Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 1–14 decembrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #21 |

Remanieri

În perioada dintre 1–14 decembrie curent, şedinţele Legislativului au fost marcate de tensiuni între reprezentanţii majorităţii parlamentare şi cei ai opoziţiei. Disensiunile, devenite în ultimul timp o platitudine în activitatea organului legislativ, au fost suscitate de iniţiativa reprezentanţilor fracţiunii PCRM privind revocarea din funcţie a preşedintelui Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Lidia Guţu. Funcţia respectivă este deţinută de fracţiunea condusă de Dumitru Braghiş, conform repartizării efectuate la începutul activităţii Parlamentului de legislatură a XV-a, în baza criteriului de reprezentare în Parlament a formaţiunii politice respective. Printre motivele invocate de reprezentanţii PCRM au figurat atît participarea preşedintelui comisiei respective la manifestaţiile de protest neautorizate, atragerea minorilor la activităţi politice, cît şi o serie de nereguli în gestionarea activităţii acestei comisii. În mod special, a fost remarcată lipsa motivată şi nemotivată de la şedinţele plenare, eschivarea de la îndeplinirea atribuţiilor de preşedinte ş.a.

Conform Regulamentului organului legislativ, propunerea de revocare din funcţie a unui preşedinte de comisie permanentă o poate înainta doar speaker-ul Parlamentului, care, în prealabil, trebuie să consulte toate fracţiunile parlamentare. În acest caz, fără consultarea fracţiunilor de opoziţie, din motivul neprezentării acestora la invitaţia Eugeniei Ostapciuc, majoritatea parlamentară a revocat-o din funcţie pe Lidia Guţu şi a solicitat fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” să desemneze un alt deputat în această calitate.

În aceeaşi perioadă, Parlamentul a acceptat demisia lui Vasile Rusu din funcţia de Procuror general şi substituirea acestuia cu Valeriu Balaban, care în ultimii 10 ani a exercitat funcţii de răspundere în cadrul SIS. Cunoscînd existenţa de mai mult timp a unei doze de rivalitate între procuratură şi SIS, mai mulţi experţi au atenţionat că această remaniere este susceptibilă de a determina anumite disensiuni în relaţiile dintre aceste două instituţii.

În cadrul şedinţei Parlamentului din 5 decembrie, Andrei Neguţa şi Mihail Russu şi-au depus mandatele de deputaţi din partea PCRM. Andrei Neguţa a renunţat la mandatul său în legătură cu numirea sa în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Franţa, în timp ce motivele renunţării lui Mihail Russu la calitatea sa de deputat nu au fost anunţate.

Dialog cu societatea civilă

În zilele de 8–9 decembrie, în incinta Parlamentului a avut loc un seminar cu genericul “Cooperarea dintre stat şi societatea civilă: o cale spre consolidare”, organizat de Consiliul Europei (CE) şi Asociaţia “Biotica”. Experţii europeni le-au împărtăşit legislatorilor moldoveni mecanismele folosite de CE în procesul de consultare a ONG-urilor, în special a celor cu statut consultativ şi participativ, experienţă care judecînd după intervenţiile parlamentarilor moldoveni le va fi de puţin folos. Întrucît acest seminar a fost una din puţinele încercări de dialog între reprezentanţii societăţii civile şi deputaţi, după cum a fost şi de aşteptat, discuţiile au fost foarte aprinse, în special cele purtate pe marginea “pactului social” şi implicării ONG-urilor în elaborarea şi implementarea politicilor publice. ONG-urile prezente au înaintat un şir de propuneri cu privire la supunerea actelor legislative dezbaterilor publice, crearea unor consilii consultative pe lîngă comisiile parlamentare, precum şi un şir de iniţiative legislative, precum ar fi “legea 1%”, care ar permite alocarea către o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică a unui procent din impozitele prestate de o persoană fizică.

Acte legislative

Hotărîrea despre Concepţia pazei frontierei de stat

Concepţia adoptată de Parlament stabileşte o serie de consideraţii introductive, care descriu argumentele ce determină revizuirea conceptului existent de pază a frontierei de stat, în calitate de element constitutiv al sistemului securităţii de stat. Principalele motive sînt considerate a fi:

Dispoziţiile generale ale concepţiei stabilesc: obiectivul pazei frontierei; principalele interese naţionale în spaţiul de frontieră; factorii principali care dăunează intereselor naţionale în spaţiul de frontieră; principiile fundamentale în baza cărora se realizează paza frontierei de stat (respectarea legalităţii, drepturilor şi libertăţilor omului, apărarea integrităţii, inalienabilităţii şi inviolabilităţii frontierei de stat, respectarea dreptului internaţionale etc.

O secţiune specială stabileşte bazele politicii de frontieră, competenţa în domeniu a organelor supreme ale puterii de stat, sarcinile fundamentale ale politicii de frontieră (finalizarea marcării şi legalizării juridico-internaţionale a frontierei, cooperarea cu statele vecine în scopul reprimării fenomenelor negative, coordonarea acţiunilor autorităţilor publice competente în scopul dezvoltării infrastructurii frontierei.

Printre perspectivele şi direcţiile de perfecţionare a sistemului de pază a frontierei de stat sînt enumerate:

Conform hotărîrii respective, Guvernul va fi cel care va realiza implementarea Concepţiei, urmînd ca într-un termen de 3 luni să prezinte Parlamentului un proiecte de lege cu privire la Serviciul de grăniceri al Republicii Moldova.

Deşi se declară un document fundamental în domeniul pazei frontierei de stat, Concepţia nu conţine o serie de elemente, pe care, în opinia noastră, nu putea să le treacă cu vederea un act fundamental. Astfel, în Concepţie nu sînt incluse prevederi şi sarcini referitoare la:

În aceste condiţii Concepţia se transformă într-un banal document care stabileşte doar o serie de principii generale, a căror realizare va fi mai puţin reală, avînd în vedere dependenţa de resursele financiar-economice necesare pentru scopurile respective.

Legea pentru modificarea termenului de dotare obligatorie cu aparate de casă cu memorie fiscală a staţiilor de alimentare cu produse petroliere

Prin Legea adoptată de Parlament termenul stabilit anterior pentru dotarea obligatorie cu aparate de casă a staţiilor de alimentare cu produse petroliere a fost prelungit de la 1 noiembrie 2003 pînă la 1 aprilie 2004.

Este de remarcat că Guvernul a fost nevoit să facă acest pas din cauza protestelor agenţilor economici care activează în domeniul dat şi din cauza că nu s-a reuşit crearea unui sistem statal de evidenţă a circulaţiei produselor petroliere. În acelaşi timp, deputaţii au supus executivul unor critici dure, întemeiate pe faptul că Guvernul a cunoscut din timp situaţia dar nu a propus măsuri de soluţionare prealabilă ci a lăsat lucrurile să evolueze de la sine.

Incapacitatea Guvernului de a soluţiona problema dată s-a putut constata încă la începutul lunii noiembrie, cînd presa scria că majoritatea staţiilor de alimentare ar urma să fie închise dacă Guvernul ar dori să execute întocmai prevederile legii adoptate în vara acestui an. Executivul a aşteptat însă să treacă termenul-limită, pentru ca peste o săptămînă, după ce a declarat că e decis să nu execute legea, a prezentat Parlamentului propunerea de a-şi revedea propria hotărîre.

Avînd în vedere faptul că în ultimul timp Parlamentul tot mai des supune criticii pe anumiţi reprezentanţi ai puterii executive, nu este exclus ca în timpul apropiat să fie cerută demisia unora dintre ei, care să fie aduşi jertfă pe altarul insuccesului unor reforme iniţiate în pripă de majoritatea guvernantă.

Legea privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor neachitate de întreprinderile cooperaţiei de consum

Prin Legea adoptată de Parlament întreprinderile şi instituţiile cooperaţiei de consum au fost scutite de plata amenzilor şi penalităţilor pentru neachitarea la bugetul de stat a impozitului pe venit şi în fondul social. Suma totală a scutirilor se estimează la peste 10 milioane de lei.

Este de remarcat că începînd cu 2001 majoritatea parlamentară a criticat conducerea cooperaţiei de consum pentru administrarea proastă a bunurilor şi întreprinderilor, privatizare ilicită a bunurilor şi nedorinţă de a reanima sistemul cooperatist. Printre motivele invocate de conducerea de atunci a cooperaţiei erau şi aceste amenzi şi penalităţi calculate de organele fiscale, care stopau activitatea întreprinderilor şi determinau sechestrarea în buget a oricărui venit al lor. La acel moment însă propunerea de a scuti de datorii a fost apreciată negativ, drept o dorinţă de a ascunde delapidările comise şi de a scăpa de responsabilitate.

În prezent însă, după ce conducerea cooperaţiei a fost schimbată cu persoane care sînt susţinute de reprezentanţii guvernării, s-a schimbat şi atitudinea faţă de cooperaţie în general, la congresul recent participînd chiar Preşedintele ţării, care a şi promis anularea datoriilor formate pe parcursul mai multor ani.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la statutul alesului local

Adoptînd modificările respective, Parlamentul a adus Legea cu privire la statutul alesului local în concordanţă cu prevederile noii legii cu privire la administraţia publică locală. În special, modificările efectuate se referă la:

1. Încetarea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului, a viceprimarului: în caz de incompatibilitate a funcţiei; imposibilitate de a exercita funcţia mai mult de 4 luni consecutiv; intrare în vigoare a unei sentinţe de condamnare; eliberare din funcţie prin decizia consiliului respectiv; demisie şi deces.

2. Incompatibilitatea mandatului alesului local, cu funcţia de: deputat în Parlament; membru al Guvernului, funcţionar public în aparatul preşedintelui raionului, direcţiile şi alte subdiviziuni din subordinea consiliului respectiv, primărie, pretură; funcţionar în oficiul teritorial al Cancelariei de stat şi cu calitatea de consilier al unui consiliu de acelaşi nivel sau de consilier al consiliilor de diferite niveluri din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Legea pentru interzicerea importului ambalajului de unică folosinţă de către agenţii economici care nu-l prelucrează sau distrug

Prin legea respectivă s-a interzis importul ambalajului de unică folosinţă dacă producătorul (comerciantul) nu dispune de o reţea de colectare şi/sau distrugere a acesteia fără a cauza prejudicii mediului ambiant. Ambalajul amintit va fi interzis pentru import dacă pentru el nu există metode inofensive de reciclare sau distrugere.

Normele respective pot avea un impact serios asupra agenţilor economici autohtoni, de aceea, Parlamentul a decis că ele urmează a fi aplicate începînd cu anul 2005.

Hotărîri privind numiri şi eliberări din funcţie

Parlamentul a acceptat demisia din funcţia de Procuror General a dlui Vasile Rusu şi a numit, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, în funcţia de Procuror General pe dl Valeriu Balaban. Noul Procuror General şi-a început cariera în cadrul organelor procuraturii şi de judecată, iar ultimii 10 ani exercită funcţii de răspundere în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Unii experţi menţionează că numirea operată de Parlament poate provoca o serie de disensiuni, deoarece este cunoscută de mai mult timp rivalitatea dintre procuratură şi SIS, ambele instituţii considerînd că ştiu cel mai bine cum urmează a fi apărată ordinea de drept şi apreciind activitatea celeilalte ca nesatisfăcătoare sau chiar intrînd în contradicţie cu legislaţia. Avînd în vedere faptul că Procuratura Generală este practic unicul organ de drept care supraveghează activitatea SIS, se poate constata cu uşurinţă că situaţia acestui serviciu special se întăreşte foarte mult, pîrghiile sale putînd fi utilizate la maximum, fără prea mare frică de depistarea de către procuratură a unor încălcări grave.

Mai este de remarcat că cu o săptămînă înainte de schimbarea operată, Parlamentul a criticat dur Procuratura că nu ia măsurile prevăzute de legislaţie faţă de protestatari, pe cînd raportul conducătorului SIS-ului a fost apreciat pozitiv de către majoritatea parlamentară.

De asemenea, Parlamentul a revocat din funcţie preşedintele Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, funcţie deţinută de reprezentantul fracţiunii Alianţa Moldova Noastră.

Prin hotărîrea Parlamentului a fost numit un membru al Curţii de Conturi — dl Gheorghe Cojocari, care a activat anterior în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Proiectul legii privind produsele alimentare

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură are menirea de stabili cadrul juridic pentru producerea, prelucrarea şi distribuirea produselor alimentare calitative, în scopul asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei şi a protecţiei drepturilor consumatorilor.

Legea propune stabilirea unor definiţii generale, a obiectivelor legislaţiei alimentare.

Se instituie o serie de cerinţe pentru circuitul alimentar, asigurarea inofensivităţii produselor alimentare şi a materialelor ce intră în contact cu aceste produse.

Un capitol aparte este rezervat reglementării de stat în domeniul circuitului alimentar, aprobarea produselor înainte de plasarea lor pe piaţă, controlul şi supravegherea de stat în domeniu.

Se mai propune a stabili procedurile de testare, constatare a neconformităţii, retragere din circuitul alimentar a produselor alimentare şi materialelor în contact ce nu sînt conforme reglementărilor alimentare sau de distrugere a celor periculoase.

Legea pentru rectificarea legii bugetului de stat pentru anul 2003

Prin legea respectivă s-au efectuat o serie de redistribuiri ale veniturilor şi cheltuielilor stabilite anterior în bugetul de stat. Este de remarcat că suma iniţială a veniturilor şi cheltuielilor nu a fost schimbată, pentru anul curent fiind stabilit chiar şi un excedent bugetar (proficit) de circa 300 milioane de lei, care urmează a fi utilizat pentru plata datoriilor externe (În total pentru anul 2003 se prevede rambursarea a circa 1,3 miliarde de lei datorii externe).

Totodată, rămîne neschimbată suma de circa 600 milioane de lei pe care bugetul le împrumută de la Banca Naţională, împrumut fără de care bugetul pentru anul 2003 ar fi avut un deficit de circa 300 milioane de lei.

Legea pentru modificarea legii serviciului public

Prin legea respectivă s-a stabilit că consilierul Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie va deţine rangul I în ierarhia gradelor din serviciul public, iar consultanţii, experţii, referenţii din aparatul Curţii Supreme de Justiţie vor deţine funcţii publice de rangul II.

În acest fel, funcţionarii din Curtea Supremă de Justiţie sînt asimilaţi funcţionarilor din aparatele Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova.

Motivarea principală a modificării este scopul de a asigura respectarea principiului constituţional, conform căruia în stat toate puterile sînt egale între ele, prin urmare, şi funcţionarii care asigură activitatea acestor puteri urmează a fi egali în grade şi ierarhie.

De remarcat că la examinarea proiectului a fost solicitată estimarea costului său, însă ea nu a fost prezentată nici de autori, nici de Guvern, fapt care ar putea determina contestarea constituţionalităţii legii.

Legea pentru scutirea Administraţiei de stat a drumurilor de plata sumelor necesare pentru compensarea pierderilor suportate în legătură cu excluderea unor terenuri din circuitul agricol

Prin legea respectivă Parlamentul a decis să scutească Administraţia de Stat a Drumurilor de plata sumei de peste 7 milioane de lei care urmau să fie achitate în scopul compensării pierderilor cauzate prin excluderea din circuitul agricol a terenurilor pe care se construieşte drumul Ucrainca-Tocuz, cu acces spre localitatea Zviozdocica.

De remarcat că în cadrul dezbaterilor nu s-a menţionat dacă în problema dată a fost consultată opinia autorităţilor administraţiei publice locale ale căror terenuri urmează a fi folosite şi care puteau obţine anumite surse extrabugetare în cazul alocării compensaţiilor pentru construcţia respectivă.

Legea pentru modificarea legii cu privire la administraţia publică locală

Prin legea respectivă s-a stabilit că problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local sînt examinate dacă sînt însoţite de avizul comisiei de specialitate a consiliului şi de avizul primăriei sau al serviciului public descentralizat (desconcentrat).

În anumite cazuri, la cererea a cel puţin 1/3 din consilieri, consiliul poate decide că problemele respective pot fi examinate şi în lipsa avizelor (rapoartelor) stabilite.

Introducerea modificării a fost necesară pentru a permite consiliului să adopte anumite decizii în cazul în care compartimentele de specialitate nu reuşesc să dea avizele sale ori acestea nu sînt date intenţionat, din motive politice sau economice.

Legea pentru ratificarea statutului Institutului de Cercetări Nucleare

Institutul Unificat de Cercetări Nucleare este o organizaţie internaţională interguvernamentală de cercetări ştiinţifice, cu sediul în oraşul Dubna din Federaţia Rusă), creată în 1956. Institutul activează în baza Statutului, adoptat la 23.09.1956 şi modificat la 18.03.1992.

Republica Moldova şi-a pronunţat dorinţa de a participa la activităţile IUCN în calitate de membru cu drepturi depline prin scrisoarea nr.0603 din 26.08.1992, semnată de Prim-ministru. Participarea la activităţile Institutului pentru Republica Moldova este importantă din mai multe motive:

Anterior, datoriile Republicii Moldova ce s-au acumulat în perioada 1992–2000 (circa 2 milioane dolari) au fost anulate. În perioada 2004–2008 cota parte anuală a Republicii Moldova va fi de 20,0–25,0 mii dolari.

Proiectul legii pentru modificarea legislaţiei referitoare la înregistrarea dactiloscopică

Proiectul aprobat de Parlament în prima lectură presupune introducerea obligativităţii înregistrării dactiloscopice în legile referitoare la serviciul în cadrul trupelor de carabinieri, serviciul fiscal, organele vamale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

Discuţiile din cadrul dezbaterilor au avut un caracter controversat, mai mulţi deputaţi din opoziţie, dar şi din majoritatea parlamentară exprimîndu-se în sensul că legea ar încălca drepturile omului.

În replică, s-a informat Parlamentul despre faptul că obligaţia respectivă a fost deja acceptată de Parlament prin Legea cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat, care a fost adoptată la finele anului 2002. De asemenea, s-a utilizat în calitate de argument pentru adoptarea legii şi faptul că în Franţa toate persoanele sînt obligate să treacă înregistrarea dactiloscopică.

De remarcat că recent Ambasada SUA la Chişinău a stabilit că toate persoanele care obţin vize de intrare în SUA vor fi supuse înregistrării dactiloscopice.

Proiectul legii pentru modificarea legislaţiei referitoare la fabricarea şi circulaţia produselor alcoolice

Proiectul propune introducerea unor reglementări noi în Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, înăsprind o serie de reglementări referitoare la testarea în vamă de către laboratoarele specializate a producţiei alcoolice; retragerea licenţei de activitate fără drept de reînnoire timp 3 ani pentru comercializarea producţiei alcoolice falsificate; interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în unităţile comerciale a căror suprafaţă este mai mică de 20 metri pătraţi etc.

Se mai propun o serie de sancţiuni pentru comercializarea producţiei alcoolice fără facturi fiscale, pentru împiedicarea accesului persoanelor abilitate cu funcţii de control la întreprinderea producătoare şi la unităţile comerciale; comercializarea producţiei alcoolice fără acte de provenienţă etc.

Proiectul legii pentru modificarea legii de punere în aplicare a Codului penal

Proiectul propune anularea obligativităţii introducerii noului tip de pedeapsă — munca neremunerată în folosul comunităţii, care, conform prevederilor legii de punere în aplicare a Codului penal, urma să fie introdusă începînd cu 1 ianuarie 2004.

De asemenea, se propune introducerea unor modificări care să permită Ministerului Justiţiei să încerce organizarea unor sectoare teritoriale în care să fie experimentată introducerea acestui tip nou de pedeapsă. Această din urmă prevedere a provocat discuţii controversate, deoarece în acest caz legislaţia nu va fi aplicată unitar pe întreg teritoriul ţării şi în dependenţă de locul ispăşirii pedepsei ar putea fi aplicate pedepse diferite pentru aceleaşi delicte, ceea ce contravine normelor constituţionale şi ale legislaţiei penale în vigoare.

17–30 noiembrie 2003 15 decembrie 2003 – 11 ianuarie 2004