Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 8–21 iulie 2002

|versiune pentru tipar|mail|

8–12 iulie 2002

În perioada de referinţă activitatea parlamentară a fost destul de interesantă, culminînd vineri prin cîteva evenimente care merită atenţie. Astfel, adoptarea de către Parlament a legii care modifică modul de activitate a cultelor a provocat satisfacţia opoziţiei, care a lăudat Guvernul şi fracţiunea parlamentară majoritară pentru efortul de care au dat dovadă, învingînd propriile ambiţii şi stereotipuri.

Scandalul săptămînii s-a produs odată cu declaraţia deputatului Valeriu Pleşca, care a refuzat să se întoarcă din delegaţia oficială în care s-a aflat la Bruxeles. El a declarat că “pînă cînd Guvernul nu va înceta persecutarea sa şi a familiei” nu se va întoarce în ţară. Se pare că afirmaţiile deputatului au provocat nemulţumirea puterii, dat fiind faptul că s-au produs exact în preajma întîlnirii conducătorilor fracţiunilor parlamentare cu secretarul general al Consiliului Europei. Evident, opoziţia poate să încerce să folosească scandalul pentru a demonstra CE că în Republica Moldova lucrurile nu merg chiar bine, chiar dacă Guvernul şi Parlamentul depun eforturi pentru a executa în termen cerinţele Rezoluţiei Adunării Parlamentare a CE, precum şi o bună parte din recomandările acesteia.

Cu toate acestea Parlamentul a lucrat destul de intens, examinînd mai multe acte importante, o parte dintre care merită o atenţie sporită.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea pentru modificarea Legii cu privire la culte

Problema activităţii Mitropoliei Basarabiei şi oficializarea (înregistrarea) ei a fost în centrul atenţiei opiniei publice naţionale, iar mai recent a căpătat şi dimensiune europeană.

Procesul judiciar care s-a desfăşurat în legătură cu refuzul Guvernului de a înregistra cultul în cauză a culminat cu adoptarea unei hotărîri de către Curtea Europeană a drepturilor omului — prima hotărîre referitoare la Republica Moldova şi în care statul a fost recunoscut ca vinovat şi obligat la plata despăgubirilor. Imediat după ce rezoluţia Adunării Parlamentare a CE a obligat Republica Moldova să execute decizia CEDO, autorităţile noastre au invocat imperfecţiunea legislaţiei. Concomitent însă, se vede că au început a fi căutate metode legale de a realiza un compromis agreabil de ambele părţi. Soluţia a fost prezentată în proiectul de lege elaborat de Guvern (în taină, de altfel) şi adoptat de către Parlament în regim de urgenţă.

Esenţa modificărilor:

1. Legea despre culte (Nr.979-XII din 24.03.92) în vigoare la moment prevede în art.9 următoarele:

“Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor cultele sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber dacă practicile şi ritualurile lor nu contravin Constituţiei, prezentei Legi, legislaţiei în vigoare.

În cazuri contrare cultele nu se vor putea bucura de recunoaşterea statului”.

Conform modificărilor adoptate de Parlament, cultele religioase sînt libere să se organizeze şi funcţioneze după norme proprii, cu condiţia că în actele lor statutare nu există prevederi care atentează la independenţa, suveranitate şi securitatea statului, la ordinea publică şi dacă nu susţin activităţi politice sau alte activităţi care contravin Constituţiei şi legislaţiei.

2. Art.14 din Legea în vigoare stabileşte:

“Articolul 14. Recunoaşterea cultelor pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele trebuie să fie recunoscute prin decizie guvernamentală. În cazul nerespectării condiţiilor articolului 9 alineatul întîi din prezenta Lege, recunoaşterea va putea fi retrasă în acelaşi mod.”.

Conform modificărilor, pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele vor trebui să prezinte organului de stat pentru culte “o declaraţie de organizare şi funcţionare, împreună cu statutul său de organizare şi funcţionare”. După depunere, declaraţia se consemnează de organul de stat abilitat, în termen de 30 de zile.

În cazul în care cultul nu respectă prevederile de la art.9, recunoaşterea lor va putea fi anulată, iar activitatea interzisă pînă cînd nu vor fi recunoscute ca legale prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată.

3. Articolul 15, care prevede aprobarea statutului cultului se va exclude din Lege.

Dispoziţiile finale stabilesc că cererile depuse şi aflate în curs de examinare pînă la intrarea în vigoare a legii respective vor fi considerate declaraţii.

În acest mod, Guvernul este exclus din procedura de înregistrare a culturilor, acestea putînd fi consemnate pe viitor în registru şi activa nestingherit. Soluţia respectivă a fosta apreciată drept una reuşită, deoarece, pe de o parte, Guvernul nu va trebui să adopte o hotărîre pentru care să fie criticat de reprezentanţii clerului Mitropoliei Chişinăului, iar pe de altă parte, Mitropolia Basarabiei va putea activa nestingheirt, reprezentanţii ei realizîndu-şi pe deplin drepturile.

Prin soluţionarea problemei Mitropoliei Basarabiei actuala putere a adoptat măsuri mai democratice decît toate guvernările din 1991 încoace (lucru confirmat de reprezentanţii opoziţiei) dar, se pare că anumite deficienţe pot apărea în procesul de aplicare a prevederilor legii, deficienţe care pot provoca ulterior probleme serioase. Ne referim la faptul că legea nu a precizat foarte clar definiţia culturilor şi nu este exclus că pe viitor anumite formaţiuni religioase vor avea pretenţia de a se recunoaşte drept “cult”, cu toate drepturile pe care vor dori să le obţină din statutul de cult religios. Or, este cunoscut faptul că prozelitismul este destul de răspîndit în ultimul timp, iar lipsa mecanismului legal de a refuza înregistrarea unui cult pe motiv că acesta nu este un cult în sensul adevărat al cuvîntului ar putea genera noi conflicte. Rămîne să presupunem că autorii legii au ţinut cont de momentele expuse şi vor fi propuse sau aplicate măsurile necesare de prevenire.

Legea analizată mai sus prevede şi modificarea Codului de procedură civilă, introducîndu-se un temei suplimentar pentru revizuirea hotărîrilor definitive ale instanţelor de judecată — existenţa unei hotărîri definitive a CEDO.

Legea pentru modificarea Codului locativ şi a Codului de procedură civilă

Legea prevede excluderea din actele legislative numite a prevederilor care acordă posibilitate procurorului de a evacua pe cale administrativă persoanele care au ocupat fără autorizaţie încăperea de locuit sau care locuiesc în case ce sînt sub pericolul de a se nărui.

În acest fel, se introduc în legislaţie mecanisme eficiente de garantare a dreptului la locuinţă şi a dreptului de acces în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime.

Legea pentru modificarea Legii privind calitatea în construcţii

Modificările prevăd excluderea din lege a obligaţiei de a plăti în fondul extrabugetar pentru dezvoltarea bazei normative în construcţii a 0,5% din costul materialelor fabricate în Republica Moldova. Modificările sînt determinate de criza apărută în ramura fabricării materialelor de construcţii, majoritatea întreprinderilor de acest gen fiind falimentare ori suportînd pierderi enorme din cauza costului ridicat al producţiei fabricate după tehnologii învechite şi costisitoare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la expertiza judiciară

Legea acordă dreptul de a efectua expertize judiciare şi subdiviziunilor specializate ale Ministerului de Interne, Ministerul Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. De asemenea, se prevede că expertizele pot fi efectuate şi de experţi particulari care au obţinut licenţă, însă cu excepţia expertizelor din cauzele penale privind infracţiunile împotriva vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor.

Legea respectivă scoate monopolul în domeniul expertizei judiciare acordat anterior Institutului Republican de Expertiză Judiciară şi Criminologie de pe lîngă Ministerul Justiţiei, care s-a dovedit că nu reuşeşte să se isprăvească cu sarcinile în domeniu şi nu dispune de baza tehnico-materială necesară, care trebuia creată după adoptarea Legii din 23 iunie 2000, însă din insuficienţă de mijloace financiare aşa şi nu a fost asigurată.

Legea pentru completarea Legii cu privire la Guvern

Legea prevede instituirea pe lîngă Guvern a Centrului Creaţiei Legislative — autoritate publică centrală de specialitate în domeniul elaborării şi expertizării proiectelor de acte legislative, a actelor Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova şi a altor acte cu caracter normativ.

Istoria apariţiei Centrului în cauză este destul de veche, după adoptarea Constituţiei Republicii Moldova fiind făcute mai multe încercări de a institui un organ specializat în domeniul elaborării legislaţiei. Iniţial s-a propus crearea unui Consiliu Legislative pe lîngă Parlament, ideea fiind examinată cîţiva ani la rînd şi materializîndu-se printr-un proiect corespunzător de lege.

Regretabil, dar la începutul anului curent Parlamentul a respins proiectul de lege respectiv, considerînd că Consiliul legislativ nu este necesar odată ce era instituit centrul creaţiei legislative printr-o hotărîre de Guvern.

Iată, însă, că nici peste jumătate de an de la respingerea proiectului de lege care stabilea detaliat statutul, competenţa şi modul de activitate al Consiliului legislativ, se revine la ideea creării unui organ central de specialitate în domeniu, însă de această dată Parlamentul nu va fi beneficiarul principal şi nu va putea institui regulile de activitate, acestea fiind delegate executivului. Este regretabil acest fapt şi din cauza că Legea cu privire la Consiliul Legislativ şi Legea cu privire la actele legislative puteau constitui un tandem efectiv de reglementări speciale în domeniul elaborării legislaţiei, astfel încît să fie excluse cît mai multe erori şi să se pune impedimente serioase în calea lobbysmului legislativ, chiar dacă nu se ajungea la ideea elaborării şi adoptării unei legi care ar reglementa practicile respective.

Legea pentru modificarea programului de privatizare pentru anii 1997–1998

Prin modificările efectuate se exclud de la privatizare o serie de întreprinderi ale căror pachete de acţiuni nu au fost solicitate de investitori, sau al căror statut de întreprindere de stat trebuie păstrat şi în continuare, pentru a nu desfiinţa întreprinderi care sunt unice în domeniile respective.

Hotărîrea privind rezultatele controlului executării Legii serviciului public

Parlamentul a remarcat activitatea nesatisfăcătoare în domeniul executării Legii, în special referitor la pregătirea cadrelor şi perfecţionarea lor. Prin aceeaşi hotărîre, s-a pus în sarcina Guvernului: — să prezinte Parlamentului propuneri pentru perfecţionarea Legii serviciului public; — să elaboreze Statutul funcţionarului public şi să implementeze programe de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici. Comisiei pentru administraţia publică i s-a pus în sarcină să urgenteze examinarea proiectului Concepţiei cu privire la politica de personal în serviciul public.

Pe parcursul sesiunii curente Parlamentul a audiat rapoarte despre executarea multor legi adoptate anterior, demonstrînd astfel că intenţionează să exercite destul de serios controlul parlamentar. Rămîne să vedem dacă pînă la toamnă Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor reuşi să execute indicaţiile şi să repare deficienţele semnalate în rezultatul controlului efectuat de parlamentari.

Acte legislative examinate în prima lectură (nedefinitiv)

Proiectul legii cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public

Proiectul de lege menţionat defineşte:

  1. rechiziţiile de bunuri — măsuri excepţionale prin care autorităţile administraţiei publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi persoanele fizice la cedarea temporară a unor bunuri;
  2. prestări de servicii — măsură excepţională prin care anumite categorii de cetăţeni sînt chemate pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi în interesul apărării ţării.
Proiectul mai prevede:
Proiectul Legii cu privire la cooperarea în domeniul activităţii investiţionale

Acordul ratificarea căruia se propune a fost semnat încă în 1993 între statele membre al CSI şi propune colaborarea statelor părţi la elaborarea şi realizarea politicii investiţionale. Acordul prevede protecţia reciprocă a investiţiilor şi reglementează statutul investitorilor.

Proiectul legii pentru ratificarea Convenţiei cu privire la protecţia drepturilor investitorului

Convenţia a cărei ratificare se propune determină bazele legale pentru efectuarea diferitor tipuri de investiţii, precum şi garantarea drepturilor investitorilor pentru efectuarea investiţiilor şi a veniturilor obţinute din aceste investiţii.

Proiectul legii privind modificarea Codului fiscal

Proiectul propune stabilirea unor noi modalităţi de deducere a cheltuielilor făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare, care nu pot fi mai mari de 10 procente din venitul impozabil. De asemenea, se indică organizaţiile în beneficiul cărora pot fi făcute donaţii filantropice şi de sponsorizare. Suplimentar, se presupune stabilirea de către Guvern a unei modalităţi de confirmare a cheltuielilor făcute în scopurile indicate.

Proiectul are menirea de a îmbunătăţi situaţia în domeniul susţinerii filantropiei şi sponsorizărilor, mărind cu 3% suma deducerilor care pot fi făcute din venitul anual. Aceste modificări, împreună cu noul proiect de lege despre filantropie şi sponsorizare sînt nişte restanţe mai vechi ale Guvernului la capitolul susţinerea activităţilor filantropice în Republica Moldova şi vedem că lucrurile nu se mişcă destul de rapid în această direcţie, deşi declaraţii se fac zilnic.

Legea pentru modificarea Regulamentului Parlamentului şi a Legii cu privire la Guvern

Proiectul presupune instituirea unui mecanism legal necesar pentru publicarea proiectelor de acte legislative şi discutarea publică a acestora.

Astfel, în Regulamentul Parlamentului şi în Legea cu privire la Guvern se vor introduce modificări conform cărora Biroul permanent sau Guvernul vor decide, din oficiu sau la cerere, publicarea proiectelor de acte legislative şi a altor acte vizînd activitatea Parlamentului, precum şi a modului de dezbatere publică a acestora.

Presupunem că proiectul de lege face parte din pachetul de acte legislative pe care fracţiunea majoritară îl adoptă pentru a stabili mecanisme suplimentare în vedere funcţionării instituţiilor democratice în Republica Moldova şi în acest caz se procedează la acţiune pe care ar fi putut să le adopte guvernele anterioare, dacă ar fi dorit să realizeze o transparenţă adevărată a activităţii lor.

15–19 iulie 2002

În perioada de referinţă cele mai interesante discuţii în Parlament le-au provocat nu proiectele de acte legislative, ci rapoartele vizînd executarea legilor adoptate anterior, în care se menţionează neajunsurile şi se dau indicaţii organelor de resort. Opoziţia poate doar aplauda atunci cînd este criticat Guvernul sau vreo structură guvernamentală, însă s-a observat că şi reprezentanţii fracţiunii majoritare nu doresc să tolereze inactivitatea şi neeficienţa unor organe statale sau factori de decizie responsabili.

Din pachetul de acte legislative examinate în perioada de referinţă mai multe pot suscita interesul general şi asupra lor ne vom opri în continuare.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea privind declararea şi controlul averii demnitarilor de stat, a judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi altor persoane cu funcţii de conducere

Despre necesitatea adoptării unei asemenea legi se vorbeşte de foarte mult timp, ea fiind considerată drept un factor esenţial în combaterea corupţiei şi asigurarea transparenţei activităţii autorităţilor publice şi a persoanelor de prim rang. Legea stabileşte, între altele:

  1. Domeniul de reglementare: — obligaţiunea de a declara şi modul de declarare şi control a veniturilor şi proprietăţii demnitarilor de stat.
  2. Subiecţii declarării: Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, judecătorii, procurorii, membrii Curţii de Conturi, ai consiliului de administraţie a Băncii Naţionale, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membrii Comisiei Electorale Centrale, conducătorii organelor administraţiei publice locale; viceminiştrii, conducătorii de departamente, servicii de stat, şefii birourilor vamale şi adjuncţii acestora, conducătorii agenţiilor şi altor instituţii ale administraţiei publice centrale, conducătorii întreprinderilor de stat etc.
  3. Obiectul declarării: veniturile la momentul depunerii declaraţiei; bunurile mobile şi imobile; angajamentele financiare, inclusiv ale membrilor familiei, cota parte în capitalul agenţilor economici, atît din Republica Moldova, cît şi de peste hotarele ei etc.
  4. Organele abilitate cu funcţia de colectare a declaraţiilor:
    1. Comisia centrală de control (pentru funcţionarii de rang suprem — conducerea ţării, deputaţii, judecătorii Curţii Constituţionale, Procurorul general şi adjuncţii acestuia, avocaţii parlamentari, membrii Curţii de Conturi, ai CNVM etc.).
    2. Comisia departamentală de control — pentru toţi ceilalţi subiecţi vizaţi.
  5. Legea va mai conţine prevederi referitoare la: secretul informaţiilor, transparenţa declaraţiilor (publicarea în presă a declaraţiilor de venituri ale persoanelor de prim rang), răspunderea subiecţilor vizaţi (inclusiv destituirea din funcţie). Aici ar trebui să facem o remarcă, deoarece nu este clar cum ar putea fi destituit din funcţie un deputat în Parlament sau Preşedintele ţării, deoarece Constituţia nu prevede asemenea proceduri pentru neprezentarea declaraţiilor sau falsificarea lor.

În general, mai mulţi experţi şi-au expus scepticismul vizavi de eficienţa legii în cauză, menţionînd că prevederile ei au un caracter mai mult declarativ. Oricum, ca şi în alte cazuri, eficienţa legii va depinde de cei abilitaţi cu aplicarea ei şi rămîne să sperăm că începînd cu anul viitor, cînd vor fi depuse primele declaraţii de venituri în conformitate cu noua lege, Parlamentul nu va uita să întreprindă un control asupra modului de executare a prevederilor ei.

Legea cu privire la avocatură

Despre legea în cauză am scris anterior şi avînd în vedere că în rezultatul definitivării au fost introduse mai multe prevederi noi, vom reveni cu un comentariu detaliat după publicarea ei.

Legea cu privire la rezerva forţelor armate

Conform prevederilor acestei legi, prin rezervă a forţelor armate urmează să se înţeleagă cetăţenii care se află la evidenţă militară în calitate de rezervişti. Rezerva forţelor armate este destinată pentru completarea acestor forţe la mobilizare, precum şi la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor tehnogene şi a catastrofelor.

Rezerva se va forma din cetăţenii care sînt trecuţi în rezervă după efectuarea serviciului militar, cetăţenii care au absolvit cursul de instruire militară, au efectuat serviciul militar de alternativă, precum şi cetăţenii apţi pentru serviciul militar dar care nu şi-au îndeplinit această obligaţie pînă la vîrstă de 32 de ani.

Evidenţa persoanelor indicate se va duce de către organele administrativ-militare teritoriale.

Legea mai determină: — Structura rezervei şi limita de vîrstă de aflare în rezervă; — Pregătirea rezervei; — Mobilizarea rezerviştilor la locul de muncă; — Expertiza medicală a rezerviştilor; — Protecţia socială şi juridică a rezerviştilor.

Capitole aparte sînt dedicate rezervei pasive şi rezervei active a forţelor armate: — componenţa; pregătirea militară; acordarea gradelor militare, protecţia socială, asigurarea materială etc.

Deşi legea conţine prevederi novatoarea, realizarea ei ar necesita surse considerabile de la bugetul de stat, însă acest lucru nu se va putea întîmpla în timpul apropiat, deoarece bugetul nu poate acoperi măcar cheltuielile minime necesare pentru desfăşurarea normală a serviciului militarilor în termen, cu atît mai mult va fi problematică pregătirea permanentă necesară pentru menţinerea rezervei active a forţelor armate. Unicul fapt care bucură este că statutul de neutralitate pe care îl are ţara noastră presupune doar pregătirea pentru apărare, iar doctrina şi strategia militară prevede că apărarea iroseşte mult mai puţine resurse umane şi materiale decît cei care promovează doctrina de atac.

Legea cu privire la pregătirea pentru apărare

Legea sus-numită determină modul de pregătire pentru executarea obligaţiei constituţionale referitoare la apărarea Patriei. Astfel, legea reglementează:

1. Serviciul militar — o formă specială a serviciului public, care constă în pregătirea pentru apărarea Patriei în cadrul Armatei Naţionale şi a altor forţe militare. Se stabileşte că serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii — cetăţeni ai Republicii Moldova (femeile cu pregătire specială vor putea îndeplini serviciul militar prin contract).

2. Serviciul alternativ — o formă specială a serviciului, cu caracter civil care înlocuieşte serviciul militar. Modul de desfăşurare a serviciului alternativ trebuie să fie stabilit conform unei hotărîri a Guvernului. În acest fel, la intrarea în vigoare a noii legi se va abroga Legea cu privire la serviciul de alternativă, mecanismul nou urmînd a fi elaborat şi aprobat de Guvern, conform competenţelor delegate de Parlament.

De remarcat că problema serviciului de alternativă a fost destul de mult timp discutată în societate, deoarece s-au constatat încălcări în domeniul dat, mai mulţi tineri eschivîndu-se de la satisfacerea serviciului militar sub pretexte născocite. Totodată, tentativele Guvernului de a face ordine în sfera dată se ciocneau de faptul că Legea cu privire la serviciul de alternativă în vigoare la moment permite practic oricui să se eschiveze de la serviciul militar, cu condiţia că achită lunar în bugetul de stat o anumită sumă din venitul obţinut la locul de lucru. Esenţa serviciului de alternativă era însă alta — să se efectueze munci social-utile, de voluntariat, pe care nu oricine le exercită dacă nu este plătit bine.

3. Evidenţa militară a cetăţenilor (recruţi şi rezervişti) se va ţine de organele specializate în ţinerea evidenţei militare (centrele militare şi punctele de recrutare);

4. Serviciul militar se va exercita în conformitate cu prevederile legii, cetăţenii incorporaţi depunînd jurămîntul militar şi acordînduli-se grade militare (de la soldat pînă la general de corp de armată). Durata serviciului militar a fost redusă de la 18 la 12 luni.

5. Legea prevede posibilitatea efectuării serviciului militar prin contract, stabilind modul de încheiere a acestuia şi termenele pentru care poate fi încheiat.

6. Legea mai prevede şi posibilitatea efectuării serviciului militar la catedra militară a instituţiilor de învăţămînt superior. De remarcat însă că catedrele militare au fost desfiinţate mai bine de 10 ani în urmă şi înfiinţarea lor nu este obligatorie, conducerea acestor instituţii determinînd singură necesitatea respectivă. Avînd în vedere faptul că întreţinerea catedrei militare necesită resurse considerabile, considerăm foarte puţin probabil să fie instituite asemenea structuri la instituţiile de învăţămînt particular, dar şi la ce de stat (doar dacă crearea lor nu va fi impusă ulterior).

După cum s-a remarcat şi mai sus, executarea prevederilor legii analizate va fi problematică din cauza lipsei de mijloace financiare. În special acest lucru se referă la satisfacerea serviciului militar prin contract, deoarece, în prezentul apropiat nu există premise pentru formarea unei armate profesioniste în Republica Moldova.

Legea pentru completarea Codului penal

Prin legea respectivă în Codul penal se adaugă un articol nou, care va sancţiona ocuparea samavolnică sau abuzivă a lăcaşelor de cult. Respectiv, se prevăd pedepse sub formă de amendă sau privaţiune de libertate de la unu pînă la 15 ani, în funcţie de gravitatea faptelor şi modul în care vor fi săvîrşite.

Hotărîrea pentru aprobarea Concepţiei politicii de personal în serviciul public

Guvernul a elaborat concepţia respectivă cu scopul de a asigura reformarea, democratizarea şi debirocratizarea serviciului public. Scopul principal al Concepţiei este de a crea premisele necesare pentru elaborarea actelor noi în domeniul serviciului public, de a constitui un îndrumar pentru cei care vor elabora actele respective. Deşi are un conţinut mai mult narativ, Concepţia conţine cîteva momente novatoare, care trebuie menţionate aparte:

1. Sistemul de recrutare şi selectare a cadrelor în funcţiile publice vacante se va face numai pe bază de concurs, excepţie făcînd cîteva funcţii legate de asigurarea activităţii conducătorul numit pe termen.

2. Se vor stabili clar garanţiile continuităţii în serviciul public, cu scopul de a exclude epurarea cadrelor odată cu schimbarea conducătorilor autorităţilor publice sau a politicii promovate de stat.

Acest lucru trebuie remarcat aparte deoarece s-a demonstrat deja că calitatea guvernării depinde de funcţionarii angajaţi în funcţiile de execuţie şi schimbările efectuate în cadrul sistemului respectiv nu au contribuit la ridicarea profesionalismului şi onestităţii acestora, majoritatea căutînd a-şi realiza propriile interese, deoarece nimeni nu le garanta aflarea în funcţie un timp îndelungat.

3. Se vor introduce noi metode de stimulare a funcţionarilor, atît materială, cît şi din punct de vedere al carierei (introducerea unor noi grade de calificare).

Legi de ratificare a unor tratate internaţionale

Parlamentul a ratificat:

  1. Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane în ceea ce priveşte aplicaţiile biologice şi ale medicinii, precum şi protocolul adiţional care interzice clonarea fiinţei umane.
  2. Acordul CSI de colaborare în domeniul editării, difuzării cărţii şi poligrafiei.
  3. Acordul cu privire la colaborarea statelor-membre ale CSI în domeniul presei periodice.
  4. Hotărîrea Consiliului Economic al CSI privind programul de cercetări ştiinţifice comune al organizaţiilor statelor membre ale CSI în domeniul situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen.
  5. Acordul CSI privind crearea Comitetului Valutar Interstatal, Acordul CSI cu privire la colaborarea în domeniul activităţii investiţionale şi Convenţia CSI cu privire la protecţia drepturilor investitorului.
  6. Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului; Convenţia internaţională privind suprimarea terorismului cu bombe şi Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici.
  7. Acordul de restructurare a împrumutului dintre Republica Moldova şi banca germană “KFW”. Acordul prevede reeşalonarea pe 15 ani a achitării împrumutului de peste 13 milioane euro.

Acte legislative examinate şi adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni

Legea respectivă prevede excluderea auditului obligatoriu asupra exerciţiului economico-financiar al societăţilor pe acţiunii.

Proiectul legii cu privire la suspendarea activităţii Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”

Proiectul prevede că timp de 10 ani agenţilor economici care activează în zona dată li se vor păstra anumite garanţii, conform unui regim care va fi elaborat şi implementat de Guvern.

24 iunie – 7 iulie 2002 22–28 iulie 2002