Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri

La şedinţa Parlamentului din 15 iunie 2006 Victor Cibotaru a fost numit, la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în funcţia de prim-viceguvernator al BNM, membru al Consiliului de administraţie. Pînă la numire Victor Cibotaru a exercitat funcţia de Preşedinte al Comitetului de conducere al Băncii comerciale “Moldindconbank”.

La propunerea fracţiunii PPCD, ex-deputaţii acestei fracţiuni Ion Neagu, Zoia Jalbă şi Valentina Cuşnir au fost excluşi din funcţiile deţinute în cadrul organelor de lucru ale Parlamentului şi delegaţiile parlamentare internaţionale. La 28 iunie aceiaşi deputaţi au fost excluşi din fracţiunea PPCD, pentru încălcarea statutului şi prejudicierea imaginii partidului.

Acte legislative

• Legea pentru completarea unor acte legislative cu reglementări privind expertiza comunitară. Parlamentul a adoptat în lectură definitivă legea care stabileşte obligativitatea efectuării expertizei comunitare a legislaţiei naţionale, în scopul armonizării actelor legislative şi altor acte normative cu principiile şi reglementările aplicabile în Uniunea Europeană. Legea nu determină însă mecanismul concret de efectuare a expertizei şi nu dispune alocarea mijloacelor financiare necesare în acest scop, motive pentru care la aplicarea ei vor fi constatate mai multe deficienţe.
• Legea pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Legea adoptată este bazată pe principiile aşa-numitei justiţii restaurative (restaurare, reparare a prejudiciului şi nu pedepsire cu orice preţ a minorului) şi revizuieşte sancţiunile penale aplicabile minorilor, micşorînd maxima generală a pedepsei închisorii în cazul minorilor, înteţirea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter educativ, aplicarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii pentru un număr mai mare de infracţiuni etc.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Documentul adoptat prevede mecanismul de retrocedare a proprietăţilor şi de compensare a valorii proprietăţilor care nu poate fi retrocedată victimelor represiunilor politice. Opoziţia parlamentară a propus ca cheltuielile pentru implementarea legii să fie suportate din bugetul de stat, însă majoritatea parlamentară a promovat soluţia conform căreia cheltuielile vor fi suportate din bugetele locale şi bugetul de stat, situaţia care, în opinia fracţiunilor de opoziţie şi a organizaţiilor care apăra drepturile victimelor represiunilor, va bloca aplicarea adecvată şi promptă a noilor reglementări.
• Legea pentru revizuirea Constituţiei. Deputaţii au votat în două lecturi Legea pentru modificarea art.24 din Constituţie, cu scopul excluderii totale a prevederilor ce admiteau aplicarea pedepsei cu moartea. Odată intrată în vigoare noua reglementare, pedeapsa cu moartea în ţara noastră va fi abolită definitiv. De notat în acest context că exact în perioada curentă la sesiunea APCE de la Strasbourg se discută situaţia abolirii totale a pedepsei cu moartea de către statele-membre ale CE şi Parlamentul Moldovei a dorit să aibă o anumită contribuţie în acest sens, grăbindu-se să adopte respectivele proiecte de legi, care erau preconizate pentru o dată ulterioară.
• Legea pentru modificarea legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Este stabilită interzicerea creditării statului şi un şir de modificări sugerate de organismele financiare internaţionale. Legea acordă un anumit grad de imunitate Guvernatorului şi viceguvernatorilor BNM, stabilind că aceştia pot fi reţinuţi, percheziţionaţi şi arestaţi doar la indicaţia Procurorului general.
• Hotărîrea pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005. Documentul votat de majoritatea parlamentară aprobă executarea bugetului de stat la venituri în sumă de 9062,1 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 8482,5 milioane lei, cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor (excedent) în sumă de 579,6 milioane lei. Guvernul urmează să asigure publicarea integrală în Monitorul Oficial a Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005. Fracţiunea PPCD nu a votat pentru aprobarea raportului şi a criticat Guvernul pentru modul de executare a bugetului, menţionînd cheltuieli ineficiente (pentru diverse investiţii ce nu vor aduce venituri), activitate proastă de administrare a fondurilor publice (sume mici încasate din arenda bunurilor publice), stagnarea privatizării, diminuarea exporturilor şi creşterea deficitului balanţei comerciale. În opinia PPCD Guvernul este incompetent şi în planificarea venitorilor reale, care în ultimul timp se dovedesc a fi întotdeauna “peste aşteptări”.
• Proiectul legii cu privire la principiile de bază şi mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Proiectul elaborat de Guvern a fost perfecţionat de către comisia parlamentară responsabilă şi experţi, în plenul Parlamentului fiind prezentat un document nou, situaţie care a generat obiecţii din partea deputaţilor de opoziţie. Toate fracţiunile au susţinut ideile generale care stau la baza documentului, calificîndu-l chiar ca fiind “tardiv” şi “demult necesar”. Pe altă parte, proiectul a fost criticat din cauza că nu ar conţine mai multe elemente care să asigure activitatea liberă a întreprinzătorilor, să-i protejeze de controale şi ingerinţe ale autorităţilor şi organelor de stat. Documentul adoptat în prima lectură are la bază un concept conform căruia doar Parlamentul şi Guvernul pot stabili reglementări juridice primare în sfera activităţii de întreprinzător, la acestea alăturîndu-se cîteva autorităţi publice independente cu competenţe în domeniul finanţelor, valorilor mobiliare, a tarifelor şi reglementărilor în telecomunicaţii, energetică etc. Este prevăzută publicarea obligatorie a actelor normative în domeniu, precum şi demararea etapei a doua a procesului de revizuire a reglementărilor (aşa-numita procedură a “ghilotinei”), deja din cuprinsul actelor legislative în vigoare.
