Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 16–29 decembrie 2002

|versiune pentru tipar|mail|
De obicei, la finalul sesiunilor, Parlamentul examinează un număr impunător de acte legislative, încercînd să adopte toate actele care sînt considerate ca prioritare sau care trebuie să intre în vigoare la finele anului calendaristic şi financiar. Respectiv, în ultimele şedinţe plenare un loc aparte este rezervat modificărilor în legea anuală a bugetului şi a bugetului asigurărilor sociale, precum şi unor modificări în actele care trebuie să fie aplicate în anul fiscal viitor.

În perioada de referinţă, afară de actele legislative menţionate, Parlamentul a reuşit să examineze şi alte proiecte importante atît din punctul de vedere al conţinutului său, cît şi al ideologiei pe care o promovează.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea pentru aprobarea regulamentelor privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiilor de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate

Legea respectivă a fost adoptată în scopul de a asigura realizarea prevederilor Legii cu privire la declararea veniturilor, adoptată de Parlament în vara anului curent şi conform căreia, pînă la 30 ianuarie 2003, toţi demnitarii de stat trebuie să depună declaraţiile corespunzătoare. Prin regulamentele aprobate de Parlament se stabileşte că vor fi create cîteva comisii, la care separat vor depune periodic declaraţiile despre venituri şi avere:

  1. La comisia centrală de control: Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, Curţii Supreme de Justiţie, Curţii de Apel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, Procurorul General, procurorii şi adjuncţii acestora, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, avocaţii parlamentari, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale şi adjuncţii lor (permanenţi), conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale.
  2. La comisia departamentală de control a Cancelariei de Stat: viceminiştrii, directorii departamentelor şi adjuncţii acestora, şefii serviciilor de stat şi adjuncţii acestora, şefii punctelor vamale şi adjuncţii acestora, directorii agenţiilor de stat şi independente şi adjuncţii acestora, directorul Camerei de licenţiere şi adjuncţii acestuia; conducătorii, adjuncţii acestora, în instituţia publică, în întreprinderea de stat sau municipală, în societatea comercială cu capital de stat majoritar, în instituţia financiară cu capital de stat total sau majoritar.
  3. La comisiile create în cadrul instituţiilor publice: funcţionarii de stat, alţii decît cei specificaţi mai sus.

Regulamentele aprobate de Parlament stabilesc că în cazul în care depistează nereguli sau încălcări în prezentarea declaraţiilor, comisiile respective au dreptul de a sesiza Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, care va putea verifica datele şi intenta dosare pentru a constata existenţa unor infracţiuni.

Legea cu privire la înregistrarea dactiloscopică

Faţă de proiectul adoptat în prima lectura (vezi comentariul ADEPT despre activitatea Parlamentului în perioada 14–18 octombrie 2002), legea a fost completată cu amendamente referitoare la finanţarea măsurilor de organizare şi efectuare a înregistrării dactiloscopice, de sistematizare, păstrare şi evidenţă a informaţiei dactiloscopice. Astfel, s-a stabilit că pentru persoanele angajate în instituţiile publice şi care sînt obligate să treacă înregistrarea dactiloscopică, cheltuielile vor fi suportate de instituţia publică respectivă.

Conducătorii de mijloace de transport, solicitanţii de azil şi refugiaţii, precum şi cetăţenii care pleacă la lucru în străinătate vor fi obligaţi să achite costul serviciilor de înregistrare dactiloscopică, al căror preţ se estimează la circa 20 de lei pentru o persoană.

Cheltuielile de implementare a legii se estimează la circa 2 milioane de lei, însă actualmente în bugetul de stat aceste sume nu sînt incluse, ceea ce poate crea anumite piedici la aplicarea legii.

Legea pentru modificarea actelor legislative privind activitatea Curţii Constituţionale

Prin legea respectivă s-a stabilit că în cazul în care la adoptarea hotărîrii despre constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul respectiv se consideră constituţional. În alte cazuri de paritate a voturilor examinarea cauzei se amînă.

Prin legea respectivă, Parlamentul a lipsit Preşedintele Curţii Constituţionale de dreptul de a deţine vot hotărîrtor în caz de paritate de voturi şi în acest fel a executat o hotărîre mai veche a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea votului decisiv al Preşedintelui Parlamentului.

La adoptarea legii, unii deputaţi din opoziţie şi-au exprimat opinia că astfel majoritatea parlamentară a întreprins măsuri de natură să subordoneze Curtea Constituţională intereselor sale, deoarece doi membri ai Curţii au fost numiţi de actuala guvernare.

Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul ţării

Faţă de varianta iniţială, în lege au fost introduse prevederi prin care s-a majorat plafonul neimpozabil al mărfurilor ce pot fi introduse ori scoase de pe teritoriul ţării de la 100 la 200 de euro. De asemenea, a fost majorată cantitatea minimă de băuturi alcoolice ce poate fi scoasă de pe teritoriul ţării fără impozitare de la 1 la 2 litri.

S-a mai stabilit că persoanele fizice pot declara verbal organului vamal obiectele de uz personal, mărfurile ce nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie şi alte mărfuri, conform unei anexe speciale a legii: bere (pînă la 5 litri); ţigări (50–200 bucăţi); blănuri (1 unitate); articole de îmbrăcăminte (3 unităţi); calculatoare, magnetofoane, aparate video, instrumente optice (1 unitate).

În alte cazuri, persoana care introduce sau scoate de pe teritoriul ţării anumite bunuri de folosinţă personală va trebui să completeze o declaraţie vamală.

Legea mai permite introducerea ori scoaterea de pe teritoriul ţării a obiectelor de metal preţios în sumă de pînă la 10 mii euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.

De asemenea, este reglementată separat modalitatea de introducere şi scoatere din ţară a mijloacelor de transport auto.

Legea despre muzee

Prin legea sus-numită s-a creat cadrul juridic general al organizării şi administrării muzeelor de stat şi private, în condiţii de egalitate. Legea defineşte noţiunile: muzeu, colecţie muzeală, patrimoniu muzeal, atestare ştiinţifică, istorică, culturală, muzeală.

Se stabileşte că muzeele îndeplinesc nişte funcţii specifice, cum ar fi:

Legea mai determină principiile politicii de stat în domeniul muzeelor, modul de dirijare a activităţii acestora, drepturile personalului angajat, modalităţile de reorganizare şi lichidare etc.

Legea privind stabilirea unor suplimente pentru beneficiarii de pensii domiciliaţi în partea stîngă a Nistrului

Prin legea respectivă, începînd cu 1 ianuarie 2003 s-au stabilit suplimente la pensii între 50–100 lei pentru pensionarii şi invalizii stabiliţi cu traiul în comunele Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Pîrîta şi Molovata Nouă.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii învăţămîntului

Prin legea respectivă s-a stabilit modalitatea prin care Guvernul înaintează Preşedintelui ţării propunerile pentru aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau reorganizării instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi de perfecţionare a cadrelor.

Anterior, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei au expus opinia că în acest fel se încearcă subordonarea învăţămîntului şi subminarea autonomiei universitare şi că prevederile legii în cauză nu ar trebui să aibă aplicare asupra instituţiilor private.

Legea pentru înfiinţarea Departamentului de turism

Conform legii, Agenţia Naţională de Turism se reorganizează în Departamentul pentru dezvoltarea turismului şi va exercita atribuţiile stabilite prin legea de bază cu privire la turism. Se mai stabileşte că Guvernul va aproba o nouă structură şi numărul scriptic al Departamentului nou format. În prezent Agenţia de turism numără 11 persoane şi reorganizarea sa în organ central de specialitate al statului are menirea de a determina dezvoltarea sferei respective a economiei naţionale. Mai mulţi experţi şi-au exprimat scepticismul în legătură cu problema dată, deoarece crearea unui organ birocratic nu va contribui prin nimic la dezvoltarea infrastructurii şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de turism, mai ales că majoritatea agenţiilor care activează în sfera dată sînt private şi nu se subordonează organelor de stat.

Legea privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Deşi introducerea asigurării medicale obligatorii a fost amînată cu jumătate de an, Parlamentul a adoptat totuşi legea de bază care stabileşte cadrul juridic necesar pentru determinarea, mărimii, modului şi termenelor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

S-a stabilit că legea îşi extinde efectele asupra tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, altor unităţi economice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, asupra persoanelor fizice care practică activităţi de antreprenoriat, asupra străinilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova etc.

Mărimea primelor de asigurare se va stabili anual în legea bugetului de stat. Pentru anul 2003 această primă este stabilită în cuantum de circa 340 lei pentru o persoană.

Hotărîrea privind majorarea salariului judecătorilor Curţii Constituţionale

Pe parcursul sesiunii curente Parlamentul a decis să majoreze salariul procurorilor şi judecătorilor. În ultimele şedinţe s-a decis şi majorarea salariului angajaţilor Curţii Constituţionale care au statut de magistraţi. Astfel, pentru judecătorii Curţii şi judecătorii asistenţi care deţin grade de calificare se stabilesc sporuri de la 150 pînă la 400 de lei. De asemenea, s-au stabilit sporuri pentru înaltă competenţă profesională — în mărime de 50 de procente faţă de salariul funcţiei. Pentru preşedintele Curţii Constituţionale s-a stabilit şi o indemnizaţie de conducere în mărime de 450 lei.

Astfel, dacă pe de o parte Parlamentul a adoptat modificări care sînt apreciate că diminuează puţin posibilitatea Curţii Constituţionale şi a Preşedintelui acesteia de a declara neconstituţionale legile şi tratatele internaţionale, pe de altă parte, s-au instituit garanţii pecuniare suplimentare pentru Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale şi acest lucru are menirea de a le stimula activitatea.

Legi de ratificare a unor acte internaţionale

Prin legile respective parlamentul a ratificat:

  1. Convenţia europeană cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari. Probabil că în timpul apropiat Parlamentul va trebui să revizuiască şi legislaţia naţională în domeniu, în cazul în care ea contravine prevederilor actului internaţional sus-numit.
  2. Acordul CSI privind asigurarea populaţiei cu preparate medicamentoase, vaccinuri şi alte preparate imunobiologice, articole de uz medical şi tehnică medicală fabricate pe teritoriul statelor-membre ale CSI.
  3. Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră şi Convenţia europeană cu privire la protecţia juridică a serviciilor cu acces condiţionat şi a serviciilor de acces condiţionat.

Acte legislative examinate şi adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Proiectul Legii privind contracararea activităţii extremiste

Proiectul propune stabilirea cadrului juridic şi organizatoric necesar pentru contracararea activităţii extremiste, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor omului, a bazelor regimului constituţional şi a asigurării integrităţii Republicii Moldova.

Prin activitate extremistă urmează a se înţelege:

Discutarea proiectului a provocat reacţia dură a reprezentanţilor opoziţiei parlamentare, care au apreciat ideea Preşedintelui ţării drept o tentativă de a crea baza juridică necesară pentru interzicerea unor partide şi organizaţii ce organizează proteste împotriva puterii actuale.

Probabil că acest lucru şi reacţia experţilor Consiliului Europei a determinat majoritatea parlamentară să suspende examinarea de mai departe a proiectului, asupra lui urmînd a se reveni în sesiunea de primăvară.

Proiectul Legii cu privire la veterani

Proiectul determină statutul juridic al veteranilor şi organizaţiilor de veterani şi are drept scop declarat să le asigure garanţii economice şi sociale, drepturi politice, condiţii pentru a se încadra în viaţa socială, precum şi cultivarea la cetăţeni a unei atitudini de respect faţă de ei, sprijinirea activităţii organizaţiilor de veterani şi atragerea acestora în acţiunile de formare a opiniei publice.

Implementarea proiectului va necesita circa 58 milioane de lei anual şi la moment aceste sume nu sînt disponibile integral. La momentul adoptării definitive a legii, ADEPT va prezenta un comentariu detaliat asupra drepturilor şi facilităţilor de care vor beneficia veteranii în urma implementării prevederilor sale.

Proiectul legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Proiectul propune reglementarea măsurilor de realizare a strategiilor şi politicilor de menţinere a unui nivel înalt al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii, protecţiei sociale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prevenirii şomajului şi combaterii efectelor negative ale acestuia. În scopul realizării măsurilor prevăzute de lege se aprobă strategii şi programe naţionale în domeniul ocupării forţei de muncă şi protecţiei sociale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

2–15 decembrie 2002 1–16 februarie 2003