Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Activitatea Parlamentului în perioada 18 noiembrie – 1 decembrie 2002
|
|
18–22 noiembrie 2002
Acte legislative adoptate definitiv
În perioada de referinţă Parlamentul a adoptat sau a început examinarea unor acte legislative care se referă la unele din promisiunile electorale ale Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Este vorba despre modificările în Constituţie (introducerea dublei cetăţenii); revizuirea censului de pensionare (stoparea la limita actuală) şi indexarea depunerilor băneşti în Banca de Economii.
Legea pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova
Cum a scris anterior ADEPT, esenţa modificărilor s-a redus la:
Permiterea deţinerii dublei cetăţenii
În acest fel, practic se va permite legalizarea statutului cetăţenilor RM care au obţinut anterior cetăţenia altor state — după diferite estimări, între 600–800 mii de persoane.
Este interesant să remarcăm că simultan cu adoptarea legii respective, Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a stopat din nou acordarea cetăţeniei României pentru cetăţenii altor state.
Admiterea exercitării de către deputaţi a altor funcţii remunerate
Parlamentul a decis că activitatea de deputat este incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică. Iniţial, autorii modificărilor propuneau ca la cele două tipuri de activităţi să se adauge şi activitatea de creaţie şi ca toate aceste activităţi să poată fi exercitate exclusiv în afara orelor de program ale Parlamentului.
De remarcat că deşi s-a intenţionat excluderea din Constituţie a prevederilor referitoare la imunitatea deputaţilor, în varianta finală, deputaţii au renunţat la ideea respectivă. Acest lucru a fost previzibil şi probabil se datorează nu atît dorinţei de a asigura concordanţa legislaţiei RM cu standardele internaţionale şi practica ţărilor cu democraţie avansată, cît dorinţei deputaţilor de a-şi păstra anumite privilegii.
Reforma sistemului judecătoresc
numirea judecătorilor
Dacă iniţial se propunea ca judecătorii să fie numiţi în funcţie de către Parlament “pentru a asigura o transparenţă şi obiectivitate mai mare”, în final deputaţii au decis să păstreze dreptul respectiv în competenţa exclusivă a Preşedintelui ţării. Argumentul principal care a fost invocat în scopul menţinerii prerogativei respective s-a redus la necesitatea asigurării operativităţii şi la nedorinţa de a complica procedura de numire a judecătorilor, fapt care nu pare a fi deplin valabil.
De asemenea, nu a fost acceptată propunerea reprezentanţilor opoziţiei de a obliga Preşedintele ţării să numească în funcţie judecătorul dacă Consiliul Superior al Magistraturii îl va propune a doua oară. Argumentul invocat împotriva acestei propuneri a fost necesitatea asigurării independenţei şefului statului în exercitarea atribuţiilor sale.
reducerea treptelor instanţelor judecătoreşti
Prin modificările efectuate, Parlamentul a decis suprimarea tribunalelor şi a stabilit că vor exista mai multe curţi de apel. Reprezentanţii opoziţiei care au protestat împotriva introducerii respectivelor modificări au afirmat că astfel se reduce o cale de atac pe care poate să o exercite o parte şi se reduce posibilitatea stabilirii adevărului. Argumentele invocate de reprezentanţii majorităţii parlamentare au fost dictate de necesitatea simplificării sistemului judecătoresc şi al sporirii operativităţii examinării cauzelor. Se consideră că în acest fel se vor reduce situaţiile în care o cauză se examinează ani în şir, iar momentul în care este soluţionată definitiv, executarea hotărîrii nu mai este posibilă din cauza că instanţele de judecată au pronunţat soluţii diferite.
De remarcat că legislativul a mai stabilit că judecătorii de la instanţele desfiinţate vor fi încadraţi în instanţele existente sau nou-formate şi pentru aceasta va fi obligatorie solicitarea acordului lor.
schimbarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii
Prin modificările efectuate s-a stabilit că CSM va fi format din magistraţi şi profesori titulari, din componenţa sa actuală fiind excluşi preşedintele Judecătoriei economice şi preşedintele Curţii de Apel. De asemenea, au fost excluse prevederile referitoare la modul de numire în CSM, lăsînd competenţa în acest domeniu pentru Parlament (prin lege organică).
