Remanieri
- A fost completată vacanţa unei funcţii de deputat prin validarea mandatului lui Afanasii Mandaji, candidat supleant pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Mandaji este al 67-ea în lista PCRM şi a mai deţinut funcţia de deputat în Parlamentul de legislatura a XV-a.
- Parlamentul a operat o serie de modificări în structura Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe. Gheorghe Popa (PCRM) a fost numit vicepreşedinte al Comisiei, iar Valeriu Calmaţui (PCRM) — secretar. În calitate de membru al Comisiei a fost numit Afanasii Mandaji (PCRM).
- Deputaţii Ion Guţu (fracţiunea AMN) şi Gheorghe Popa (Fracţiunea PCRM) au fost numiţi în Comisia centrală de control a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Conform Legii Nr.1264-XV din 19.07.2002, Comisia centrală de control primeşte şi verifică în prealabil declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate depuse în fiecare an pînă la 31 ianuarie de: Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, ai instanţelor judecătoreşti de toate nivelele, Procurorul General şi procurorii subordonaţi, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, avocaţii parlamentari, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, şeful şi adjuncţii şefului Aparatului Guvernului, şefii oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului etc.
- Deşi a fost pus în discuţie, nu s-a reuşit adoptarea proiectului de hotărîre despre înlocuirea în delegaţiile la organizaţiile internaţionale a unor deputaţi care au fost excluşi anterior din fracţiunea AMN. Iniţierea de către AMN a discuţiilor la tema dată a scos în evidenţă faptul că numărul de deputaţi ai acestei fracţiuni nu-i mai permite să aibă aceeaşi cotă de reprezentare ca la începutul activităţii Parlamentului şi o parte din funcţiile respective pot reveni altor fracţiuni, în special celei a PCRM.
- La şedinţa din 24 februarie 2006 fracţiunile de opoziţie au acuzat reprezentanţii majorităţii parlamentare de abuz, iar fracţiunea AMN a solicitat demiterea din funcţie a vicepreşedintelui legislativului Maria Postoico, pe motivul că nu a acordat timp suplimentar pentru întrebările şi interpelările deputaţilor.
Acte legislative
- Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Legea instituie crearea Ministerului Administraţiei Publice Locale şi exclude din lista organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice Biroul Naţional Migraţiune şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională. Iniţiativa creării ministerului respectiv, în formula propusă de executiv, a provocat discuţii controversate şi critici din partea opoziţiei parlamentare. Majoritatea parlamentară a susţinut formarea ministerului, dar a acceptat ca funcţiile şi atribuţiile acestuia să fie discutate ulterior cu “implicarea” tuturor celor interesaţi.
- Legea pentru modificarea Codului de procedură penală. Modificările aduse art.429 şi 455 din Codul de procedură penală anulează obligativitatea declarării recursului şi a recursului în anulare “în formă dactilografiată”. Această soluţie a fost adoptată pentru a asigura plenar dreptul de acces la justiţie al persoanelor aflate în detenţie sau în imposibilitate de a pregăti adecvat cererile de contestare a deciziilor judecătoreşti.
- Legea cu privire la cereale şi la certificatele de depozit pentru cereale. Documentul adoptat stabileşte reglementări noi referitoare la activităţile de păstrare a produselor cerealiere, instituind un registru special în care vor fi introduse toate unităţile ce desfăşoară activităţi în domeniu.
- Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental. Proiectul adoptat în prima lectură propune instituirea unor dispoziţii noi referitoare la achitarea sumelor reparaţiilor stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), precum şi referitor la exercitarea dreptului de regres împotriva persoanelor a căror activitate intenţionată a constituit temei pentru adoptarea hotărîrii despre plata sumelor stabilite prin decizie a CEDO sau prin acord de soluţionare amiabilă a cauzei. Acţiunea în regres va fi intentată obligatoriu de către Procurorul General, la prezentarea de către Agentul Guvernamental a informaţiilor despre cazurile respective. Proiectul este apreciat echivoc de către forţele politice parlamentare şi reprezentanţii comunităţii juridice, principalul pericol invocat fiind persecutarea unor judecători care s-au subordonat presiunilor politico-administrative şi au emis decizii inechitabile, contestat ulterior la CEDO.
- Proiectul legii pentru completarea legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul votat în primă lectură instituie obligativitatea plasării în regim de acces liber a actelor oficiale ce constituie fondul legislativ al Republicii Moldova. Guvernul consideră inoportună modificarea respectivă, deoarece accesul la baza legislativ-normativă este asigurat prin intermediul paginii web a Ministerului justiţiei, recent lansată în reţeaua Internet.
Control parlamentar
Audieri
În cadrul şedinţei din 17 februarie 2006 deputaţii au audiat informaţia despre controlul executării Legii nr.1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Conform unui raport prezentat de Comisia parlamentară pentru agricultură şi industria prelucrătoare lipsa evidenţei stricte a fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi produselor alcoolice generează pierderi considerabile bugetului de stat. Conform unor estimări, sumele care ar putea fi încasate în buget constituie circa 200 milioane de lei (15,5 milioane dolari SUA). Drept principală cauză a neajunsurilor este menţionată lipsa unui Registru de evidenţă computerizată a tuturor agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniu, conţinînd date actualizate despre producţia fabricată sau/şi comercializată de aceştia. A fost expusă şi ideea înăspririi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în domeniu, necesitatea asigurării controlului strict asupra utilizării zahărului în industria vinicolă, combaterea falsificării producţiei alcoolice.
Întrebări şi interpelări
Deputaţii au audiat cîteva răspunsuri la întrebările date anterior Ministerului Economiei şi Comerţului, referitor la:
- Cesionarea de către Concernul “Gazprom” a datoriilor Moldovei pentru gazele naturale livrate. Conform informaţiei prezentate de ministrul Valeriu Lazăr, datoriile Moldovei au fost cesionate Companiei “Factoring-Finance”, o instituţie financiară afiliată concernului rus. SA “Moldova-gaz” nu a fost informată în prealabil despre intenţiile de cesionare a datoriilor şi pînă la acest moment noii debitori nu au înaintat careva pretenţii faţă de compania moldovenească.
- Efectele pentru comerţul exterior urmare a aderării României la UE. În opinia oficialilor guvernamentali, aderarea României la UE şi denunţarea cu acest prilej a Acordului de comerţ liber între Moldova şi România nu va afecta considerabil domeniul comerţului extern al Moldovei. Această afirmaţie este bazată pe faptul că regimul comerţului cu România va fi cel practicat cu alte ţări ale comunităţii europene, iar sistemul generalizat de preferinţe “GSP+” oferă acces liber pe piaţa UE pentru 85 la sută din exportul Republicii Moldova. Pe de altă parte, exportatorii moldoveni ar putea obţine noi oportunităţi, legate de faptul că odată cu aderarea la UE, preţurile la produse în România ar putea înregistra o anumită creştere.
- Vînzarea de către SA “Moldtelecom” a pachetului de acţiuni deţinut la compania de telefonie mobilă “Voxtel”. Ministrul economiei şi comerţului a declarat că “a existat acoperire legală” pentru vînzarea celor 10% de acţiuni deţinute de stat în capitalul companiei “Voxtel”. Compania de telefonie mobilă şi-a realizat dreptul său de a răscumpăra acţiunile pe care acţionarul “Moldtelecom” a hotărît să le vîndă. Statul a obţinut în urma tranzacţiei circa 10 milioane dolari SUA şi a pierdut dreptul de a participa la administrarea societăţii pe acţiuni “Voxtel”. De notat că în anul 2005 veniturile Voxtel au constituit 956,2 milioane de lei (73,7milioane dolari SUA). Acţionari ai Voxtel sînt: France Telecom Mobiles (FTM) cu 61%, Moldavian Mobile Telephone Bis cu 30%, MobilRom cu 4% şi Corporaţia de Finanţare Internaţională (IFC) cu 5%.
La 17 februarie 2006 deputatul fracţiunii AMN Anatol Onceanu a adresat Preşedintelui Republicii Moldova cîteva interpelări, prin care i-a solicitat să se pronunţe public referitor la “acoperirea juridică a implicării directe în dirijarea puterilor legislativă, executivă şi judiciară” şi la declaraţiile Preşedintelui României Traian Băsescu despre “solicitarea pentru Republica Moldova a unei foi de parcurs de la Uniunea Europeană”, “relansarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova, pornind de la principiul «două state — acelaşi popor», care se vor reîntîlni în cadrul Uniunii Europene”, “translatarea întregii naţiuni române în interiorul Uniunii Europene”.
La şedinţele Parlamentului din 23 şi 24 februarie 2006 reprezentanţii opoziţiei au adus un şir de acuzaţii în adresa majorităţii parlamentare şi a unor exponenţi ai acesteia, acuzîndu-i de abuzuri şi uzurpare a unor funcţii improprii în condiţiile unui stat cu regim parlamentar democratic. Motiv al acuzaţiilor a servit închiderea şedinţei plenare a Parlamentului după expirarea unei ore de întrebări şi interpelări. Cu acest prilej a fost readusă în prim plan necesitatea modificării Regulamentului Parlamentului, atît opoziţia cît şi majoritatea parlamentară insistînd la introducerea unor amendamente care să stabilească clar procedurile de control parlamentar.
Declaraţia cea mai neaşteptată a fost făcută de Victor Stepaniuc, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, ex-preşedinte al Fracţiunii PCRM. Stepaniuc a declarat că dreptul deputaţilor la întrebări şi interpelări este prevăzut numai de legislaţie şi “nu există în Constituţie”[1], iar modul în care este utilizat acest drept în şedinţele plenare “este ineficient”, situaţie care impune revizuirea legislaţiei şi a practicilor în domeniu.