Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 17–27 aprilie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #6 |

17–18 aprilie 2003


Legea pentru modificarea Legii cu privire la actele de stare civilă

Prin legea respectivă a fost exclusă prevederea conform căreia actele de stare civilă trebuiau să fie întocmite obligatoriu în limba moldovenească “şi în limba rusă”. Anterior prevederea respectivă a fost declarată neconstituţională şi Parlamentul urma să se conformeze deciziei instanţei de jurisdicţie constituţională. Deputaţii au decis însă nu pur şi simplu să excludă sintagma neconstituţională, ci să o substituie prin alta, care stabileşte că actele de stare civilă vor fi întocmite în limba de stat “şi într-o altă limbă, conform Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Amintim că Legea nr.3645 din 1 septembrie 1989 la care se face trimitere stabileşte că limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real.

De asemenea, legea stabileşte expres că lucrările de secretariat la notariatele de stat şi la comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel şi săteşti de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în limba de stat sau în limba rusă.

La comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului documentele se întocmesc în limba de stat, la dorinţa cetăţenilor — şi în limba rusă, iar la notariate şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă — “în limba de stat şi în limba rusă”.

În consecinţă, am putea constata că legislativul nu s-a conformat pe deplin hotărîrii Curţii Constituţionale, deoarece a înlocuit prevederea neconstituţională prin trimitere la o normă care este şi ea neconstituţională de drept. Această constatare se deduce din faptul că art.VII din Titlul VII al Constituţiei “Dispoziţii finale şi tranzitorii” prevede expres: “Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în care nu contravine prezentei Constituţii”. Deoarece actele de stare civilă sînt acte juridice oficiale, rezultă că asupra lor se răsfrînge direct art.13 din Constituţie şi că alte prevederi anterioare intrării în vigoare a Legii supreme nu au putere juridică.

Mai este de remarcat în context că şi în Legea cu privire la notariat Parlamentul a făcut trimitere la Legea din 1 septembrie 1989 şi a obligat ca actele notariale să fie îndeplinite în limba moldovenească şi în limba rusă.

Nu este exclus că în timpul apropiat normele respective pot să fie contestate în Curtea Constituţională şi aceasta să confirme dacă ele sînt în contradicţie sau conforme Constituţiei.

O altă concluzie care se impune în context este că majoritatea parlamentară efectuează sistematic modificări care au menirea de a întări statutul limbii ruse (în legile amintite mai sus, Legea privind protecţia consumatorului, Legea medicamentelor etc.).

Astfel, deşi nu s-a reuşit modificarea Constituţiei şi stabilirea statutului oficial al limbii ruse, prin introducerea unor modificări tangenţiale acest lucru este oficializat destul de insistent, în ciuda faptului că şi rezoluţiile Consiliului Europei recomandau abţinerea de la adoptarea unor decizii referitoare la statutul limbii. În campania electorală se pare însă că toţi au uitat de aceste lucruri şi asupra lor nu mai insistă nici reprezentanţii CE, care au promis preluarea de către Republica Moldova a preşedinţiei în Comitetul de Miniştri.

Legea pentru modificarea Codului de contravenţii

Prin legea respectivă Parlamentul a exclus din Codul de contravenţii posibilitatea de a sancţiona pentru comercializarea armelor şi muniţiilor în alte magazine specializate decît cele “de stat”. Amintim că anterior, conform iniţiativei deputatului Iurii Cicinov, Parlamentul a exclus monopolul Ministerului Afacerilor Interne asupra comercializării armelor şi muniţiilor, permiţînd acest lucru şi Asociaţiei Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, al cărui preşedinte a fost deputatul I. Cicinov înainte de a fi ales în Parlament.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la tariful vamal

Parlamentul a modificat anterior taxele stabilite pentru importul berii şi a materiei prime de tutun, stabilind diverse taxe majorate ori reduse chiar pînă la cota zero. Preşedintele Republicii Moldova a refuzat să promulge legea, recomandînd Parlamentului să revadă poziţiile legate de importul berii şi materiei prime de tutun, astfel încît să fie stimulaţi producătorii autohtoni dar să fie create şi condiţii economice pentru combaterea contrabandei de producţie alcoolică.

Deputaţii au acceptat majoritatea propunerilor Preşedintelui RM, cu excepţia celor referitoare la importul berii, considerînd astfel că prin stabilirea unor taxe majorate la import se va reduce consumul berii străine şi va creşte producerea şi consumul acestui produs autohton.

Hotărîrea privind desemnarea membrilor Comisiei de elaborare a noii Constituţii a Republicii Moldova

Cu 2 săptămîni în urmă Parlamentul a audiat informaţia ministrului reintegrării şi a aprobat Protocolul privind unele aspecte ale mecanismului de elaborare a noii constituţii. Totodată, s-a pus în sarcina Comisiei juridice selectarea persoanelor care vor activa în Comisia constituţională. Ulterior, şi parlamentul din Transnistria a adoptat o hotărîre similară.

La şedinţa din 17 aprilie au fost numiţi în componenţa comisiei 3 jurişti: N. Chiseev, ex-judecător al Curţii Constituţionale; V. Mocreac — profesor de drept constituţional şi I. Creangă — şeful Direcţiei juridice a Parlamentului RM.

Desemnarea în componenţa comisiei doar a unor jurişti profesionişti a provocat nemulţumirea mai multor deputaţi care au considerat că un asemenea lucru important nu trebuie încredinţat doar unor persoane cu studii juridice, deoarece vor fi şi alte probleme de examinat. În ciuda protestelor, majoritatea parlamentară a votat hotărîrea respectivă, argumentînd prin faptul că oricum ulterior textul noii Constituţii va fi examinat de Parlament şi supus referendumului naţional şi astfel deputaţii vor avea posibilitatea să-şi expună părerea.

Unii analişti îşi expun însă părerea că neincluderea în Comisie a unor persoane politice este făcută cu scopul de a asigura constructivismul în activitatea comisiei dar şi de a evita expunerea în prealabil a poziţiei politice faţă de problemele ce vor necesita ulterior o consultare şi coordonare mai largă.

Noul Cod de procedură civilă

Parlamentul a început examinarea primei părţi a noului Cod de procedură civilă, adoptarea căruia este necesară pentru a asigura şi intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Noul cod este adus în concordanţă cu schimbările efectuate pe parcursul ultimilor ani în legislaţia economică, civilă, financiară, cu privire la sistemul judecătoresc etc. În lege au fost incluse prevederi noi referitoare la probaţiune, înştiinţările şi chemările în judecată, competenţa jurisdicţională, procedura specială etc. De asemenea, au fost introduse reglementări privind recunoaşterea capacităţii de exerciţiu, obligarea la tratamentul medical forţat şi reconstituirea procedurii judiciare distruse ş.a.

Adoptarea noului Cod de procedură civilă va determina finalizarea reformei în domeniul legislaţiei civile şi penale, urmînd ca în timpul apropiat să fie examinat de către Parlament şi un nou Cod contravenţional, care este ultimul în numărul noilor coduri ale Republicii Moldova. Amintim că anterior Parlamentul a adoptat noile coduri: al familiei; civil, penal, al muncii şi de procedură penală.

21–25 aprilie 2003

În perioada de referinţă Parlamentul a reuşit să examineze şi să adopte un set de acte legislative foarte importante, atît în domeniul activităţii economice, cît şi în domeniul reformei juridice. Cele mai multe dezbateri au fost provocate de examinarea proiectelor vizînd realizarea reformei instanţelor judecătoreşti, prin suprimarea treptei tribunalelor. Reprezentanţii opoziţiei au insistat ca şi anterior că prin desfiinţarea tribunalelor se urmăreşte eliminarea unor judecători incomozi guvernării şi că astfel se aduc prejudicii drepturilor cetăţenilor de acces la justiţie. La rîndul lor, susţinătorii proiectelor au argumentat necesitatea modificării legislaţiei respective prin necesitatea de a asigura accesul complet la justiţie şi în special, pentru a face justiţia mai eficientă, reducînd termenele ce curg de la adresarea în instanţă şi pînă la darea hotărîrii definitive. În opinia autorilor, legile propuse instituie suficiente garanţii de păstrare a funcţiilor de către judecătorii din instanţele ce urmează a fi reorganizate şi astfel acuzele opoziţiei nu sînt întemeiate.

Noul Cod de procedură civilă

Parlamentul a adoptat în lectura a doua cîteva capitole din noul Cod de procedură civilă al Republicii Moldova, acceptînd prevederile referitoare la: procedura dezbaterilor judiciare; adoptarea şi conţinutul hotărîrilor instanţelor judecătoreşti; suspendarea şi încetarea procesului civil; scoaterea cererii de pe rol; întocmirea documentelor procesuale (procesele-verbale, încheierile etc.).

Parlamentul a decis să accepte amendamentele prin care din noul CPC au fost excluse prevederile referitoare la procedura de examinare a cauzelor în lipsa pîrîtului (procedura în contumacie).

Adoptarea şi intrarea în vigoare a noului CPC urmează a se realiza pînă la mijlocul lunii iunie, cînd expiră termenul acordat de Constituţie pentru realizarea reformei judiciare, conform noii structuri a instanţelor judecătoreşti.

Legea despre evaluarea conformităţii produselor

Legea stabileşte cadrul de reglementare necesar evaluării conformităţii produselor, utilajelor, proceselor, tehnologiilor, sistemelor de producţie şi de calitate, serviciilor etc., în scopul de a asigura securitatea naţională, a evita fraudele, a asigura apărarea drepturilor, a proteja viaţa, sănătatea şi averea consumatorilor. Legea se aplică în privinţa tuturor produselor introduse pe piaţă sau utilizate în Republica Moldova. Legea mai stabileşte şi anumite excepţii, vizînd mărfurile strategice şi produse din domenii special reglementate.

Art.2 al Legii defineşte noţiunile şi termenii de specialitate utilizaţi, stipulînd că prin evaluare a conformităţii urmează a se înţelege orice activitate (prelevarea de mostre, încercări şi inspecţii, evaluări, verificări, certificări, înregistrări şi omologări) care are drept scop confirmarea directă sau indirectă a faptului că condiţiile aplicabile sînt respectate.

Art.4 determină principiile de bază ale evaluării conformităţii, iar art.6 prevede că sistemul organelor de acreditare include Consiliul de acreditare, organizaţia de acreditare, comisia de apel şi comisiile tehnice de ramură.

Legea stabileşte temeiurile pentru acreditarea care poate fi refuzată, suspendată sau retrasă.

Una dintre cele mai importante prevederi ale legii este obligativitatea marcării tuturor produselor supuse certificării conformităţii cu marca naţională de conformitate sau cu alte mărci de conformitate aprobate. Obligaţia obţinerii mărcii revine furnizorului care plasează produsul pe piaţă.

Legea mai stabileşte că tarifele maxime pentru serviciile prestate în cadrul sistemului de acreditare se vor stabili de către Guvern, plata fiind achitată de beneficiarul serviciilor de acreditare (furnizorul).

Legea votată recent de Parlament va înlocui Legea cu privire la certificare.

Legea privind prohibiţia pescuitului industrial

Legea adoptată prevede derogarea de la Legea regnului animal şi interzice pescuitul industrial în rîurile Nistru şi Prut, precum şi în lacurile de acumulare Dubăsari şi Costeşti-Stînca pentru o perioadă de 3 ani.

Legea a fost adoptată în pofida argumentelor contrare ale Comisiei pentru ecologie şi a Avizului negativ al Guvernului, care consideră că în lipsa unor acorduri transfrontaliere, a argumentării economice şi în condiţiile cînd autorizaţii pentru pescuitul industrial au fost deja eliberate, introducerea unor prohibiţii este lipsită de suport, putînd provoca anumite probleme autorităţilor, deoarece vor apărea situaţii de conflict cu deţinătorii de autorizaţii.

În afară de aceasta, şi consiliul ihtiologic a apreciat că prohibiţia temporară a pescuitului industrial nu constituie o soluţie eficientă de restabilire şi conservare a resurselor acvatice.

Iniţiativa legislativă respectivă aparţine deputatului fracţiunii majoritare Iuri Cicinov, care a deţinut funcţia de preşedinte al Asociaţei Vînătorilor şi Pescarilor şi care a păstrat influenţa în cadrul acestei organizaţii, promovîndu-i interesele în Parlament, Guvern şi în alte instituţii de stat (amintim aici doar faptul legalizării comercializării armelor şi cartuşelor în magazinele Asociaţiei).

Legea de modificare a bugetului de stat pe anul 2003

Prin legea respectivă Parlamentul a scutit de plata taxei pe valoare adăugată:

Amintim că în prima decadă a lunii iunie, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la instituirea Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, se preconizează desfăşurarea unui concurs, pentru care se va construi o clopotniţă specială, pe teritoriul bazei turistice “Satul Moldovenesc” din Criuleni. Iniţiativa respectivă a fost susţinută de Preşedintele Republicii Moldova, iar clopotele speciale urmează a fi importate din Republica Belarusi.

Legile privind reforma judiciară şi optimizarea sistemului instanţelor judecătoreşti, adoptate de Parlament în prima lectură

Legile în cauză derivă din modificările efectuate la finele anului 2002 în Constituţia Republicii Moldova, conform cărora în termen de 6 luni urmează să fie reorganizate tribunalele şi curţile de apel. Legea propune ca tribunalele din oraşele Chişinău, Bălţi, Bender, Cahul şi Comrat să se reorganizeze în curţi de apel de circumscripţiile respective, iar judecătoria economică a Republicii Moldova să fie reorganizată în Curtea de apel economică. Totodată, se propune lichidarea actualei Curţi de Apel.

Proiectul prevede că judecătorii instanţelor reorganizate urmează a fi reconfirmaţi în funcţii prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii Curţii de Apel care se lichidează urmează a fi propuşi, cu consimţămîntul lor, pentru transfer în funcţiile vacante de judecători din curţile de apel şi judecătorii sau promovaţi în Curtea Supremă de Justiţie.

Anume aceste prevederi au provocat reacţia negativă a opoziţiei, care a apreciat normele propuse ca o nouă încercare de epurare a cadrelor din sistemul judecătoresc.

Legea mai conţine un şir de prevederi referitoare la modul de reorganizare a instanţelor, de transmitere a bunurilor şi dosarelor, precum şi de angajare a funcţionarilor. De asemenea, se includ prevederi referitoare la competenţa şi modul de judecare a cauzelor civile în perioada tranzitorie.

Pe lîngă actul legislativ menţionat mai sus, Parlamentul a adoptat în prima lectură şi o serie de modificări şi completări la actele legislative care reglementează activitatea instanţelor judecătoreşti, proiectele respective fiind propuse concomitent de către Guvern şi un grup de deputaţi în Parlament. În proiectele respective există deosebiri esenţiale, asupra cărora merită să ne oprim mai detaliat.

În proiectul prezentat de deputaţi se propune ca asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti să fie asigurată de către Consiliul Superior al Magistraturii. În acest fel, competenţele pe care le deţine astăzi în domeniul respectiv Guvernul şi Ministerul Justiţiei ar putea fi reduse esenţial şi acest lucru ar crea condiţii esenţiale pentru asigurarea independenţei judecătorilor, care nu vor putea fi influenţaţi prin intermediul modului de asigurare materială şi financiară. Pe de altă parte însă, Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de structuri care ar putea realiza imediat prerogativele menţionate, iar lipsa de coordonare, în condiţiile unei noi reforme judecătoreşti, dar şi teritoriale, ar crea un haos şi ar periclita înfăptuirea justiţiei.

Amintim că anterior în anii 1999–2000 problema autoadministrării judecătoreşti a fost discutată, însă Parlamentul de atunci a respins proiectul legii despre Departamentul administrării judecătoreşti pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii. La etapa actuală, în cazul în care se va decide transmiterea funcţiilor de autoadministrare la Consiliul Superior al Magistraturii, va fi necesară şi soluţionarea problemei înfiinţării unui organ de administrare, deşi autorii proiectului de lege nu propun imediat acest lucru.

Proiectele menţionate urmează a fi adoptate în lectura a doua în timpul cel mai apropiat, şi se va putea constata care din opinii a fost mai convingătoare: a deputaţilor sau a executivului.

7–16 aprilie 2003 28 aprilie – 18 mai 2003