Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 26 aprilie – 9 mai 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #30 |

Tensiuni continue

Pe parcursul ultimelor două săptămîni au avut loc două şedinţe plenare ale Legislativului de la Chişinău, marcate de aceleaşi tensiuni care continuă deja timp de patru săptămîni. Deputaţii creştin-democraţi au blocat tribuna centrală, insistînd astfel să fie desecretizate controalele realizare de Curtea de Conturi pe marginea modului în care au fost cheltuiţi banii publici de către autorităţile publice centrale, precum şi asupra demisiei speaker-ului Parlamentului.

Ca de obicei, după ce Preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, somează membrii fracţiunii parlamentare a PPCD să respecte Regulamentul organului legislativ, fără ca aceştia să se conformeze acestui apel, şedinţele plenare se desfăşoară conform ordinii de zi. Săptămîna trecută însă deputaţii din majoritatea parlamentară au decis să înceapă totuşi examinarea modificărilor la Regulamentul Parlamentului, astfel încît să fie stabilită procedura de sancţionare a deputaţilor care blochează şedinţele plenare.

Acte legislative

Legea pentru instituirea magazinelor duty free diplomatice

Legea adoptată de Parlament prevede că pentru deservirea personalului diplomatic străin în oraşul Chişinău poate fi înfiinţat un magazin de deservire specială. Comercializarea mărfurilor la acest magazin se va efectua pe baza carnetelor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe, în cantităţi uzuale pentru uz personal sau familial, fără scop de vînzare. Reprezentanţele străine vor putea cumpăra mărfuri solicitate şi în cantităţi mai mari solicitate, cu avizul prealabil al MAE.

Legea mai prevede că modul de înfiinţare, de funcţionare şi de realizare a mărfurilor în magazinul duty free diplomatic se va stabili de către Guvern.

Anterior în privinţa funcţionării magazinelor duty free pe teritoriul ţării au fost expuse mai multe critici, invocîndu-se chiar şi date că aceste afaceri ar fi controlate de reprezentanţi ai partidului de guvernămînt. Prin Legea din 21 decembrie 2001 Codul vamal a fost modificat esenţial la capitolul vizînd reglementarea activităţii magazinelor duty-free, stabilindu-se că mărfurile plasate sub regimul magazin duty free se comercializează contra valută străină, în magazinele duty free amplasate în punctele de trecere a frontierei vamale, precum şi la bordul navelor aeriene ce efectuează curse internaţionale, în exclusivitate pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal.

Necesitatea înfiinţării unor magazine duty free diplomatice a fost motivată prin adresările reprezentanţilor personalului diplomatic, care consideră că în astfel de magazine vor putea achiziţiona pentru necesităţi proprii mărfuri mai calitative şi mai reduse ca preţ.

Legea nu prevede dacă magazinul ce va fi înfiinţat va avea capital de stat, particular sau mixt, precum nu conţine nici anumite indicii referitor la necesitatea organizării unui concurs pentru a obţine dreptul respectiv. Acest lucra va trebui să-l prevadă Guvernul, în regulamentul ce urmează a fi aprobat pentru executarea legii şi iată anume la această etapă va fi interesant să observăm ale cui interese au fost promovate sau apărate prin modificarea efectuată recent de Parlament.

Legea privind convertirea în acţiuni a datoriilor S.A. Uzina de tractoare “Tracom”

Prin legea respectivă Parlamentul a decis că datoriile întreprinderii respective, în sumă de peste 12,5 milioane de lei, se convertesc în acţiuni ale statului. Astfel, după convertire statul va deţine în capitalul social al întreprinderii circa 93 %, iar întreprinderea va obţine posibilităţile necesare pentru a dezvolta procesul producerii de maşini agricole şi tractoare.

Legea privind stingerea datoriilor istorice faţă de buget ale S.A. “Mezon”, aflată în proces de insolvabilitate

Prin Legea respectivă Parlamentul a autorizat Ministerul Finanţelor şi Consiliul Creditorilor să efectueze stingerea datoriilor istorice ale S.A. “Mezon” faţă de bugetul de stat, în sumă de peste 1,7 milioane de lei, prin transmiterea patrimoniului societăţii respective la balanţa consiliului raional Basarabeasca. Patrimoniul se va transmite fără drept de înstrăinare.

Amintim că anterior uzina în cauză a făcut parte din complexul industrial militar şi după destrămarea Uniunii Sovietice activitatea ei s-a redus considerabil, astfel că în anul 2000 ea a fost declarată în stare din insolvabilitate prin hotărîre a Judecătoriei Economice, la cererea Ministerului Finanţelor.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni

Legea respectivă prevede că Societatea pe acţiuni este obligată să plătească dividende în mărime de cel puţin 30% din profitul anual net. Conform prevederilor actuale din Legea societăţilor pe acţiuni, profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia societăţii, putînd fi utilizat pentru:

  1. plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate;
  2. acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
  3. formarea capitalului de rezervă;
  4. plata recompenselor către membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
  5. investirea în vederea dezvoltării producţiei;
  6. plata dividendelor etc.

Decizia de repartizare a profitului net în cursul anului financiar se ia de consiliul societăţii, în baza normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, iar hotărîrea de repartizare a profitului net anual se ia de adunarea generală anuală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.

În privinţa dividendelor legislaţia prevede că societatea are dreptul să plătească dvidende intermediare trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în crculaţie. Societatea nu este în drept să ia o hotărîre cu privire la plata dividendelor:

  1. pînă la răscumpărarea acţiunilor plasate care urmează a fi răscumpărate;
  2. dacă, la data luării hotărîrii cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabilă sau plata dividendelor va duce la insolvabilitatea ei;
  3. dacă valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al societăţii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor;
  4. pe acţiunile ordinare dacă nu s-a hotărît cu privire la plata dividendelor pe acţiunile preferenţiale;
  5. pe orice acţiuni dacă nu s-a hotărît cu privire la plata dobînzii pe obligaţiuni.

Scopul modificării propuse şi acceptate de Parlament în prima lectură este de a proteja interesele acţionarilor minoritari, care au urmărit scopul de a obţine dividende din plasarea acţiunilor, dar care sînt lipsiţi de aceste dividende prin hotărîrile adoptate cu votul acţionarilor majoritari, care tind spre capitalizarea afacerilor.

În acelaşi timp, obligaţia respectivă ar constitui o restrîngere a autonomiei societăţii şi ar impune conducerea să adopte unele decizii obligatorii, indiferent de interesele de moment sau de perspectivă ale dezvoltării.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală

Prin legea adoptată de Parlament în prima lectură, în categoria persoanelor care sînt asigurate obligatoriu din contul mijloacelor alocate de Guvern au fost incluse şi femeile gravide sau lăuze.

De asemenea, s-a mai propus precizarea referitoare la faptul că vor fi asiguraţi din contul Guvernului numai şomerii care primesc ajutoare de şomaj sau alocaţia de integrare profesională. Această modificare a fost necesară pentru a reduce impactul asupra bugetului, deoarece mai multe persoane se înregistrează în calitate de şomeri pentru a primi poliţa gratuită de asigurare medicală, fără a dori să obţină însă un loc de muncă din care să achite cotizaţiile respective.

Hotărîrea privind aprobarea componenţei Consiliului de administraţie al Fondului de garantare a depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar

În conformitate cu prevederile legii despre garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, Fondul respectiv urmează a fi administrat de un Consiliu compus din 6 persoane:

Prin hotărîrea adoptată, Parlamentul a aprobat în componenţa Consiliului de administraţie următoarele candidaturi:

Legea pentru modificarea legii cu privire la administraţia publică locală

Prin legea respectivă s-a stabilit că de competenţa autorităţilor administraţiei publice raionale vor ţine problemele legate de privatizare şi domeniile conexe. Avînd în vedere faptul că agenţiile teritoriale ale Departamentului de privatizare sînt lichidate, funcţiile acestora sînt delegate autorităţilor administraţiei publice raionale (municipale). Astfel, în competenţa autorităţilor locale vor intra organizarea şi vînzarea terenurilor, a fondului de locuinţe proprietate a statului şi a altor imobile cu destinaţie diversă. Legea conţine şi o excepţie de la regula respectivă, stabilind că în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia funcţiile respective urmează a fi exercitate în continuare de către subdiviziunile Departamentului de privatizare.

Abilitarea autorităţilor locale cu drepturile respective constituie un pas important în sporirea autonomiei locale, însă acest proces va provoca şi multiple probleme, mai ales avînd în vedere baza materială slabă şi lipsa de cadre calificate în cadrul autorităţilor locale.

Legea pentru ratificarea protocolului privind acordarea dreptului de transport feroviar gratuit veteranilor

Prin legea respectivă Parlamentul a ratificat Protocolul vizînd realizarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al CSI prin care participanţilor la cel de al doilea Război Mondial li se acordă dreptul la transport feroviar gratuit o dată în an. Protocolul prevede şi posibilitatea de a opta pentru reducerea cu 50% a costului transportului maritim sau aerian.

Amintim în acest context că în ajunul sărbătorii de 9 mai cîteva companii aeriene au anunţat despre acordarea dreptului la călătorie gratuită pentru veterani şi reduceri de 50% pentru persoanele care îi însoţesc.

Legea pentru modificarea legii cu privire la sistemul şi procesul bugetar

Legea adoptată de Parlament prevede că responsabili direct de executarea titlurilor executorii emise de instanţele de judecată vor fi ordonatorii de mijloace financiare: în cazul autorităţilor centrale şi locale — conducătorii acestor autorităţi, iar în cazul datoriilor bugetului central — Ministerul de Finanţe, prin intermediul Trezoreriei centrale.

Scopul principal al modificărilor este sporirea responsabilităţii ordonatorilor de mijloace financiare, care uneori se eschivează de la executarea deciziilor judecătoreşti care îi vizează, lăsînd responsabilitatea deplină pe seama Ministerului de Finanţe şi a bugetului central.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la protecţia socială a cetăţenilor care au suferit din cauza avariei de la CAE Cernobîl

Prin legea respectivă au fost extinse alocaţiile lunare de stat de cîte 100 lei lunar pentru:

De asemenea, este prevăzută asigurarea anuală cu bilete gratuite în instituţiile balneo-sanatoriale ale republicii, conform indicaţiilor medicale.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la declararea şi controlul veniturilor demnitarilor şi funcţionarilor publici

Prin legea adoptată de Parlament au fost introduse un şir de modificări în actele legislative care stabilesc statutul diferitelor categorii de funcţionari publici şi demnitari de stat. Astfel, s-a stabilit obligativitatea declarării anuale a veniturilor şi averii, neprezentarea informaţiei urmînd a fi sancţionată.

De asemenea, a fost lărgită categoria de persoane care urmează să declare veniturile şi averea, incluzîndu-se aleşii locali, conducătorii diferitelor organe centrale şi locale de control şi de menţinere a ordinii de drept.

Se mai prevede stabilirea unei sume minime a bunurilor mobile care urmează a fi declarate — 50 mii lei, precum şi perfecţionarea mecanismului de verificare a datelor prezentate.

Amintim că la 19 iulie 2002 Parlamentul a adoptat Legea nr.1264-XV privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Ulterior, această lege a fost modificată, iar despre aplicarea ei şi procesul de depunere a declaraţiilor de venituri se cunoaşte foarte puţin, procesul fiind netransparent şi formalizat.

Legile pentru modificarea unor acte legislative referitoare la zonele antreprenoriatului liber

Prin legile adoptate de Parlament s-a prevăzut:

1. Lărgirea teritoriului Zonei antreprenoriatului liber Expo-Business Chişinău, incluzîndu-se în această zonă un teren aparţinînd SA “Tracom”, cu o suprafaţă de peste 27 ha. Se preconizează ca pe teritoriul respectiv să fie implementat un proiect de dezvoltare a producerii maşinilor agricole şi a tractoarelor. Conform unor estimări, volumul producţiei industriale ar putea spori de 2 ori, creîndu-se peste 250 noi locuri de muncă.

2. Crearea unei subzone în componenţa Zonei Economice Libere “Ungheni-Business”. Subzona respectivă va fi amplasată pe teritoriul SA “Covoare-Ungheni”, cu scopul de a atrage investiţii şi de a majora volumul producţiei industriale (crearea unei întreprinderi mixte de producere a covoarelor).

În prezent SA “Covoare-Ungheni” activează sub administrarea şi cu susţinerea creditară a statului, avînd datorii iniţiale de peste 40 milioane de lei.

Proiectul de lege pentru modificarea Regulamentului Parlamentului

Proiectul adoptat în prima lectură conţine un şir de prevederi referitoare la modul de aplicare a sancţiunilor pentru deputaţii care încalcă procedura în cadrul şedinţelor plenare. În special, se prevede că în cazul în care, după chemare la ordine, un deputat continuă să se abată de la Regulament, preşedintele şedinţei îi va putea retrage cuvîntul, iar dacă deputatul persistă, Parlamentul va decide eliminarea lui din sală.

În cazul în care deputatul sancţionat nu va părăsi benevol sala de şedinţe Parlamentul va putea aplica sancţiunea interzicerii de participare a acestuia la şedinţele plenare pentru o perioadă de pînă la 10 şedinţe plenare. Executarea sancţiunii de interzicere a participării deputatului sancţionat la şedinţele plenare va fi asigurată de colaboratorii Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.

Se mai propune ca pe întreaga durată de aplicare a sancţiunii interzicerii participării la şedinţele plenare deputatului i se anulează drepturile băneşti şi materiale cu excepţia indemnizaţiilor şi diurnelor pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi pentru chirie.

Sancţiunea interzicerii participării la şedinţele plenare ar putea fi ridicată de Parlament în orice moment, la propunerea Preşedintelui Parlamentului sau a unei fracţiuni parlamentare, la adresarea scrisă sau publică a deputatului sancţionat prin care acesta comunică că regretă faptele comise şi se obligă să respecte Regulamentul şi ordinea în şedinţă.

12–25 aprilie 2004 10–30 mai 2004