Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 2–22 mai 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #51 |

Transmiterea televizată în direct a şedinţelor Parlamentului

Şedinţele care au avut loc în perioada respectivă de timp au fost transmise în direct de posturile naţionale de televiziune şi radio, acest lucru punîndu-şi o amprentă clară asupra modului de discutare a problemelor din ordinea de zi. Dacă anterior Parlamentul reuşea în timp de cel mult o oră jumătate să examineze 10–15 proiecte de legi, în cadrul ultimelor şedinţe numai discutarea ordinii de zi a durat mai mult de jumătate de oră, iar în celelalte 3 ore au fost examinate doar cîteva proiecte şi puse mai multe întrebări în adresa Guvernului.

Situaţia a evoluat pînă la menţionarea cheltuielilor suportate de la bugetul de stat pentru efectuarea transmiterii televizate a lucrărilor Parlamentului, în scopul de a determina deputaţii să fie mai concişi în alocuţiunile lor. Aceste apostrofări au fost apreciate neunivoc de reprezentanţii opoziţiei parlamentare.

Acte legislative

Legile pentru modificarea legii învăţmîntului

Prin legile adoptate de Parlament au fost introduse reglementări noi referitoare la:

Înfiinţarea de către Preşedintele Republicii Moldova a instituţiilor de învăţămînt superior

Prin legea adoptată s-a stabilit că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul de decide asupra asupra propunerilor Guvernului privind înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de învăţămînt superior universitar de stat, precum şi a instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de perfecţionare a cadrelor. De asemenea, s-a stabilit că Preşedintele Republicii Moldova aprobă prin decret statutul instituţiei de învăţămînt pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

Legea mai prevede că rectorul instituţiei de învăţămînt superior de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova este numit în funcţie de şeful statului, spre deosebire de rectorii altor instituţii de învăţămînt superior de stat, care sînt aleşi în rezultatul concursului de către senatul universitar şi sunt confirmaţi în funcţie de către Guvern.

Modernizarea învăţămîntului superior şi asigurarea concordanţei acestuia cu procesul de integrare în învăţămîntul european

Legea adoptată după dezbateri controversate conţine un şir de norme menite să asigure racordarea sistemului de învăţământ superior din Republica Moldova la cerinţele educaţionale europene şi aderarea în anul 2005 la aşa numit “proces de la Bologna”.

Astfel, se stabileşte organizarea învăţămîntului superior, în două cicluri: studii superioare de licenţă, cu o durată de 3–4 ani şi studii superioare de masterat cu o durată de l-2 ani şi introducerea obligatorie în toate instituţiile de învăţămînt superior a Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile ECTS (European Credit Transfer Syistem).

De asemenea, se prevede reorganizarea învăţămîntului medical şi farmaceutic, care se va realiza prin studii superioare de specialitate şi studii postuniversitare de rezidenţial.

Se presupune că organizarea învăţămîntului superior pe cicluri de studii va asigura armonizarea sistemului de învăţămînt superior din Republica Moldova cu sistemul de învăţămînt din cadrul Spaţiului European al învăţămîntului Superior. Prin introducerea Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile va fi asigurată comparabilitatea şi acumularea cunoştinţelor obţinute în cadrul unui program de studii, indiferent de instituţia de învăţămînt superior în care studiază studenţii.

Organizarea studiilor superioare pe cicluri de studii asigură o mai bună acoperire a nevoilor de formare, eliminarea specializărilor excesiv de înguste, dezvoltarea profesiilor deficitare ca număr de personal specializat şi necesare economic şi cultural, dezvoltarea de noi calificări în concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale pieţei forţei de muncă.

Legea prevede că învăţămîntul postuniversitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii ştiinţifice şi pedagogice. Admiterea în învăţămîntul postuniversilar se va efectua:

  1. prin concurs, pentru doctorat, postdoctorat şi pentru studii de specializare;
  2. la cerere, pentru cursuri de perfecţionare.

Studiile postuniversitare de specializare vor avea o durată de cel puţin un an, în funcţie de profil şi pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă de master.

Cursurile postuniversitare de perfecţionare au durată de cel mult un an, în funcţie de profil şi pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă de licenţă sau de master din învăţămîntul superior.

Legea pentru anularea unor penalităţi şi dobînzi ale Întreprinderii “Combustibil Solid”

Prin Legea adoptată de Parlament s-au anulat dobînda în sumă de 11,3 mii dolari SUA şi penalităţile în mărime de 182,1 mii dolari SUA calculate şi neachitate de către S.A. “Combustibil-Solid” pe creditele acordate pentru procurarea cărbunelui din mijloacele creditului acordat Republicii Moldova de către o bancă germană.

Explicaţia scutirii făcute rezidă în faptul că Ministerul Finanţelor nu a achitat obligaţiile de plată faţă de SA “Combustibil — Solid” pentru cărbunele livrat sferei sociale şi acest lucru a dus la neonorarea obligaţiunilor de plată a întreprinderii menţionate pentru creditul acordat.

La examinarea proiectului mai mulţi reprezentaţi ai opoziţiei s-au expus împotrivă, menţionînd că la realizarea cărbunelui contractat conform creditului în cauză au fost comise mai multe nereguli şi încălcări, situaţie care a prejudiciat bugetul de stat şi scutirea făcută de Parlament poate genera şi pe viitor asemenea fenomene nedorite.

Legea pentru ratificarea Acordului de Credit al Băncii pentru Dezvoltare a Consiliului Europei

Acordul ratificat presupune acordarea unui credit de 6 milioane euro, destinat finanţării implementării proiectului “Securitatea transfuzională în Republica Moldova”. Condiţiile împrumutului prevăd 20 ani durata acestuia, inclusiv 5 ani perioada de gratie şi o rată a dobînzii de 2,5% anual.

Necesitatea implementării proiectului în cauză este determinată de faptul că situaţia în domeniu este dificilă:

Implementarea proiectului în cauză, al cărui cost total este de circa 10 milioane euro, ar îmbunătăţi calitatea şi eficienţa sistemului de acordare a asistenţei medicale prin ameliorarea oferirii, calităţii şi siguranţei sîngelui şi produselor de sînge la toate stadiile procesului, de la colectare pînă la transfuzie.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului

Legea adoptată de Parlament a prelungit pînă în anul 2007 termenul de aplicare a coeficienţilor de micşorare a preţului de vînzare a terenurilor aferente ale întreprinderilor.

Această modificare a fost necesară deoarece practica formată confirmă că în cazul neutilizării coeficienţilor de micşorare vînzarea terenurilor aferente la preţ normativ (circa 600 mii lei un hectar) duce la stoparea procesului de privatizare a terenurilor.

În asemenea cazuri nici statutul nu obţine sumele scontate, dar şi agenţii economici sînt în situaţie dificilă, deoarece nu sînt proprietari ai terenurilor pe care se află şi îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, Legea adoptată a modificat modul de distribuire a mijloacelor financiare acumulate în rezultatul vînzării şi cumpărării de terenuri. Astfel, s-a stabilit că mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se distribuie:

Legea pentru scutirea de impozit a vînzării terenurilor agricole destinate construcţiei tronsonului de cale ferată Revaca-Căinari

Legea adoptată de Parlament stabileşte că se scutesc de plata impozitului pe venit persoanele fizice care obţin venit de la vînzarea terenurilor agricole către Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru în scopul transmiterii acestora Întreprinderii de Stat “Calea Ferată din Moldova”.

Legea are menirea de a facilita construcţia liniei de cale ferată Revaca-Căinari, menite să asigure ocolirea traseului existent actual prin mun. Bender, unde adesea au loc blocări ale trenurilor şi transporturilor din cauza administraţiei regiunii separatiste.

Pierderile bugetului de stat în rezultatul acordării facilităţii respective vor constitui circa 800 mii lei şi se vor recompensa prin majorarea ulterioară a traficului şi circulaţiei de mărfuri.

Tronsonul respectiv de cale ferată urmează a fi construit pînă la finele anului curent.

Legea pentru modificarea şl completarea legislaţiei privind protecţia socială a şomerilor

Legea adoptată prevede:

  1. Stabilirea categoriei persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a fi înregistrată ca şomer sau pentru a i se acorda dreptul de a beneficia de ajutor de şomaj, alocaţie de integrare sau reintegrare profesională în conformitate cu motivul eliberării din muncă fixat în carnetul de muncă.
  2. Stabilirea unui statut juridic al agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă.
  3. Soluţionarea plasării în cîmpul muncii a populaţiei de la sate, prin permiterea angajării în localităţi mai îndepărtate de locul permanent de trai.
  4. Acordarea accesului la formarea profesională tinerilor între 16–18 ani, absolvenţilor şcolilor-internat, copiilor orfani, copiilor rămaşi fără îngrijire părintească şi a celor aflaţi sub tutelă, victimelor traficului de fiinţe umane etc.
  5. Extinderea categoriilor beneficiarilor de ajutor de şomaj cu persoane demisionate care vor beneficia de dreptul la ajutor de şomaj doar în cazul în care vor fi înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care, din lipsa locurilor de muncă, nu şi-au putut găsi un loc de muncă o perioadă de 3 luni calendaristice.
  6. Sporirea numărului de beneficiari ai ajutorului de şomaj din contul îmbunătăţirii normei ce ţine de stagiul de cotizare obligatoriu pe care trebuie să-l deţină persoana: se prevede micşorarea stagiului de cotizare de la 12 luni calendaristice la 6 luni calendaristice.
  7. Micşorarea procentului ajutorului de şomaj de la 50–60% la 30–50% din salariul anterior, deoarece în ultimul timp a sporit numărul locurilor de muncă cu salarii sub nivelul mărimii ajutorului de şomaj. Micşorarea cuantumului ajutorului de şomaj permite extinderea categoriilor de beneficiari ai ajutorului dat. În acelaşi timp, cuantumul real nu se va micşora, deoarece în anul 2005 salariile au crescut comparativ cu anul 2004.
Legea pentru modificarea Legii cu privire la energia electrică

Legea adoptată de Parlament prevede că agenţii economici şi alţi consumatori care au la balanţa lor reţele electrice cu nivelul de tensiune de 0,4–10 kW sau linii electrice şi staţii de transformare de 35–110 kW, care nu sînt utilizate în exclusivitate în procesul tehnologic, sînt în drept a le transmite, cu titlul gratuit, întreprinderilor de distribuţie sau de transport al energiei electrice. Cheltuielile pentru exploatarea ulterioară a reţelelor electrice luate la balanţă se iau în considerare la stabilirea tarifelor pentru transportul sau distribuţia energiei electrice.

Necesitatea modificărilor este dictată de faptul că întreţinerea acestor reţele şi instalaţii este costisitoare şi nu toţi posesorii pot să-şi permită acest lucru, precum şi angajarea personalului calificat în domeniu. În acelaşi timp, reţelele şi instalaţiile au o anumită valoare şi transmiterea lor către furnizor determină achitarea de către a cesta a impozitelor pe venit şi altor plăţi derivate, ceea ce face neconvenabilă tranzacţia în cauză.

Proiectul legii cu privire la grădinile botanice

Proiectul adoptat în prima lectură are menirea de a determina statutul grădinilor botanice, care sînt nişte spaţii delimitate geografic, cu specii de plante reprezentative şi rare sau periclitate, create în rezultatul activităţii antropogene în scopul conservării diversităţii plantelor din limitele ţării şi din alte zone geografice.

Se propune ca grădinile botanice să aibă statut de instituţii publice din sfera ştiinţei şi inovării, de educaţie ecologico-culturală, reglementat de Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, şi să se afle în subordinea Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi/ sau a autorităţilor administraţiei publice locale.

Legea propune determinarea noţiunilor principale în domeniu: colecţie; expoziţie; genofond etc.

De asemenea, se propune determinarea mecanismului de creare a grădinilor botanice: prin delimitarea unor teritorii terestre şi/ sau acvatice, supuse unui regim special de administrare, în scopul conservării, aclimatizării şi regenerării în condiţii artificiale optime a unor specii de plante autohtone, alohtone şi exotice semnificative din punct de vedere ştiinţific, economic şi estetic, colecţiile dendrologice şi floristice create, care servesc drept depozite ale genofondului şi surse de material reproductiv.

Înstrăinarea şi arendarea terenurilor din cadrul grădinilor botanice proprietate publică vor fi interzise.

Teritoriul grădinilor botanice se va diviza în cîteva zone funcţionale: expoziţională; ştiinţifică; interzisă şi auxiliară.

Pentru reducerea impactului antropic asupra grădinilor botanice, pe teritoriul adiacent lor se va stabili o zonă de protecţie de 100–150 m.

Printre sarcinile principale ale grădinilor botanice vor fi: crearea colecţiilor şi expoziţiilor de plante autohtone şi alohtone; conservarea în condiţii artificiale a diversităţii de plante; efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul botanicii; cercetarea diversităţii speciilor de plante pe teritoriul republicii; crearea fondurilor de seminţe; organizarea schimbului de seminţe şi plante etc.

Finanţarea grădinilor botanice se va efectua în conformitate cu Codul cu privire la ştiinţă şi inovare: din mijloacele bugetului de stat; din mijloacele bugetelor municipale, unităţilor administrativ-teritoriale; din mijloacele activităţii proprii; din mijloacele fondurilor ecologice; din investiţii (donaţii, granturi etc.) ale persoanelor fizice şi juridice etc.

În zona de protecţie a grădinilor botanice vor fi interzise: efectuarea fără autorizaţie a vînatului, pescuitului şi capturării de animale; tăierile rase; construcţia de obiecte şi depozite pentru păstrarea substanţelor chimice şi îngrăşămintelor minerale, alte obiecte auxiliare; lucrările de instalare a reţelelor de termoficare, liniilor de transport al energiei electrice; lucrările hidroameliorative şi hidrotehnice; efectuarea lucrărilor de extragere a pietrei, prundişului, nisipului, solului fertil sau alte lucrări.

În limitele grădinilor botanice vor fi interzise următoarele activităţi: săpături geologice; tăierea şi/ sau defrişarea neautorizată a arborilor, arbuştilor, puieţilor, altor plante sau părţi de plante; distrugerea sau deteriorarea arborilor, puieţilor, lăstărişului sau seminţişului; vînatul, distrugerea muşuroaielor de furnici, vizuinilor, cuiburilor şi ascunzişurilor; culegerea şi colectarea neautorizată a plantelor medicinale, florilor, fructelor; deplasarea mijloacelor de transport în afara drumurilor de folosinţă comună sau a terenurilor special amenajate; orice construcţii capitale, cu excepţia construcţiilor capitale din zona auxiliară.

18 aprilie – 1 mai 2005 23 mai – 5 iunie 2005