Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 23 mai – 5 iunie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #52 |

23–27 mai 2005

În perioada de referinţă deputaţii au examinat mai multe proiecte de acte legislative, unele dintre acestea suscitînd atenţia opiniei publice. Au fost de remarcat în acest sens discuţiile asupra unui proiect de lege ce prevedea introducerea unor noi reglementări în domeniul ajutorului de şomaj, precum şi proiectul ce a stabilit înlăturarea definitivă a răspunderii penale pentru practicarea prostituţiei.

Afară de subiectele remarcate, Parlamentul a examinat şi adoptat o serie de modificări în actele legislative în vigoare, menite să asigure concordanţa legislaţiei naţionale cu standardele europene.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Scopul declarat al legii a fost aducerea actelor normative şi legislative în concordanţă cu prevederile Codului muncii şi sporirea gradului de protecţie socială a persoanelor afectate de şomaj.

De asemenea, prin lege a fost reglementat statutul juridic al agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă, principiile de colaborare, coordonare şi control al statului asupra activităţii acestora.

Una din inovaţiile importante a fost acordarea dreptului angajării pe bază permanentă în localităţi mai îndepărtate de locul de trai.

Categoriile de beneficiari de ajutor de şomaj au fost extinse cu persoanele demisionate care vor beneficia de dreptul la ajutor de şomaj în cazul în care vor fi înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

În acelaşi timp, una din propunerile proiectului de lege a provocat dezbateri controversate, deoarece prevedea micşorarea procentului ajutorului de şomaj de la 50–60% la 30–50% din salariul anterior. Mai mulţi deputaţi din opoziţie au propus ca norma respectivă să nu fie adoptată, deoarece persoanele beneficiare de ajutor de şomaj nu trebuie să fie defavorizate. Obiecţiile respective au fost argumentate prin anumite calcule, conform cărora micşorarea propusă va afecta ajutorul real, avîndu-se în vedere inflaţia existentă şi creşterea coşului de consum.

Autorii proiectului din cadrul Guvernului şi reprezentanţii majorităţii parlamentare au replicat prin invocarea unor calcule economice, derivate din creşterea salariului mediu pe economie şi altor plăţi sociale, care determină majorarea reală a ajutorului de şomaj. Astfel, în anul 2005 acest ajutor va constitui 500 lei, în anul 2006 — 650 lei, iar în anul 2007 — 850 lei.

Aceste ultime argumente economice au determinat majoritatea deputaţilor să susţină legea, care a fost adoptată în lectură definitivă.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la statutul refugiaţilor

Modificările introduse prin noua lege au fost dictate de practica aplicării legii-cadru, o serie de expertize internaţionale şi de apariţia unor noi documente internaţionale aplicabile domeniului protecţiei refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. Legea introduce reglementări noi referitoare la o serie de instituţii, printre cele mai importate fiind următoarele:

  1. Protecţia umanitară, instituţie susţinută de Recomandarea Consiliului Europei din 2001 asupra protecţiei subsidiare, în care se menţionează că protecţia subsidiară este o formă a protecţiei individuale, care completează regimul existent de protecţie a refugiaţilor. Consiliul Europei a subliniat că această formă de protecţie urmează să fie acordată de state în baza deciziei luată individual de către autorităţile competente unor persoane, care în mod normal, nu cad sub incidenţa Convenţiei din 1951 despre refugiaţi, dar care trebuie să fie protejaţi de anumite pericole şi tratamente.
  2. Consiliul pentru Refugiaţi, care trebuie să devină o instanţă administrativă, consultativă, fără atribuţii jurisdicţionale de apel şi recurs.
  3. Accesul reprezentanţilor Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi la solicitanţi de azil şi refugiaţi. Deşi legea prevede dreptul reprezentanţilor ICNUR să aibă acces la persoanele în cauză, oriunde s-ar afla, în practică s-a constatat că organele de drept nu întotdeauna respectă întocmai normele respective, accesul fiind obstrucţionat sub diverse pretexte.
  4. Solicitantul de azil. Se prevede excluderea termenelor-limită de depunere a cererii, deoarece calitatea de refugiat este un fapt care nu dispare cu trecerea timpului. Persoana merită să fie protejată indiferent de cîte zile au trecut de la intrarea pe teritoriul ţării de azil.
  5. Repatrierea voluntară. Anterior s-a recunoscut pe plan internaţional faptul că repatrierea voluntară constituie cea mai potrivită soluţie pentru problemele refugiaţilor. Din motivul respectiv repatrierea voluntară a fost introdusă în lege în calitate de motiv de încetare a statutului de refugiat.
  6. Clauze de excludere. În legea actuală sînt prevăzute anumite categorii excluse de la posibilitatea de a obţine statutul de refugiat. Aceste prevederi nu sînt în deplină concordanţă cu prevederile actelor internaţionale în domeniu şi necesitau o ajustare la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.
  7. Reunificarea familiei. Prevederea respectivă din lege a fost dezvoltată pentru a se lua în consideraţie reunificarea familiei în Republica Moldova.
  8. Apelul. Prevederile din lege referitoare la apelul în caz de refuz asupra unor cereri necesitau modificări pentru a fi aduse în concordanţă cu legislaţia internaţională şi naţională în domeniu. Cerinţa fundamentală privind dreptul la apel este ca solicitantul de azil să aibă un remediu legal eficient atunci cînd acesta spune că drepturile sale au fost încălcate. Respectiv, s-a stabilit că apelurile şi recursurile asupra deciziilor în domeniu pot fi depuse în instanţele judecătoreşti şi urmează procedura judiciară de soluţionare, cu toate garanţiile iminente.

Hotărîrea privind atribuirea Parcului “Valea Morilor” din mun. Chişinău a statutului de monument de arhitectură peisajeră

Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care, în scopul restabilirii şi conservării, Parcului “Valea Morilor” din mun. Chişinău i s-a atribuit statutul de monument de arhitectură peisajeră.

Necesitatea adoptării hotărîrii a fost determinată de concluziile unui grup de lucru responsabil de combaterea construcţiilor neautorizate în mun. Chişinău, precum şi de necesitatea restabilirii parcului “Valea Morilor”.

Parcul respectiv a fost fondat în anul 1951 şi ocupă o suprafaţă de 113,9 ha, pe un teren cu relief accidentat, interesant şi neobişnuit, asemănător unui hîrtop. În parc este situat un lac cu suprafaţa de 32,3 ha, care reprezintă centrul compoziţiei peisajului. Jumătate din teritoriul parcului este acoperit cu zone verzi care reprezintă o mare varietate de specii de arbori şi arbuşti. Pe teritoriul parcului cresc arbori seculari luaţi sub protecţia statului.

Atribuirea statutului de monument de arhitectură peisajeră şi includerea lui în fondul ariilor naturale protejate de stat va permite a-l restabili şi a-i creşte popularitatea ca centru de cultură şi odihnă.

Hotărîrea privind excluderea sancţionării practicării prostituţiei

Hotărîrea Parlamentului privind planul de acţiuni în domeniul drepturilor omului, adoptată în anul 2003, prevede necesitatea introducerii amendamentelor la legislaţia în vigoare cu scopul de a urmări penal atît persoana care oferă serviciile, cît şi clientul acestor servicii. În perioada ce a trecut legislaţia penală a fost modificată şi în prezent nu mai sancţionează practicarea prostituţiei, deoarece fapta are pericol social redus. Practicarea prostituţiei rămîne a fi sancţionată contravenţional, iar practica sancţionării clientului serviciilor respective nu este cunoscută în majoritatea ţărilor europene şi nu există premise argumentate pentru introducerea ei în legislaţia Moldovei.

Proiectul legii pentru modificarea Codului penal şi introducerea unor noi reglementări referitoare la tortură

Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede completarea Codului penal cu un articol nou referitor la tortură.

Astfel, se propune sancţionarea acţiunilor de provocare, în mod intenţionat, a durerii sau suferinţei fizice ori psihice pentru a obţine de la o persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri cu scopul de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere sau suferinţă sînt provocate de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial.

Necesitatea completărilor este dictată de actele internaţionale în materie, lipsa unui articol special în Codul penal, dar şi de existenţa unor cazuri de tortură înregistrate în activitatea organelor de drept ale Republicii Moldova.

30 mai — 3 iunie 2005

La şedinţa din 2 iunie parlamentarii au dezbătut cîteva proiecte de acte legislative, în temei referitoare la introducerea unor modificări în legile anterioare. De asemenea, a fost adoptată în lectură finală o lege nouă care reglementează statutul grădinilor botanice. De remarcat că în timpul cînd deputaţii adoptau această lege, o organizaţie specializată în protecţia consumatorilor convoca o conferinţă de presă la care acuza că grădina botanică din mun. Chişinău este administrată abuziv, fiind dată în arendă de Ministerul Ecologiei unei companii private care nu îmbunătăţeşte situaţia instituţiei ştiinţifice, dar obţine profituri din activităţi interzise în astfel de teritorii protejate.

Din actele legislative examinate o atenţie sporită a atras proiectul ce prevede acordarea unor indemnizaţii pentru deţinuţi, indemnizaţii din care aceşti deţinuţi urmează să fie asiguraţi cu acte de identitate, în cazul în care nu le au.

De asemenea, dezbateri aprinse a provocat examinarea în lectura a doua a legii care abilitează inspecţia muncii cu dreptul de aplicare a sancţiunilor administrative. Cu acest prilej, a fost observată o nouă situaţie în cadrul Parlamentului, cînd lipsa a cîţiva deputaţi din fracţiunea majoritară creează piedici la adoptarea unor legi organice. Astfel, iniţial, la votarea legii respective voturile celor 51 de deputaţi ai PCRM nu au fost suficiente pentru promovarea legii, situaţia generînd discuţii aprinse şi acuzaţii reciproce între fracţiunea majoritară şi cele de opoziţie. Cu acelaşi prilej, s-a putut observa însă şi o situaţie de obstrucţionare de către deputaţii unor fracţiuni de opoziţie a propriilor colegi de formaţiune, pentru faptul că susţin proiecte ce sînt promovate de majoritate.

În pofida discordiilor ivite pe parcursul şedinţei, parlamentarii au reuşit totuşi să dezbată cîteva legi importante, asupra cărora ne vom şi referi.

Legea cu privire la grădinile botanice

Conform legii adoptate, grădinile botanice vor fi supuse unui regim juridic distinct, avînd statut de instituţii publice din sfera ştiinţei şi inovării, în subordinea Academiei de Ştiinţe a Moldovei sau a autorităţilor administraţiei publice locale. Acest statut le va oferi scutiri de impozite şi taxe de stat, însă le va permite să atragă investiţii şi finanţări din interior şi exterior, inclusiv din sfera privată.

Legea prevede că grădinile botanice se creează prin delimitarea unor teritorii terestre şi/ sau acvatice, supuse unui regim special de administrare, în scopul conservării, aclimatizării şi regenerării în condiţii artificiale optime a unor specii de plante autohtone, alohtone şi exotice semnificative din punct de vedere ştiinţific, economic şi estetic.

Construcţiile în cadrul grădinilor botanice se vor realiza în baza unui proiect aprobat de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Înstrăinarea şi arendarea terenurilor din cadrul grădinilor botanice proprietate publică este interzisă, iar retragerea lor se permite în baza hotărîrii Parlamentului, la propunerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cu acordul autorităţii centrale pentru mediu, doar în cazurile în care acestea îşi pierd valoarea în urma calamităţilor naturale sau catastrofelor şi nu mai pot fi restabilite.

Legea mai stabileşte că grădina botanică se creează pentru asigurarea protecţiei, conservării, reproducerii, utilizării raţionale a biodiversităţii lumii vegetale, educării ecologice, culturale, estetice şi recreării populaţiei. Printre sarcinile principale ale activităţii ştiinţifice desfăşurate de grădinile botanice se numără:

Legea prevede şi posibilitatea desfăşurării de către grădinile botanice a activităţii economice, în scopul acumulării mijloacelor financiare extrabugetare pentru menţinere şi dezvoltare. Printre aceste activităţi se numără:

Anume existenţa unui asemenea contract de arendă între Ministerul Ecologiei şi o firmă privată a fost apreciată ca dubioasă de o organizaţie neguvernamentală specializată în protecţia consumatorilor din mun. Chişinău, care a invocat faptul că în loc de protejarea Grădinii Botanice are loc distrugerea ei, prin plasarea obiectelor de comerţ, organizarea unor manifestaţii de masă improprii statutului instituţii ştiinţifice în cauză.

Pentru a nu admite abuzuri de genul celor menţionate, noua lege prevede o serie de restricţii ale activităţilor în cadrul grădinilor botanice, printre acestea numărîndu-se:

Legea privind acordarea unor facilităţi locuitorilor din zona transnistreană

Legea în cauză prevede că se scutesc de aplicarea TVA energia electrică şi gazele naturale livrate, serviciile de telecomunicaţii, apă şi canalizare prestate de către persoanele juridice care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

Prin aceeaşi lege, s-a stabilit compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii satului Varniţa din Anenii-Noi. Necesitatea adoptării legii a fost determinată de faptul că locuitorii satului Varniţa sînt asiguraţi cu energie electrică şi gaze naturale de către întreprinderile din stînga Nistrului, dar nu beneficiază de compensaţii pentru aceste servicii.

Legea privind modificarea Codului de contravenţii administrative

Legea adoptată de Parlament prevede instituirea unei “unităţi convenţionale” în loc de salariul minim aplicat în calitate de sancţiune administrativă. Astfel, pe viitor amenda se va stabili în unităţi convenţionale, iar o unitate convenţională va echivala cu 20 lei. În prezent salariul minim ca unitate de măsură, în cuantum de 18 lei, se utilizează la calcularea sporurilor majorărilor, adaosurilor şi suplimentelor la plăţile provenite din muncă, stabilite în condiţiile legislaţiei anterioare, de la 1 iunie 1994.

Însăşi noţiunea de salariu minim în prezent reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia patronul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.

Legea cu privire la modul de stabilire a salariului minim a fost adoptată încă în anul 2000 şi dispoziţiile ei prevedeau că în termen de 2 luni Guvernul urma să prezinte propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu respectiva lege. După aproape 5 ani de zile situaţia în domeniul dat nu este schimbată pe deplin, mai multe plăţi primite de angajaţii din sfera bugetară calculîndu-se prin raportare la salariul minim de 18 lei, care demult nu mai constituie o categorie economică adecvată.

Legea privind abilitarea Inspecţiei de muncă cu dreptul de sancţionare administrativă

Legea adoptată de Parlament a provocat dezbateri aprinse încă de la momentul discutării în prima lectură, majoritatea deputaţilor din opoziţie, dar şi unii reprezentanţi ai majorităţii parlamentare pronunţîndu-se împotriva abilitării a încă unui organ cu dreptul de sancţionare administrativă.

În lectura a doua au fost aduse puţine argumente suplimentare în favoarea adoptării legii, principalele reducîndu-se la constatarea în cadrul controalelor anterioare a multiplelor încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei muncii.

La prima încercare de votare, legea a acumulat numărul constituţional de voturi cerut, dar ulterior un deputat din opoziţie, sub presiunea colegilor săi, şi-a anulat votul de susţinere, fapt care a implicat mai multe discuţii în contradictoriu, pînă cînd reprezentaţii majorităţii parlamentare nu au asigurat prezenţa a încă unui deputat din fracţiunea lor, situaţie care a permis votarea legii cu 52 de voturi pro.

Proiectul privind stabilirea unor alocaţii de stat pentru persoanele ce îngrijesc invalizi nevăzători

Proiectul adoptat în prima lectură propune stabilirea unor indemnizaţii lunare de 150 lei pentru persoanele apte de muncă care îngrijesc la domiciliu şi însoţesc un invalid de gradul I nevăzător. Costul total al proiectului se estimează la 5 milioane lei anual.

2–22 mai 2005 6–19 iunie 2005