Legea pentru modificarea Legii pensionării
Prin modificările efectuate, deputaţii au decis să stopeze pe un termen de 5 ani creşterea progresivă a censului de pensionare. Astfel, conform legii, începînd cu 1 ianuarie 2003 vîrstele necesare obţinerii dreptului la pensie se stabilesc pentru bărbaţi la 62 de ani şi pentru femei la 57 de ani. În acest mod reprezentanţii majorităţii parlamentare pretind că au realizat una din promisiunile sale electorale, deşi acest lucru poate afecta în continuare bugetul public şi chiar relaţiile cu organismele financiare internaţionale.
Legea pentru modificarea legii despre statutul municipiului Chişinău
Prin legea respectivă Parlamentul a decis să excludă din componenţa Guvernului pe primarul general al capitalei, care făcea parte din executiv. Argumentele aduse în favoarea adoptării amendamentului respectiv au fost multiple: necesitatea respectării prevederilor constituţionale; asigurarea tratamentului egal tuturor reprezentanţilor administraţiei publice locale; eliberarea primarului mun. Chişinău de atribuţii şi obligaţii nespecifice statutului său etc.
De remarcat că în avizul său asupra proiectului iniţiat de deputaţii în Parlament, Guvernul s-a pronunţat univoc pentru, neargumentîndu-şi decizia. Cu doar cîteva luni în urmă Guvernul a refuzat însă să aprobe iniţiativa respectivă, motivîndu-şi decizia printr-o serie de argumente care săptămîna trecută nici nu au fost pomenite.
Legea cu privire la răspunderea materială a militarilor
Legea în cauză stabileşte condiţiile şi cuantumul răspunderii materiale a militarilor şi rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi pentru prejudiciul pe care l-au cauzat patrimoniului unităţii militare, precum şi modul de recuperare a prejudiciului.
Legea pentru modificarea legii taxei de stat
Legea adoptată de Parlament prevede scutirea de taxa de stat a autorităţilor publice centrale, a organelor centrale ale administraţiei publice, a Curţii de conturi şi a structurilor teritoriale ale acestora finanţate de la bugetul de stat, în cazurile de intentare a acţiunilor pentru apărarea intereselor patrimoniale ale statului, precum şi a cererilor de contestare a hotărîrilor judecătoreşti adoptate în asemenea cazuri.
Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefinitiv)
Proiectul legii privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor Republicii Moldova în Banca de Economii
Adoptarea legii respective a făcut parte din programul electoral al partidului de guvernămînt. În varianta adoptată în prima lectură, proiectul conţine o serie de prevederi esenţiale, cum ar fi:
- recunoaşte obligaţiile statului faţă de cetăţenii care au depuneri băneşti în Banca de Economii;
- stabileşte că se indexează depunerile conform situaţiei din 2 ianuarie 1992: în raport de 1:1 pentru prima mie de ruble a tuturor depunătorilor şi în raport de 2:1 în cazul conturilor cu sold mai mare de 1 mie de ruble pentru toţi depunătorii;
- stabileşte o perioadă de 20 de ani pentru realizarea prevederilor legii;
- deleagă Guvernului competenţa de a stabili modul de indexare şi de achitare a depunerilor băneşti etc.
În cazul în care se va reuşi realizarea prevederilor ei, Republica Moldova va fi unica ţară din spaţiul CSI care va proceda la restituirea depunerilor şi acest lucru îi face pe oponenţi să declare că scopul proiectului este unul propagandistic şi că el ţinteşte mai mult obţinerea unor rezultate bune în alegerile locale din anul viitor.
Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003
Proiectul prevede la capitolul venituri 2 229 066,7 mii lei şi aceeaşi sumă la capitolul cheltuieli. Faţă de anul curent, se propune o creştere de 394 milioane lei. Proiectul conţine sumele necesare pentru stoparea censului de pensionare, precum şi instituirea unui fond de rezervă în sumă de 100 milioane de lei.
Proiectul de lege privind anularea penalităţilor istorice ale agenţilor economici care au achitat integral contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii pînă la 1 aprilie 2002
Legea respectivă propune anularea penalităţilor a 90 de agenţi economici care şi-au onorat obligaţiunile în sumă de circa 10 milioane lei. Suma penalităţilor care urmează a fi anulate se estimează la circa 6 milioane de lei.
Se poate constata cu acest prilej că ideea de a institui amnistia fiscală pentru contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale începe să producă anumite efecte, legea în cauză fiind a treia la număr în ultimii 2 ani.
Proiectul legii privind modificarea şi completarea Legii privind piaţa produselor petroliere
Prin modificările propuse se intenţionează crearea unui sistem automatizat de evidenţă a produselor petroliere. De asemenea, se propune excluderea obligaţiei marcării obligatorii cu soluţii speciale a produselor petroliere la importarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior se presupunea că anume marcarea va contribui în cel mai eficient mod la combaterea contrabandei cu produse petroliere.
25–29 noiembrie 2002
Acte legislative adoptate definitiv
Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova
Legea respectivă va reglementa raporturile juridice cu privire la păstrarea, distribuirea şi evidenţa ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova. Conform dispoziţiilor incluse, se definesc noţiunile: ajutoare umanitare; donatori şi recepţioneri de ajutoare umanitare; beneficiari de ajutoare umanitare.
Prin lege se mai prevede instituirea unui organ central de administrare şi coordonare în domeniul ajutoarelor umanitare, activitatea căruia să fie la rîndul său coordonată de Comisia interdepartamentală pentru ajutoare umanitare.
În calitate de donatori se presupun: statele străine; organizaţiile religioase, filantropice şi culturale; organizaţiile Crucii Roşii; cetăţenii străini etc.
În calitate de recepţioneri — distribuitori de ajutoare pot apărea; asociaţiile obşteşti şi fundaţiile înregistrate conform legislaţiei; organizaţiile filantropice; societatea de Cruce Roşie din Moldova; organizaţiile religioase înregistrate conform Legii despre culte; instituţiile şi organizaţiile finanţate de la buget. În calitate de recepţioner poate fi şi Agenţia specializată, în cazul în care ajutoarele se adresează direct statului sau fără indicarea recepţionerului concret.
În lege au fost stabilite şi diverse categorii de persoane ce pot beneficia de ajutoare umanitare: pensionarii singuri; copiii invalizi, orfani şi abandonaţi; familiile cu trei şi mai mulţi copii; şomerii; familiile incomplete; invalizii; bolnavii, precum şi diverse tipuri de persoane juridice (instituţii medico-sanitare; case de copii, aziluri, orfelinate, internate, societăţi ale orbilor şi surzilor etc.).
În categoria bunurilor care constituie ajutoare umanitare au fost incluse: produsele alimentare şi industriale; medicamentele şi echipamentul medical şi alte bunuri de primă necesitate. De asemenea, se stabileşte că anumite bunuri pot fi interzise a fi introduse pe teritoriul ţării în calitate de ajutoare umanitare.
Legea mai stabileşte un şir de reguli referitoare la ordinea introducerii în ţară a ajutoarelor umanitare, modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a acestora, precum şi răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniu.
Legea pentru ratificarea protocolului la Acordul CSI cu privire la mărimea şi modul de achitare a taxei de stat la examinarea litigiilor economice dintre subiecţii economici
Conform protocolului ratificat de Parlament, statele-membre au convenit să achite o nouă cotă procentuală în ruble ruseşti (300–13 000 ruble), aceasta fiind mai mică decît cea stabilită anterior.
Hotărîrea privind rezultatele controlului executării Legii cu privire la petiţionare
Prin Hotărîrea respectivă, Parlamentul a solicitat ca Guvernul să ia măsuri pentru lichidarea neajunsurilor depistate în procesul de control şi de primire în audienţă a cetăţenilor şi să prezinte Parlamentului un proiect de lege pentru perfecţionarea prevederilor legislaţiei care în prezent sînt inaplicabile sau provoacă neclarităţi.
De remarcat în context că în cadrul discuţiilor nu s-a elucidat aspectul referitor la eficienţa aplicării modificărilor introduse recent de Parlament, prin care se permite examinarea petiţiilor anonime. Anterior, mai mulţi deputaţi s-au pronunţat împotriva acestor modificări, considerîndu-le ca fiind în contradicţie cu principiile democraţiei autentice.
Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefinitiv)
Proiectul legii pentru completarea actelor legislative referitoare la silvicultură şi protecţia pădurilor
Prin modificările adoptate în prima lectură Parlamentul intenţionează să înăsprească reglementările referitoare la circulaţia şi exportul produselor lemnoase din Republica Moldova. În special, se propune introducerea în Codul de contravenţii a unor articole speciale care să sancţioneze circulaţia produselor lemnoase fără acte legale de provenienţă, precum şi exportul produselor lemnoase fără certificat de origine.
În cadrul dezbaterilor asupra proiectului respectiv, mai mulţi deputaţi au remarcat calitatea proastă şi imperfecţiunea noţiunilor cu care se operează, însă în final proiectul a fost adoptat în prima lectură, definitivarea şi adoptarea lui fiind necesară pentru a asigura protecţia silviculturii.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |
