Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 4–29 iulie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #55 |

11–15 iulie 2005

În perioada de referinţă a avut loc o singură şedinţă plenară a Legislativului, care însă a durat un timp record — mai mult de 5 ore. Situaţia s-a explicat prin faptul că în cadrul acestei şedinţe a fost audiat raportul Ministerului Finanţelor asupra executării bugetului de stat pentru anul 2004, deputaţii adresînd mai multe întrebări şi formulînd obiecţii faţă de politica în domeniul executării bugetului. De asemenea, în aceeaşi şedinţă a fost adoptat în primă lectură, conceptuală, proiectul de lege referitor la bazele politicii bugetar-fiscale pe anul viitor. Avînd în vedere importanţa proiectului, precum şi faptul că el va sta şi la baza veniturilor bugetului de stat pentru anul 2006, interesul manifestat faţă de proiect a fost unul deosebit, atît opoziţia, cît şi reprezentanţii majorităţii parlamentare expunînd mai multe critici şi doleanţe ce urmează a fi luate în consideraţie la pregătirea proiectului pentru adoptare în lectură finală.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la politica bugetar-fiscală şi administrarea fiscală pe anul 2006

Proiectul de lege adoptat în prima lectură va stabili principiile şi normele generale de aplicare a unor prevederi din legislaţia fiscală în anul viitor şi va constitui baza veniturilor bugetului de stat pentru anul 2006.

Cele mai multe şi esenţiale modificări sînt propuse în Codul fiscal, amendamentele respective vizînd cîteva compartimente cheie:

Impozitul pe venit
La acest compartiment se prevede:

Estimările Ministerului de Finanţe presupun că de la diminuarea presiunii fiscale se vor majora încasările din impozitul pe venit cu circa 200 milioane lei (cîte 100 milioane de la persoanele fizice şi juridice).

Taxa pe valoare adăugată
Se propune anularea facilităţilor fiscale stabilite în prezent pentru importul şi livrarea medicamentelor, pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale, a utilajului, tehnicii şi agregatelor complementare. Modificările au scopul de a asigura respectarea principiului echităţii fiscale pentru toţi agenţii economici, precum şi reducerea evaziunii fiscale.

Conform estimărilor, modificările propuse vor spori venituri la buget din contul TVA cu peste 150 milioane de lei. Pe de altă parte, anularea facilităţilor ar putea determina majorarea preţurilor la mărfurile respective şi în acest sens mai mulţi deputaţi şi-au exprimat nemulţumirea şi au exprimat critici, considerînd că modificările vor lovi în păturile socialmente vulnerabile şi în producătorii agricoli.

Modificarea principiilor de aplicare a accizelor

Se propun o serie de modificări în lista mărfurilor supuse accizelor, precum şi a cotei accizelor la anumite mărfuri, simplificîndu-se concomitent şi procedura administrării fiscale a acestora. Din contul acestor modificări se preconizează acumularea suplimentară a circa 140 milioane lei.

Majorarea taxelor pentru licenţe
În anul 2006 se propune majorarea cu 11% şi, respectiv, cu 39% a taxelor pentru licenţe, reieşind din nivelul mediu al inflaţiei pentru ultimii doi (respectiv cinci) ani, referitor la un şir de activităţi, printre care: importul, fabricarea şi comercializarea alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice şi a berii; importul articolelor din tutun; la importul şi comercializarea produselor petroliere. În urma acestor modificări se preconizează acumularea suplimentară în anul 2006 a circa 4 milioane lei.

O modificare aparte prevede scutirea de plata taxei de stat a autorităţilor publice finanţate din bugetul de stat şi a autorităţilor administraţiei publice locale, la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în cazul în care aceste autorităţi apar ca reclamaţi.

Această modificare şi anterior a provocat o serie de obiecţii, inclusiv din partea reprezentanţilor sectorului privat, care consideră că astfel sînt trataţi inegal şi că prin mecanismul respectiv statul se eschivează să tragă la răspundere, inclusiv financiară, funcţionarii publici vinovaţi de abuzuri în relaţiile cu sectorul neguvernamental.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la importul mijloacelor de transport

Proiectul adoptat în prima lectură prevede înscrierea în Codul vamal a unor noi norme prin care se stabileşte interdicţia introducerii şi plasării sub regimuri vamale de import, antrepozit vamal, sub destinaţie vamală zona liberă a mijloacelor de transport auto, a motoarelor şi caroseriilor cu termen de exploatare de peste 10 ani.

De asemenea, proiectul prevede că mijloacele de transport auto care nu au fost plasate în careva regim vamal sau destinaţie vamală, precum şi cele care sînt prohibite pentru introducere în ţară nu pot fi înmatriculate. Înmatricularea de stat se va efectua numai cu condiţia prezentării actelor vamale care confirmă autorizarea plasării mijlocului de transport în circuit liber pe teritoriul Republicii Moldova.

Norma respectivă este propusă în legătură cu faptul că în perioada anterioară au fost constatate mai multe cazuri suspecte de înmatriculare a mijloacelor de transport cu încălcarea legislaţiei vamale, precum şi a unor mijloace prohibite pentru intrare în Republica Moldova. În acest sens au fost pornite şi cîteva cauze penale, inclusiv împotriva unor judecători care au emis decizii referitor la obligarea înregistrării unor mijloace auto de către Departamentul Tehnologii Informaţionale, deşi pentru aceste mijloace de transport lipseau actele vamale corespunzătoare.

Hotărîrea privind executarea bugetului de stat pe anul 2004

Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a aprobat executarea bugetului de stat pentru anul 2004, cu venituri în sumă de 5533,9 milioane lei şi cu cheltuieli în sumă de 5411,9 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli cu 122 milioane lei. Acest excedent de surse bugetare a fost deja îndreptat de Guvern spre plata datoriilor externe.

Conform raportului prezentat cu acest prilej de Ministerul Finanţelor, au fost relevate mai multe date pe capitole execuţionale.

Evoluţii în domeniile macroeconomice
În anul 2004 Produsul Intern Brut a crescut faţă de anul 2003 cu circa 7,3 la sută, atingînd cifra de circa 32 miliarde lei.

În aceeaşi perioadă a crescut cu peste 12 la sută indicele preţurilor de consum, inflaţia lunară ajungînd la 1% (faţă de 1,2% în 2003).

Salariul mediu lunar în economia naţională a constituit 1104 lei, cu o creştere reală de circa 10%.

Exporturile au crescut faţă de anul 2003 cu circa 25 la sută (cu circa 196 milioane dolari). Importurile au crescut cu 26,5% (circa 371 milioane dolari).

Balanţa comercială în anul 2004 a înregistrat un deficit de circa 780 milioane dolari, cu peste 175 milioane dolari mai mult ca în anul 2003.

Veniturile bugetare
Comparativ cu anul 2003 în buget au fost acumulaţi cu peste 900 milioane lei mai mult, depăşirea faţă de calculele iniţiale constituind peste 200 milioane lei. În acelaşi timp, s-a constatat o anumită descreştere a ponderii veniturilor bugetare în PIB.

Nivelul colectării impozitelor a ajuns la peste 91 la sută, în creştere cu circa 6 puncte faţă de anul 2003. S-a constatat o creştere a acumulării de venituri din toate tipurile de impozite: pe venit; funciar; pe bunuri imobiliare; din impozitele indirecte, accize, TVA etc.

În anul 2004 din bugetul de stat în fondul pentru susţinerea teritoriilor a fost transferată suma de peste 643 milioane lei, precum şi circa 220 milioane lei transferaţi din buget cu destinaţie specială (investiţii capitale, programe de stat etc.).

Examinînd rezultatele respective, deputaţii din opoziţie au remarcat lipsa unei politici bine chibzuite de investire a banilor publici în proiecte de dezvoltare de lungă durată. Bugetul a fost apreciat ca fiind unul de consum şi nu unul de perspectivă, cu priorităţi clare în domeniul investiţional şi cel al dezvoltării economiei.

S-a constatat cu acest prilej şi necesitatea atragerii în sectorul investiţional a fluxurilor de capital străin şi autohton, inclusiv a depunerilor cetăţenilor în bănci şi a transferurilor de capital de peste hotare. De asemenea, a fost remarcată necesitatea sporirii acumulării impozitelor, a sporirii responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi gestionarea eficientă a resurselor publice, a îmbunătăţirii generale a climatului de afaceri.

Aceste sarcini Guvernul urmează să le realizeze la executarea bugetului de stat pentru anul curent şi în perspectiva perfecţionării continue a legislaţiei în domeniu.

18–22 iulie 2005

Ca de obicei, spre finele sesiunii de vară Parlamentul examinează mai multe proiecte de acte legislative importante, activitatea deputaţilor fiind marcată printr-un randament ridicat. În acelaşi timp, sporirea numărului de proiecte examinate conduce la dezbaterea lor superficială, la apariţia unor contradicţii imediate sau de perspectivă între normele acestor legi aprobate în pripă şi cadrul legislativ în vigoare.

În sensul celor de mai sus, nu face excepţie nici sesiunea de vară 2005, ultimele şedinţe durînd termene record, cîte 4–5 ore în şir. De remarcat adoptarea în cadrul perioadei de referinţă a unor proiecte foarte importante, atît din punctul de vedere al normelor pe care le conţin, cît şi al impactului politic şi social major. În primul rînd, ne referim la Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria), proiect ce a fost iniţiat de Preşedintele ţării, dar după consultarea principială a tuturor fracţiunilor parlamentare. Asupra proiectului au avut posibilitatea să se exprime, deşi limitat, reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor obşteşti din Republica Moldova, inclusiv ADEPT. Importanţa acestui act determină efectuarea unui studiu distinct, asupra căruia vom reveni după intrarea în vigoare a legii.

Pe lîngă proiectul menţionat, parlamentarii au dezbătut cîteva proiecte referitoare la rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005, prilej cu care unii reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare au formulat mai multe obiecţii şi critici la adresa Guvernului şi a guvernării în ansamblu.

Hotărîrea privind aprobarea direcţiilor strategice ale activităţii în sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006–2010

Prin hotărîrea respectivă, au fost aprobate în calitate de direcţii strategice ale activităţii ştiinţifice:

  1. Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al Moldovei în contextul integrării europene.
  2. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă.
  3. Biomedicina, farmaceutica, fortificarea sănătăţii.
  4. Biotehnologii, fertilitate şi securitate alimentară.
  5. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi.
  6. Eficienţa şi securitatea complexului energetic.

Hotărîrea în cauză nu ar prezenta interes major dacă prin ea nu ar fi fost abrogate alte două decizii ale Legislativului referitoare la tema dată: Hotărîrea nr.1401-XV din 24.10.2002 pentru aprobarea Listei direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003–2010, finanţate din bugetul de stat şi Hotărîrea nr.566-XV din 25.12.2003 cu privire la aprobarea Priorităţilor strategice ale cercetării-dezvoltării pentru anii 2004–2010.

În lista aprobată prin aceste hotărîri intrau:

  1. Cercetările fundamentale în matematică, ştiinţe reale, tehnice, economice, sociale şi umanistice.
  2. Ştiinţele vieţii şi sănătatea omului.
  3. Ştiinţele agricole şi securitatea alimentară.
  4. Relansarea şi dezvoltarea social-economică prin inovare şi transfer tehnologic.
  5. Materiale noi şi tehnologii avansate.
  6. Sisteme energetice, surse alternative de energie, prelucrarea şi utilizarea eficientă a energiei.
  7. Tehnologii informaţionale, electronică şi comunicaţii.
  8. Funcţionarea ecosistemelor, biodiversitatea şi utilizarea raţională a resurselor naturale.
  9. Valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Republicii Moldova.

Respectiv, se poate constata că la nici 2 ani de la aprobare, statul îşi modifică priorităţile activităţii ştiinţifice şi ale dezvoltării, excluzîndu-se ori suprimîndu-se cardinal astfel de domenii ca:

Hotărîrea adoptată la propunerea Academiei de Ştiinţe nu precizează ce se va întîmpla cu programele şi proiectele care au început să fie realizate deja sub auspiciile deciziilor abrogate, precum şi nu motivează nici necesitatea modificării acestor direcţii apreciate cu ceva timp în urmă drept strategice şi prioritare.

Este greu să se aprecieze fundamentarea noilor priorităţi în domeniu, precum şi termenul cît va fi convinsă comunitatea ştiinţifică că anume acestea ar fi prioritare, în condiţiile în care cele anterioare sînt modificate la mai puţin de 2 ani de la adoptare.

Proiectul de lege cu privire la Întreprinderea “Oraşul vinului”

Proiectul adoptat în prima lectură propune redistribuirea unor terenuri aflate în gestiunea statului şi acordarea a circa 15 ha de teren Întreprinderii de Stat “Oraşul Vinului”, creată pentru realizarea unui proiect investiţional comercial, menit să promoveze producţia vitivinicolă autohtonă.

Respectiv, aceste terenuri urmează a fi excluse din domeniul public şi incluse în domeniul privat al statului, pentru a putea fi vîndute, iar resursele obţinute să fie utilizate de întreprinderea în cauză în scop investiţional. Această propunere a provocat obiecţii din partea mai multor deputaţi, care au apreciat drept inoportună crearea complexului comercial respectiv, posibilităţi investiţionale existînd foarte multe în mun. Chişinău şi în alte teritorii disponibile din ţară.

De asemenea, s-a exprimat opinia că terenurile respective ar putea fi înstrăinate abuziv, statul fiind prejudiciat astfel în dublă măsură:

Proiectul legii privind acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural naţional bunurilor Combinatului de vinuri “Mileştii Mici”

Proiectul adoptat în prima lectură propune ca patrimoniul Combinatului de vinuri “Mileştii Mici” să fie declarat obiect al patrimoniului cultural naţional al Republicii Moldova, cu scopul de a asigura păstrarea acestei unităţi în proprietatea exclusivă a statului şi neadmiterii înstrăinării sau distrugerii lui. Statutul respectiv nu va permite privatizarea sau înstrăinarea complexului şi părţilor sale componente.

Se propune ca statutul respectiv să fie acordat:

Protecţia patrimoniului respectiv se va baza pe un regim special de activitate, reieşind dintr-o serie de principii în domeniu: prioritatea activităţilor ce exclud deteriorările şi distrugerile; limitarea impactului activităţii antropogene; prevenirea influenţei factorilor nocivi etc.

În proiect se mai propune ca Combinatul “Mileştii Mici” să fie titularul dreptului preferenţial la folosirea indicaţiei geografice “Mileştii Mici” în denumirea firmei, în mărcile de produs şi a altor obiecte ale proprietăţii industriale. Respectiv, se va interzice utilizarea în scopuri comerciale a denumirilor identice sau similare care conţin indicaţia geografică în cauză, dacă această utilizare ar produce confuzii sau ar indica o legătură cu Combinatul “Mileştii Mici”. Aceleaşi norme obligă titularii de mărci de produs sau denumiri de firmă ce conţin indicaţia geografică “Mileştii Mici” să o excludă în termen de cinic ani de la intrarea în vigoare a legii respective.

Întreprinderea respectivă a fost creată în anul 1969 şi este specializată în producerea, păstrarea şi comercializarea vinurilor. Ea dispune de o suprafaţă de circa 50 km de galerii valorificate, amplasate la adîncimi între 30–80 de metri, vasele tehnologice amplasate avînd o capacitate de 60 milioane litri vin. De asemenea, ea dispune de o colecţie de 1,5 milioane sticle de vin, începînd cu roada din anul 1973 şi pînă la cea de anul trecut.

Mai bine de 90% din producţia fabricată se exportă.

De remarcat că anterior Parlamentul a acordat un statut similar de patrimoniu naţional cultural Combinatului de vinuri “Cricova” (a se vedea în acest sens Legea nr.322-XV din 18.07.2003).

Proiectul legii pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005

Proiectul respectiv propune distribuirea celor de peste 600 milioane lei acumulate suplimentar la buget în decursul primului semestru al anul curent. Suma respectivă se propune a fi utilizată în temei pentru:

  1. Majorarea salariilor angajaţilor din sistemul bugetar. Pentru acest scop se vor utiliza circa 100 milioane lei. De remarcat că majorările respective deja au fost stabilite prin hotărîri ale Guvernului şi Parlamentul va fi practic forţat să aprobe realocările, deoarece în caz contrar va înrăutăţi situaţia unor angajaţi şi acest lucru nu se va admite.
  2. Majorarea cu peste 350 milioane lei a cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale. Din această sumă peste 30% va fi utilizată pentru gazificare; pentru construcţia ambasadelor — circa 17%, a obiectelor social-culturale, pentru transport şi gospodăria drumurilor — cîte 14%.
  3. Majorarea cheltuielilor în domeniul agriculturii şi gospodăriei silvice. În acest scop vor fi alocate peste 150 milioane lei, peste 120 milioane fiind acordate pentru acoperirea parţială a cheltuielilor suportate de producătorii agricoli.
  4. Majorarea cheltuielilor pentru învăţămînt şi educaţie. În acest scop se propun a fi utilizate peste 30 milioane lei (în temei, pentru majorarea numărului de bursieri de stat, pentru indemnizaţiile tinerilor profesori şi pentru majorarea cu 1 leu a alocaţiilor de alimentaţie a copiilor din şcolile internat.
  5. Majorarea cheltuielilor pentru activitatea misiunilor diplomatice peste hotare. În acest scop vor fin alocate peste 26 milioane lei, utilizate în temei pentru asigurarea activităţii reprezentanţei Republicii Moldova la UE şi în Marea Britanie.
  6. Majorarea alocaţiilor pentru organele de menţinere a ordinii de drept şi ale securităţii. În acest scop vor fi alocate circa 30 milioane lei, mai bine de jumătate dintre care vor fi necesare pentru crearea sistemului de comunicaţii ale autorităţilor publice şi pentru menţinerea sistemului Intranet Guvernamental.
  7. Peste 11 milioane lei se acordă pentru continuarea reconstrucţiei complexului monastic “Căpriana”.

De remarcat că, cu prilejul examinării proiectului, mai mulţi deputaţi din opoziţie au supus unor critici dure activitatea şi acţiunile în domeniu ale Guvernului, majoritatea dintre ei calificînd drept ilegale deciziile adoptate anterior de Executiv fără vreo acoperire financiară legală şi fără a avea aprobarea Parlamentului. În acest sens au fost menţionate deciziile referitoare la majorarea salariilor, deciziile de utilizare a mijloacelor fondului social pentru acordarea de indemnizaţii veteranilor ş.a.

Proiectul legii pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005

Proiectul respectiv prevede şi el majorarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat cu peste 24 milioane lei, dintre care peste 23 milioane lei vor fi utilizate pentru acoperirea majorărilor şi indexărilor pensiilor. Circa 300 mii lei vor acordate pentru distribuirea şi deservirea bancară a acestor sume, iar peste 650 mii lei vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de încasare a contribuţiilor de către perceptorii fiscali.

S-a mai remarcat şi faptul că o sumă importantă va fi utilizată pentru recalcularea pensiilor membrilor de Guvern, suma medie a acestora atingînd în anul 2005 circa 1700 lei, fiind în creştere dublă faţă de perioada anterioară. În acelaşi timp, cuantumul mediu al pensiilor funcţionarilor publici a crescut cu doar circa 100 de lei şi constituie în prezent circa 400 lei.

În proiect nu se menţionează de ce au crescut cheltuielile pentru perceptorii fiscali în condiţiile în care salariile acestora nu au fost încă majorate, după cum nu este argumentată plenar nici necesitatea utilizării unor surse considerabile pentru serviciile băncilor comerciale care distribuie banii din domeniul asigurărilor sociale.

20 iunie – 3 iulie 2005 27 septembrie – 10 octombrie 2005