• Proiectul legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Noua lege are menirea să substituie Legea nr. 112-XIII din 20 mai 1994 cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, document care deja s-a învechit şi necesită îmbunătăţiri esenţiale, de ordin conceptual. Conform proiectului adoptat în prima lectură, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va fi constituit din întreprinderi micro (pînă la 9 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 3 milioane lei); mici (pînă la 49 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 25 milioane lei) şi mijlocii (pînă la 249 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 50 milioane de lei). Subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se vor considera şi persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică. Legea propune determinarea unei seri de întreprinderi asupra cărora nu se vor extinde respectivele prevederi (agenţi economici cu poziţie dominantă pe piaţă; cu cotă mare a statului; companii fiduciare, fonduri de investiţii, instituţii financiar-creditare, case de schimb valutar etc. Se mai propune reglementarea activităţii organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, care va fi o organizaţie necomercială. Proiectul conţine prevederi superficiale referitoare la fondurile pentru susţinerea IMM-urilor şi programele de stat sau locale îndreptate spre susţinerea activităţii acestor întreprinderi.
• Proiecte de legi pentru modificarea unor acte legislative din sfera justiţiei. Parlamentul a adoptat în prima lectură două proiecte de legi care propun modificarea mai multor reglementări referitoare la statutul şi activitatea sistemului judiciar, cum ar fi: — includerea în Colegiul de calificare a judecătorilor a 3 reprezentanţi ai societăţii civile, profesori titulari în domeniul dreptului; — supunerea judecătorilor unei atestări periodice, o dată la 3 ani, cu excepţia judecătorului, care deţine gradul superior de calificare; — introducerea sancţiunii disciplinare sub forma “atestării înainte de termen” şi “retrogradării”; — interzicerea deţinerii funcţiei de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru membrii din oficiu (Procurorul general, Preşedintele CSJ şi Ministrul Justiţiei); — detalierea şi consolidarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor şi al continuităţii; — desfăşurarea procedurii judiciare în altă limbă, cu obligativitatea ca cererile şi documentele procedurale să fie întocmite numai în limba moldovenească; — înregistrarea şedinţelor: video, audio sau prin stenografiere cu transcriere imediată; — dreptul preşedintelui instanţei de a constitui complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii sau categorii de persoane; — asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti, cu aportul specializat al Direcţiei administrare judecătorească din cadrul aparatului Consiliului Superior al Magistraturii; — punerea la dispoziţie a poliţiei judecătoreşti de către Ministerul Justiţiei (şi nu MAI cum este în prezent); — obligativitatea absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător, cu unele derogări; — stabilirea conflictelor de interese pentru candidaţii la funcţia de judecător; — necesitatea acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru tragerea judecătorului al răspundere contravenţională, penală sau civilă; — răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare şi dreptul de regres împotriva judecătorului care, cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă, a săvîrşit o eroare judiciară cauzatoare de prejudicii; — extinderea tipurilor de abateri disciplinare; — extinderea atribuţiilor CSM şi contestarea hotărîrilor acestuia etc.
• Proiectul legii pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sănătăţii. Documentul aprobat în prima lectură prevede că instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice private îşi vor putea desfăşura activitatea în sediile ce le aparţin cu drept de proprietate privată precum şi în spaţii deţinute în folosinţă temporară dar “în afara instituţiilor medico-sanitare publice”. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale motivează interdicţiile prin adresările şi reclamaţiile instituţiilor medicale de stat privind relaţiile acestora cu unităţile medico-sanitare private, constatarea unor influenţe nesatisfăcătoare în cazul activităţii în acelaşi local a persoanelor juridice private şi de stat, precum şi în cazul cumulării funcţiilor de către colaboratorii acestor servicii. Documentul a fost iniţiat încă în anul 2004, după doi ani de la adoptarea Hotărîrii Parlamentului Nr.1395/17.10.2002 asupra rezultatelor controlului executării Legii privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, conform căreia Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale urmau să asigure aplicarea unor măsuri care să contribuie la folosirea deplină şi eficientă a spaţiilor instituţiilor medicale de stat şi la excluderea treptată de pe teritoriul acestor instituţii a agenţilor economici particulari. Situaţia atestată actualmente, la momentul adoptării respectivului proiect de lege în prima lectură, denotă că în instituţiile medico-sanitare publice nu sînt utilizate încăperi cu o suprafaţă totală de peste 170 mii metri pătraţi. Marea majoritate a celor peste 600 de instituţii medicale private activează în spaţiile arendate de la instituţiile publice.
• Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură. Unul din proiectele adoptate în prima lectură prevede mai multe modificări rezultînd din recomandările organismelor internaţionale şi strategia de reformă a justiţiei în Moldova. Printre cele mai importante modificări sunt cele referitoare la formarea Comisiei de licenţiere a activităţii de avocat de către Baroul Avocaţilor (actualmente Comisia se formează de Ministerul Justiţiei, cu participarea avocaţilor aleşi), înregistrarea birourilor de avocaţi de către Barou şi extinderea competenţelor Comisiei pentru etică şi disciplină a Baroului de avocaţi. Un alt proiect de lege iniţiat de un deputat în Parlament propune ca la admiterea în profesia de avocat să fie scutite de efectuarea stagiului profesional şi susţinerea examenului de calificare persoanele care au cel puţin 5 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror şi care anterior şi-au încetat activitatea “din motive neimputabile”. Aceste propuneri au fost apreciate negativ de reprezentanţii unor fracţiuni parlamentare, care le-au considerat “lobbyste” şi “discriminatorii”.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Starea disciplinei şi legalităţii în armată

Deputaţii au audiat un raport privind controlul disciplinei militare şi al legalităţii în Armata Naţională. Au fost constatate îmbunătăţiri, inclusiv referitoare la asigurarea socială şi materială a militarilor şi familiilor acestora, privind instruirea militarilor în termen şi pe bază de contract. În acelaşi timp, rămîne complicată situaţia în domeniul criminalităţii, se atestă o gravitate sporită a infracţiunilor comise de militari. Mai mulţi militari dezertează din unităţi, persoane condamnate pentru contravenţii şi infracţiuni continuă să activeze în cadrul forţelor armate, sînt promovate în funcţii şi grade. Militarii în termen sînt atraşi la lucrări cu caracter particular, incompatibile cu statutul acestora şi regulamentele militare. Mai multe terenuri ale instituţiilor şi unităţilor militare sînt utilizate defectuos, situaţie care necesită revizuirea modului de gestionare a acestora. Ministerul Apărării recunoaşte mai multe din neajunsurile şi încălcările invocate, însă apreciază că armata este “o oglindă a societăţii”, că situaţia este determinată de factori obiectivi şi subiectivi, caracteristici societăţii la general. În calitate de măsuri pentru depăşirea situaţiei Ministerul Apărării propune: interdicţia incorporării persoanelor cu antecedente; revizuirea sistemului serviciului de alternativă care practic nu este aplicabil; finanţarea adecvată a Armatei Naţionale; perfecţionarea mecanismului de evidenţă a militarilor şi limitarea documentării premilitarilor cu acte de identitate etc.

Examinarea a fost precedată de dezbateri aprinse privind corectitudinea şi legalitatea controlului însăşi, care a fost efectuat în baza unei dispoziţii a Preşedintelui legislativului, pe care legislaţia nu-l abilitează cu astfel de atribuţii. Obiecţiile cele mai multe, inclusiv legate de procedura controlului şi promovării proiectului de hotărîre pe marginea raportului, au fost înaintate de fracţiunea PPCD, care nu a avut un reprezentant delegat în grupul respectiv de control. Reprezentanţii PPCD au declarat că controlul a avut drept unul din scopuri crearea imaginii negative a conducerii actuale a Ministerului Apărării, însă în acest fel a fost ştirbită imaginea armatei în general, situaţie inadmisibilă în condiţiile actuale, cînd se atestă o stare de încordare în raport cu autorităţile separatiste din Transnistria.

Respectarea drepturilor omului

Parlamentul a audiat Raportul Centrului pentru Drepturile Omului despre respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2005 şi o Notă Informativă privind activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, pregătită de Comisia parlamentară pentru drepturile omului. Deputaţii au adoptat o hotărîre pe marginea Raportului, în cuprinsul căreia a relevat existenţa mai multor dificultăţi în funcţionarea Centrului pentru Drepturile Omului, cauzate de atitudinea formală a structurilor din administraţia publică centrală şi locală faţă de sesizările avocaţilor parlamentari privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, de lipsa măsurilor eficiente pentru asigurarea financiară şi tehnico-materială a Centrului, precum şi a unor lacune în activitatea avocaţilor parlamentari în ceea ce priveşte executarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari şi a prevederilor Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008. Legislatorii au chemat avocaţii parlamentari: să uzeze mai eficient dreptul de a adresa în instanţa de judecată cereri în apărarea intereselor petiţionarilor; să ia atitudine faţă de încălcările şi abuzurile ce au loc în funcţionarea sistemului judecătoresc; să colaboreze mai activ cu organizaţiile neguvernamentale care practică activităţi în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; să înainteze propuneri în vederea perfecţionării actelor legislative naţionale care ţin de domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, urmărindu-se racordarea acestora la normele internaţionale; să vegheze cu stricteţe la buna funcţionare a instituţiilor democratice ale statului etc. Hotărîrea conţine o serie de indicaţii la adresa Guvernului, care va trebui să elimine deficienţele constatate şi să ia măsuri pentru dotarea Centrului şi a filialelor sale teritoriale.

Executarea deciziei CEDO

Ministerul Justiţiei a răspuns interpelării deputatului Oleg Serebrian despre acţiunile întreprinse de Republica Moldova în scopul eliberării deţinuţilor politici Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, conform deciziei CEDO. Viceministrul justiţiei a informat Parlamentul că “autorităţile Republicii Moldova au informat cu regularitate Comitetul de Miniştri al CE asupra acţiunilor întreprinse în vederea eliberării deţinuţilor”, “Guvernul continuîndu-şi eforturile în scopul îndeplinirii obligaţiilor sale prin a transmiterea dispoziţiei Primului-ministru din 15 mai 2006, care indică ministerelor, departamentelor şi altor organe de stat să continue eforturile sale, inclusiv sa ridice problema în cadrul întîlnirilor cu omologii din statele membre ale CE şi UE”. Referitor la înlesnirile care ar fi acordate familiilor celor doi deţinuţi de al Tiraspol, Ministerul Justiţiei nu dispune de careva informaţii şi a solicitat de la alte departamente să prezinte date concludente, care “se acumulează şi vor fi remise în scris”.

Întrebări şi interpelări

La finele şedinţei plenare din 15 iunie 2006 deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat reevaluarea desfăşurării şedinţelor consacrate întrebărilor şi interpelărilor deoarece, la acel moment, în sală erau prezenţi numai 23 de legiuitori.

Deputatul PPCD Adriana Chiriac a solicitat speakerului Parlamentului şi Primului-ministru să renunţe la practica escortării automobilelor sale cu automobile de pază şi ale poliţiei rutiere, situaţii care de cele mai multe ori creează blocaje în circulaţia rutieră şi provoacă reacţii negative din partea conducătorilor auto şi a pietonilor. Solicitarea a fost determinată de faptul că angajaţii poliţiei rutiere care însoţeau un cortegiu oficial au bruscat conducătorii de automobile care se deplasau pe una din artele municipiului, printre aceştia aflîndu-se şi respectivul deputat care însoţea un străin. Nemulţumită de faptul că demnitarii nu au răspuns la întrebarea şi propunerea sa, deputatul Chiriac a solicitat Ministerului de Finanţe informaţii plenare despre cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru asigurarea pazei şi transportului conducătorului Guvernului şi speakerului Parlamentului.

Deputatul PSL Valentina Golban a solicitat Inspectoratului Fiscal informaţii despre activitatea şi plata în perioada 2000–2005 a impozitelor sociale (contribuţiilor de asigurări sociale de stat) de către întreprinderile mari de comerţ din municipiul Chişinău. Anterior deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a afirmat că principalele întreprinderi de comerţ din Chişinău au achitat în buget impozite foarte mici, declarînd oficial venituri anuale de cel mult cîteva zeci de mii dolari SUA.

Deputatul PCRM Arcadie Pasecinic a solicitat Primăriei mun.Chişinău să prezinte informaţii despre reformele ce au loc în cadrul structurilor municipale responsabile de gestionarea spaţiului locativ. Conform deputatului, întreprinderile municipale de gestionare se află în proces de lichidare, iar municipalitatea doreşte să transmită gestionarea asociaţiilor de locatari, care nu sînt gata să preia aceste funcţii.

Deputatul Ivan Banari a solicitat Guvernului prezentarea informaţiei despre implementarea hotărîrii Guvernului cu privire la implementarea Sistemului informaţional automatizat “Nomenclatorul de stat al medicamentelor”, adoptată la începutul anului 2006. Conform deputatului şi declaraţiilor unor reprezentanţi ai asociaţiilor farmaciştilor şi ai micului business, implementarea respectivei decizii aduce mai multe farmacii mici în pragul falimentului, din cauza costului ridicat al dotărilor necesare pentru activitatea ulterioară.

Deputatul AMN Alexandru Lipcan a adresat Primului-ministru şi Ministrului Justiţiei o interpelare prin care a invocat încălcarea dreptului de proprietate privată. Lipcan a invocat cazul unor imobile aparţinînd Universităţii Umanistice din Republica Moldova, căreia i s-a retras licenţa de activitate în învăţămînt şi care se încearcă a fi deposedată forţat, cu ajutorul organelor poliţiei, de bunurile pe care administraţia instituţiei consideră că le posedă legal.

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat Serviciului de Stat pentru problemele Cultelor informaţii despre cauzele tărăgănării înregistrării Episcopiei Basarabiei de Sud, parte componentă a Mitropoliei Basarabiei. Secăreanu afirmă că neînregistrarea părţii componente a cultelor poate prejudicia grav imaginea Republicii Moldova, care mai este încă monitorizată pentru neexecutarea plenară a deciziei CEDO în cazul Mitropoliei Basarabiei (autorităţile Moldovei urmau să adopte o nouă lege a cultelor).

Alt deputat PPCD Valentina Şerpul a solicitat Ministrului Educaţiei şi rectorului Universităţii de Stat din Moldova (USM) să prezinte informaţii despre studiile directorului Agenţiei de Stat pentru Construcţii Igor Semenovker. Conform unor informaţii deţinute de deputat, Semenovker a absolvit USM cu specialitatea contabil, însă în arhivele universităţii nu sînt date despre obţinerea de către demnitarul respectiv a diplomei de studii superioare.

Declaraţii

Deputatul Dumitru Braghiş, lider al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM), a dat citire unei declaraţii prin care a reiterat propunerile anterioare referitoare la redresarea situaţiei din economie. Braghiş şi-a exprimat insatisfacţia în legătură respingerea propunerilor formulate şi a acuzat că întreaga activitate a Guvernului, fracţiunii majoritare şi a tuturor structurilor puterii de stat de stat “sunt îndreptate spre lustruirea imaginii partidului de guvernămînt şi tăinuirea informaţiei reale din economia naţională”. Liderul PDSM consideră că Parlamentul se transformă într-o maşină de vot, fără a fi informat despre situaţia economică, este atras în promovarea unor proiecte care duc la polarizarea opiniilor, la resuscitarea unor confruntări sociale menite să sustragă atenţia de la problemele stringente ale societăţii.

Deputatul PCRM Valeriu Calmaţui a declarat în plenul parlamentului că unii deputaţi din opoziţie încearcă să prezinte situaţia doar negativ. Calmaţui s-a referit la faptul că creşterea preţurilor la gaze nu va afecta puternic economia naţională, deoarece ponderea gazelor în economie este de maximum 20%. El a mai spus că numai după finalizarea negocierilor şi semnarea contractului va fi clar preţul pe care îl va plăti Moldova pentru gazele naturale livrate de Gazprom.

Deputatul PCRM Grigore Petrenco a dat citire unei declaraţii prin care a invocat apariţia “unor forme de extremism politic periculos, antisocial şi opus valorilor Europei civilizate”. Petrenco s-a referit în calitate de exemplu la articolul “Acum 65 de ani cerul era al românului”, publicat în Ziarul “Timpul” din 23 iunie 2006, care, în opinia autorului declaraţiei, ar propaga războiul şi invoca superioritatea unei naţiuni asupra alteia. Deputatul comunist a chemat să se ia atitudine faţă de problema abordată şi să se distribuie declaraţia ambasadorilor ţărilor Consiliului Europei şi ambasadei SUA la Chişinău.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet