Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Începutul activităţii Parlamentului de legislatura a XVI-a

Ales la 6 şi validat la 17 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a (sau a V-a, după obţinerea independenţei ţării) s-a întrunit în prima sa şedinţă la 24 martie curent, cînd şi-a ales preşedintele şi vicepreşedintele din partea fracţiunii majoritare, a stabilit data alegerilor Preşedintelui ţării şi a acceptat demisia Guvernului. Ulterior, la 1 aprilie deputaţii au constituit Biroul permanent şi comisiile permanente.

La începutul săptămînii trecute, pe 4 aprilie 2005, parlamentarii au ales cu o majoritate covîrşitoare de voturi Preşedintele ţării. La 7 aprilie, în cadrul şedinţei festive comune a Parlamentului şi Curţii Constituţionale, cu participarea mai multor invitaţi, Preşedintele nou-ales a depus jurămîntul constituţional şi a fost învestit oficial în funcţie, pentru un mandat de 4 ani.

Pe 8 aprilie deputaţii şi-au ales cel de al doilea vicepreşedinte al Parlamentului, iar şeful statului a propus în plen candidatura primului-ministru, încredinţîndu-i formarea în termen de 2 săptămîni a noii echipe guvernamentale. În aceeaşi şedinţă Preşedintele ţării a ţinut un discurs în care a accentuat necesitatea unei reforme cardinale a administraţiei de stat, reformă care va trebui să susţină realizarea sarcinilor care stau în faţa executivului şi a ţării în ansamblu:

• Realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei;
• Realizarea Planului de Acţiuni RM-UE;
• Realizarea Programului de cheltuieli pe termen mediu;
• Realizarea Programului Naţional “Satul Moldovenesc”;
• Realizarea Programului naţional de informatizare a societăţii;
• Elaborarea şi realizarea unui program de dezvoltare umană durabilă;
• Elaborarea şi realizarea unui program de liberalizare economică, de debirocratizare şi de dereglementare, inclusiv reducerea nivelului de corupţie în organele de forţă;
• Reintegrarea teritorială a ţării;
• Menţinerea stabilităţii politice interne şi a echilibrului politic extern;
• Menţinerea orientării sociale a tuturor programelor şi proiectelor de stat, a tuturor acţiunilor practice;
• Realizarea Programului naţional de studiere a limbii de stat, păstrînd şi dezvoltînd, totodată, diversitatea etnoculturală şi lingvistică;
• Crearea unui spaţiu mediatic modern şi competitiv, care să corespundă atît standardelor democratice, cît şi intereselor de stat;
• Formarea unei noi generaţii de alegători, ataşaţi valorilor de bază ale statului moldovenesc (libertatea, deschiderea, dinamismul, creşterea economică rapidă, polietnismul şi bilingvismul);
• Promovarea activă a imaginii ţării ca regiune cu avantaje strategice în domeniile investiţional şi cultural unică în Europa de Est.

Fără îndoială, aceste sarcini vor constitui baza programului de guvernare pe care-l va prezenta curînd în Parlament candidatul la funcţia de prim-ministru şi noua echipă guvernamentală va trebui să fie de o calitate superioară, ca să le poată realiza.

În şedinţa din 8 aprilie deputaţii au început examinarea şi adoptarea unor proiecte de acte legislative. Evident, acestea fac parte din bagajul anterior, pe care nu a reuşit să-l adopte componenţa precedentă a Legislativului. Discuţiile purtate în plen au permis să se constate că în domeniile respective nu există mari disensiuni între fracţiunile parlamentare, deputaţii adoptînd mai multe proiecte practic în unanimitate.

Hotărîrea privind domeniile de competenţă a comisiilor parlamentare

Actualul Parlament a constituit doar 9 comisii permanente, competenţa anterioară a comisiei de ecologie fiind atribuită în prezent altei comisii permanente, cea pentru administraţia publică.

Structura şi competenţa comisiilor permanente ale Legislativului se prezintă în felul următor:

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi: reglementări constituţionale; în domeniul dreptului civil, penal, administrativ, de procedură civilă, penală şi administrativă; organizarea judecătorească, statutul magistraţilor şi al procuraturii; legislaţia electorală, legislaţia privind partidele şi asociaţiile obşteşti; disciplină parlamentară, imunităţi şi numiri în funcţii.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe: cadrul legislativ privind politica dezvoltării durabile şi asigurarea creşterii economice; politica bugetară, fiscală şi vamală; politica financiar-creditară şi monetar-bancară; activitatea investiţională; piaţa asigurărilor; protecţia producătorilor şi consumatorilor; comerţul interior şi exterior; optimizarea domeniului de activitate a sectorului real al economiei naţionale (licenţiere, certificare, acreditare, evaluare etc.); optimizarea domeniului privatizării şi proprietăţii.

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică: problemele securităţii naţionale; desfăşurarea serviciului în structurile specializate ale puterii executive; combaterea criminalităţii, corupţiei şi terorismului, asigurarea ordinii publice; paza şi regimul frontierei de stat; reforma Forţelor Armate, protecţia socială şi juridică a militarilor; desfăşurarea serviciului în organele vamale, în sistemul penitenciar şi în Departamentul Situaţii Excepţionale; protecţia secretului de stat.

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană: programe de politică externă; racordarea legislaţiei RM la standardele internaţionale şi controlul implementării Planului de Acţiuni RM-UE; colaborarea interparlamentară; tratatele şi alte acte internaţionale.

Comisia pentru drepturile omului: drepturile omului; problemele minorităţilor naţionale; problemele cultelor; cetăţenia; migraţia; asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi; protecţia comunităţilor externe şi a refugiaţilor.

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului: administraţia publică centrală şi locală; organizarea administrativ-teritorială; protecţia mediului, geo- şi biosistemele naturale; dezvoltarea rurală; turismul.

Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă: învăţămîntul; tineretului; cultura şi instituţiile cultural-artistice; patrimoniul cultural naţional; cercetarea ştiinţifică, invenţiile şi inovaţiile; sportul; mijloacele de informare în masă, publicitatea.

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară: programe în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic şi industriei alimentare; agricultura ecologică; calitatea alimentelor; controlul veterinar şi fito-sanitar; protecţia denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare; formele de proprietate, de asociere, de creditare, de arendare; fondul funciar.

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie: protecţia socială; asigurarea şi asistenţa socială de stat; ocrotirea sănătăţii şi asistenţa medicală; problemele familiei, mamei şi copilului; relaţiile de muncă şi salarizarea.

Conform configuraţiei politice a Parlamentului, 5 comisii vor fi conduse de reprezentaţii fracţiunii majoritare a PCRM:

• Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi (preşedinte — Victor Ţurcan);
• Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe (preşedinte — Nicolae Bondarciuc);
• Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică (preşedinte — Iurie Stoicov);
• Comisia pentru politică externă şi integrare europeană (preşedinte — Sergiu Stati);
• Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă (preşedinte — Victor Stepaniuc).

Două comisii vor fi conduse de reprezentaţii fostei alianţe electorale Blocul “Moldova Democrată”, constituit în prezent în fracţiunea parlamentară Alianţa “Moldova Noastră”:

• Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului (preşedinte — Veaceslav Untilă);
• Comisia pentru agricultură şi industria alimentară (preşedinte — Valeriu Cosarciuc).

O comisie a revenit fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat:

• Comisia pentru drepturile omului (preşedinte — Ştefan Secăreanu).

De remarcat că toţi conducătorii acestei fracţiuni parlamentare au obţinut funcţii importante: Iurie Roşca — vicepreşedinte al Parlamentului, Vlad Cubreacov — preşedinte al fracţiunii şi Ştefan Secăreanu — preşedinte al comisiei permanente.

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a revenit fracţiunii Partidului Democrat din Moldova şi va fi condusă de dna Valentina Buliga.

Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de gestionare a mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole şi a mijloacelor utilizate pentru gestionarea mărcilor-proprietate de stat

Regulamentul respectiv stabileşte modalitatea de administrare şi alocare a mijloacelor destinate restituirii parţiale a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole şi acoperirea cheltuielilor legate de gestionarea mărcilor proprietate a statului.

Se stabileşte că fondul respectiv, de circa 60 milioane de lei, este administrat de către Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”. Veniturile fondului se acumulează la Trezoreria Centrală pe contul Ministerului Finanţelor.

Mijloacele fondului se utilizează pentru:

• susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole;
• administrarea mărcilor proprietate a statului, protecţia lor în ţară şi peste hotare.

Vor putea beneficia de compensarea parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole persoanele juridice şi fizice care au fondat, conform proiectului de înfiinţare, plantaţii pe o suprafaţă totală de cel puţin 5 hectare, începînd cu primăvara anului 2004.

Compensarea parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole în sumă de 25 mii lei pentru un hectar-suprafaţă utilă se acordă persoanelor juridice şi fizice care au înfiinţat plantaţii viticole pentru struguri şi plantaţii altoi cu material săditor altoit de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante, precum şi plantaţii portaltoi cu viţe portaltoiuri, de asemenea înscrise în Registru.

Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitanţii vor trebuie să prezinte următoarele documente:

• certificatul de înregistrare a agentului economic;
• actele ce confirmă dreptul de exploatare sau dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, înregistrate la oficiile cadastrale teritoriale, precum şi planul cadastral al terenului pe care au fost înfiinţate plantaţii viticole, aprobat de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi;
• extrasul din proiectul înfiinţării plantaţiei viticole;
• actul de plantare a materialului săditor, aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi confirmat de autorităţile de specialitate;
• actele ce confirmă procurarea şi calitatea materialului săditor viticol;
• datele de identificare bancare.

De remarcat că în anul 2001, una din primele legi adoptate la începutul activităţii Parlamentului a fost Legea pentru completarea Legii privind mărcile şi denumirile de origine a produselor, prin care s-a stabilit că:

• Dreptul exclusiv nu se extinde asupra mărcilor deţinute şi folosite legal, pînă la 1 ianuarie 1992, de două şi mai multe persoane juridice;
• Mărcile existente şi folosite legal pînă la 1 ianuarie 1992 de două şi mai multe persoane juridice se declară proprietate a statului.

Vedem astfel că normele legislative de acum patru ani au dat anumite rezultate pozitive, care permit acumularea unor resurse financiare ce pot fi realocate producătorilor şi susţin astfel dezvoltarea ramurii viticole.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului fiscal

Prin legea adoptată Parlamentul a exclus obligaţia anunţării şi înregistrării fiscale a conturilor bancare provizorii, deschise la înfiinţarea întreprinderii. Se presupune că această măsură va stimula suplimentar antreprenoriatul şi va limita practicile existente de aplicare a sancţiunilor pentru necomunicarea în termen de 2 zile a deschiderii conturilor bancare provizorii, prin care se puteau îndeplini doar un singur tip de operaţiuni financiare.

Legea pentru stabilirea facilităţilor tinerilor profesori

Proiectul adoptat în prima lectură expune într-o redacţie nouă Legea cu privire la leasing, modernizînd majoritatea prevederilor ei.

Noile reglementări propun în special:

1. Extinderea categoriilor de bunuri ce pot face obiectul contractului de leasing.
2. În prezent persoanele fizice — consumatori nu au dreptul de a folosi şi/ sau achiziţiona bunuri în baza unei operaţiuni de leasing şi se propune anularea acestor restrîngeri.
3. Se propune definirea leasingului operaţional şi a leasingului financiar.
4. Se mai propune stabilirea unei protecţii adecvate a drepturilor locatorului în contractul de leasing şi remedii legale eficiente pentru reintrarea în posesia bunului. Astfel, se va stabili procedura simplificată de ordonanţă de ridicare a bunului, prevăzută în Codul de procedură civilă a Republicii Moldova.

11–15 aprilie 2005

Parlamentul şi-a început activitatea obişnuită de examinare a proiectelor de acte legislative, şedinţele desfăşurîndu-se într-o atmosferă liniştită. Doar discutarea unor proiecte legate de structura cabinetului de miniştri şi transmiterea în direct la televiziune a şedinţelor plenare au determinat deputaţii să înceapă dezbateri aprinse, care au fost potolite doar prin procedura votării separate.

Legea pentru amendarea Legii cu privire la Guvern

Iniţiativa respectivă a fost prezentată Parlamentului de către Preşedintele Republicii Moldova, la numai cîteva zile de la prezentarea în plenul legislativului a candidaturii noului Prim-ministru şi rostirea de către şeful statului a discursului ce propune reforma cardinală a cabinetului de miniştri şi autorităţilor administraţiei publice centrale.

Conform noii structuri, în componenţa Guvernului vor intra 15 ministere:

• Ministerul Economiei şi Comerţului
• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
• Ministerul Afacerilor Interne
• Ministerul Apărării
• Ministerul Finanţelor
• Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
• Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
• Ministerul Justiţiei
• Ministerul Dezvoltării Informaţionale
• Ministerul Reintegrării
• Ministerul Industriei şi Infrastructurii
• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
• Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului
• Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
• Ministerul Culturii şi Turismului

Pe lîngă Guvern vor activa şi alte autorităţi administrative centrale, cum ar fi:

• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
• Camera de Licenţiere
• Serviciul Standardizare şi Metrologie
• Serviciul Vamal
• Serviciul Grăniceri
• Biroul Naţional de Statistică
• Biroul Naţional Migraţiune
• Biroul Relaţii Interetnice
• Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”
• Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva”
• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
• Agenţia pentru Dezvoltare Regională
• Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare.

Legea adoptată de Parlament nu stabileşte ierarhia structurilor respective, însă conform informaţiilor prezentate, structura aparatului administrativ central ar constitui următoarea schemă: minister — birou naţional (centru/cameră) — serviciu — agenţie. Subordonarea concretă nu este determinată.

Comparînd structura de mai sus cu cea la care s-a referit Preşedintele RM în faţa Parlamentului se poate constata că există anumite diferenţe, deoarece iniţial şeful statului a propus ca în locul celor 16 ministere şi 14 departamente să fie creată o structură din cel mult 17 ministere. Se presupunea astfel că departamentele vor dispărea nu doar ca denumire, ci chiar ca instituţie administrativă centrală, toate funcţiile lor fiind atribuite ministerelor. Acest moment a fost sesizat de deputaţii din opoziţie, care au apreciat reforma iniţiată ca insuficientă şi incapabilă să soluţioneze sarcinile trasate pentru următorii 4 ani.

Legea privind translarea în direct la TV a şedinţelor plenare ale Parlamentului

Deşi s-ar părea că ar fi cei mai interesaţi în soluţionarea problemei respective, nu toţi deputaţii au fost de aceeaşi părere în legătură cu propunerea fracţiunii PPCD de a asigura transmiterea în direct a şedinţelor plenare. Motivele invocate împotriva ideii respective au fost atît de ordin economic, cît şi politic, menţinîndu-se chiar faptul că “telespectatorii nu vor înţelege ce se discută” şi că “ratingul emisiunilor respective va fi nul”.

Argumentele principale în favoarea iniţiativei s-au bazat pe experienţa ţărilor europene şi pe necesitatea asigurării informării publicului. S-a remarcat că pentru realizarea scopurilor respective “preţul nu contează”, oricît de mare ar fi acesta.

De remarcat că deputaţii nu au stabilit sursele financiare din care vor fi acoperite costurile modificării efectuate, precum nu au stabilit nici data de la care modificările urmează a fi puse în aplicare. În consecinţă, dacă legea va fi publicată, imediat după apariţia ei în Monitorului oficial se va putea cere executarea întocmai.

Acte internaţionale referitoare la activitatea comunităţii GUUAM

În perioada 21–22 aprilie la Chişinău se va desfăşura summit-ul GUUAM şi în legătură cu aceasta, Parlamentul a ratificat în regim de urgenţă cîteva acte internaţionale în domeniu:

Carta de la Ialta a GUUAM

Carta este documentul juridic principal în baza căruia a fost constituită organizaţia denumirea căreia provine de la iniţialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Moldova.

Iniţiativa creării acestei asociaţii de state a apărut la mijlocul anilor 1990. Ulterior, în cadrul GUUAM au fost semnate, la nivel de şef de stat, trei declaraţii politice — la 10 octombrie 1997 (Strasbourg), la 24 aprilie 1999 (Washington) şi la 6 septembrie 2000 (New York) în conformitate cu care GUUAM-ul s-a afirmat în calitate de iniţiativă regională, avînd drept scop promovarea cooperării în domeniul problemelor de securitate europeană şi regională, în particular, în cadrul OSCE.

Republica Moldova a aderat la iniţiativa respectivă în vederea realizării unor proiecte concrete în domeniul facilitării comerţului şi dezvoltării reţelelor de transport euroasiatice, precum şi securizării frontierelor, luptei cu terorismul, crima organizată şi traficul ilicit de droguri şi fiinţe umane. Cooperarea în cadrul GUUAM este sprijinită politic şi financiar de către SUA şi Uniunea Europeană.

Carta GUUAM stipulează că această organizaţie poartă un caracter deschis, fiind constituită în conformitate cu normele şi principiile universal recunoscute ale dreptului internaţional, în document fiind stabilite domeniile de colaborare: economia, ştiinţa, tehnologiile şi mediul ambiant, infrastructura transporturilor, energetica, telecomunicaţiile, investiţiile şi finanţele, sfera umanitară, cultura, educaţia, mijloacele de informare în masă, turismul şi schimbul de tineret.

Organul suprem al GUUAM este întîlnirea anuală a şefilor de state, preşedinţia fiind asigurată de către statele membre în ordine alfabetică.

La întîlnirile şefilor de state se adoptă decizii: cu privire la direcţiile de bază ale colaborării politice, economice şi umanitare în cadrul GUUAM; cu privire la crearea organelor specializate ale GUUAM; cu privire la coordonarea poziţiilor asupra chestiunilor actuale ale vieţii internaţionale ce prezintă interes reciproc.

Organul executiv al GUUAM este şedinţa miniştrilor Afacerilor Externe, care are loc, de regulă, de două ori pe an. La şedinţele miniştrilor Afacerilor Externe se examinează problemele privind realizarea înţelegerilor în cadrul GUUAM şi se pregătesc propuneri în vederea dezvoltării şi aprofundării în continuare a colaborării GUUAM pentru a fi examinate la întîlnirile şefilor de state.

Organul de lucru al GUUAM este Comitetul coordonatorilor naţionali (CCN), în componenţa căruia intră coordonatorii naţionali, numiţi de către miniştrii Afacerilor Externe, cîte unul din partea fiecărui stat membru. CCN coordonează activitatea în cadrul GUUAM între statele membre, asigură pregătirea întîlnirilor şefilor de state şi şedinţelor miniştrilor Afacerilor Externe. Şedinţele CCN sînt efectuate trimestrial, în ordine consecutivă, în statele membre.

Acordul GUUAM privind crearea zonei de comerţ liber

Acordul are drept scop crearea unei zone de comerţ liber, care va cuprinde majoritatea schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi statele membre GUUAM.

Printre obiectivele specifice ale Acordului sînt:

• promovarea prin expansiune a comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice, îmbunătăţirea nivelului de trai şi a condiţiilor de muncă, creşterea productivităţii şi stabilităţii financiare;
• asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul dintre Părţi;
• contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului, la dezvoltarea armonioasă şi la expansiunea comerţului în regiune;
• crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării şi colaborării multilaterale în diferite domenii de activitate;
• abolirea tuturor taxelor vamale la import, export şi a acelora cu efecte echivalente;
• crearea unui cadru juridic previzibil şi stabil pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice multilaterale;
• garantarea tranzitului liber;
• protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• reglementarea introducerii şi aplicării măsurilor antidumping, compensatorii şi salvgardare în conformitate cu regulile OMC.;
• delimitarea strictă a termenilor şi cazurilor de aplicare a tehnicilor de apărare comercială, precum şi a mecanismului de aplicare a acestora;
• impozitele şi taxele indirecte nu vor fi impuse mărfurilor exportate de pe teritoriul vamal al uneia din Părţile contractante pe teritoriul vamal al altei Părţi.

Acordul de creare a Oficiului Informaţional GUUAM

Oficiul Informaţional GUUAM va exercita funcţia de secretariat şi de centru informaţional GUUAM. Obiectivul oficiului este susţinerea informaţională a Coordonatorilor Naţionali GUUAM, a structurilor statale şi neguvernamentale ale statelor membre pentru realizarea cooperării economice, politice şi cultural-umanitare.

Devizul de cheltuieli pentru Centrul Informaţional GUUAM în anul 2004 a fost stabilit în suma de 90 610 dolari SUA. Respectiv fiecărui stat membru îi revine suma de 18 122 dolari SUA (din care 8240 dol. SUA e suma iniţiala, achitată o dată la trei ani, şi 9882 dol. SUA e permanentă ce urmează a fi achitată anual).

Crearea şi funcţionarea adecvată a Oficiului Informaţional ar permite o colaborare mai strînsă între statele membre pentru realizarea şi implementarea proiectului GUUAM de Facilitare a Transportului şi Comerţului.

Proiectul Legii cu privire la agricultura ecologică

Legea adoptată de Parlament în prima lectură are menirea de a reglementa raporturile sociale ce ţin de obţinerea, prin practicarea agriculturii ecologice şi utilizarea produselor chimice de sinteză, precum şi comercializarea produselor de origine vegetală şi animală:

• produse destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetală sau animală;
• a furajelor şi materiilor prime;
• a produselor de origine animală şi vegetală primare neprelucrate;
• a produselor de origine animală şi vegetală prelucrate.

Legea defineşte noţiuni de bază ca:

• agricultură ecologică — agricultură bazată pe respectarea principiilor care asigură crearea unui agroecosistem echilibrat şi durabil, fără folosirea substanţelor chimice (sintetice) poluante sub formă de îngrăşăminte minerale şi de pesticide pentru protecţia plantelor, neadmise de standardele ale agroalimentării ecologice pentru întreg ciclul de producţie agroalimentară;
• producţie ecologică — produse agroalimentare obţinute, păstrate şi prelucrate fără utilizarea substanţelor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite prin prezenta lege, cu respectarea standardelor naţionale şi internaţionale din domeniu şi certificate în modul respectiv;
• organisme modificate genetic şi derivatele lor — organisme obţinute prin tehnici de modificare a materialului genetic într-un mod artificial prin reproducere/ recombinare, cu excepţia celor obţinute prin conjugare, transducţie şi hibridare etc.

Principiile de bază ale agriculturii ecologice sînt:

• realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale, sănătăţii şi vieţii consumatorilor,
• abordarea integrată a politicii şi acţiunilor la nivel naţional şi local, adaptate la potenţialul şi limitele capacităţii solului;
• neadmiterea aplicării oricăror tehnologii poluante şi reglementarea restrictivă a utilizării mijloacelor chimice poluante şi a practicilor agricole potenţial distructive;
• protecţia şi sporirea diversităţii prin alegerea tipurilor de culturi şi specii, precum şi a metodelor de creştere a animalelor ce pot contribui la armonizarea agriculturii ecologice cu limitele naturale ale solei;
• aplicarea unor tehnologii modeme, atît pentru cultura plantelor, cît şi pentru creşterea animalelor, tehnologii care să satisfacă cerinţele speciilor, soiurilor şi raselor;
• menţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului, precum şi integrarea sistemului de producere a plantelor şi cel de creştere a animalelor etc.

Titlul VIII din Codul fiscal: “Taxele pentru resursele naturale”

Actualmente legislaţia pentru reglementarea drepturilor şi condiţiilor folosirii resurselor naturale este compusă din cîteva acte legislative: Codul apelor; Codul subsolului; Codul silvic; Legea privind resursele naturale.

Legile menţionate stabilesc că folosirea resurselor naturale se efectuează contra plată, care se achită la buget. Pînă în prezent taxele pentru folosirea resurselor naturale au fost oglindite în legile bugetului de stat pe anii respectivi. Proiectul titlului VIII “Taxele pentru resursele naturale” al Codului fiscal stabileşte tipul taxelor, cotele, modul de achitare, precum şi înlesnirile. În titlul VIII al Codului fiscal vor fi stabilite noţiunile, determinarea obiectului şi subiectului taxelor, cotele concrete ale taxelor şi termenele de achitare a lor în buget.

Se mai propune lărgirea spectrului contribuabililor care captează apă, se includ ca subiecţi ai impunerii organizaţiile obşteşti şi necomerciale, notarii, birourile de avocaţi, persoanele fizice şi juridice străine.

De asemenea, se prevede simplificarea modului actual de calculare pentru captarea apei în dependenţă de limitele stabilite de Concernul Republican“Apele Moldovei”. Totodată, se propune scutirea de taxa pentru apă a unor categorii de plătitori din sectorul agrar: gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu au sistemul de pompare pentru irigare, precum şi contribuabilii care se ocupă cu creşterea peştelui. Considerabil se simplifică modul de calculare a taxelor pentru efectuarea prospecţiunilor geologice şi explorărilor geologice, dat fiind că se stabilesc cotele fixe ale acestor taxe şi achitarea lor în mărimea calculată pînă la începerea lucrărilor în cauză.

Ţinînd cont că în republică se extrage petrol şi gaz natural în raioanele Cahul şi Vulcăneşti, se propune stabilirea taxei pentru extragerea lor în mărime de 20% din costul unei unităţi de materie primă extrasă.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet