragere a banilor de la populaţie, invocate de directorul Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovker.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet