Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 17 februarie – 4 martie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #90 |

Numiri

Dumitru Pulber şi Elena Safaleru au fost numiţi judecători ai Curţii Constituţionale, pentru un nou termen de 6 ani. Cei doi judecători au depus jurămîntul constituţional împreună cu Victor Puşcaş (pentru un nou mandat, desemnat de CSM) şi Valeria Ştirbeţ (desemnată de CSM). Doi judecători au rămas în funcţii, fiind desemnaţi în anul 2002 şi 2004, de către Preşedintele Republicii Moldova. Din componenţa anterioară a Curţii, şi-a pierdut mandatul doar Mircea Iuga. Ulterior, judecătorii Curţii Constituţionale şi-au ales Preşedintele, funcţia respectivă fiind ocupată de Dumitru Pulber. În legătură cu alegerea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, Valeria Ştirbeţ a fost eliberată din funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, aceasta devenind vacantă.

Svetlana Caitaz a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Celelalte două candidaturi propuse de Consiliul Superior al Magistraturii (N.Budăi şi E.Zinenco) nu au fost susţinute de fracţiunea majoritară, motiv pentru care reprezentanţii opoziţiei au reiterat afirmaţiile conform cărora majoritatea parlamentară apreciază candidaţii şi sub aspect politic, iar statutul şi competenţa CSM sînt afectate. Deşi anterior declaraseră că aceste tentative şi atitudini ale majorităţii afectează consensul politic parlamentar, la dezbaterea din 22 februarie fracţiunea PPCD nu a mai formulat obiecţii.

Parlamentul a votat cîteva hotărîri referitoare la numirile în cadrul Procuraturii generale:

Acte legislative

Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Documentul derivă din planurile naţionale privind respectarea drepturilor omului şi angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu instituţiile comunitare. Legea are scopul ocrotirii şi consolidării familiei, respectarea principiilor de bază ale legislaţiei referitoare la familie, precum şi consolidarea mecanismului de asigurare a unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane. Sînt stabilite bazele juridice şi organizaţionale ale activităţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, determinate autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, stabilită procedura de sesizare şi soluţionare a cazurilor.

Legea cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Acţiunea Regulamentului se va extinde asupra militarilor din cadrul Armatei Naţionale, Trupelor de Grăniceri şi Trupelor de Carabinieri.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică. Articol unic. — Art.8 alin.(2) şi art.12 alin.(2), subalineatul 5 din Legea nr.115-XVI din 9 iunie 2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.95–97, art.446) se exclud.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului de executare. Se introduc reglementări referitoare la executarea pedepsei arestului şi arestului contravenţional. Legea nu prevede însă transmiterea izolatoarelor de detenţie preventivă aflate în gestiunea MAI către Ministerul Justiţiei, conform reglementărilor şi recomandărilor internaţionale.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (asigurarea socială a magistraţilor). Documentul anterior aprobat de Parlament nu a fost promulgat de Preşedintele ţării şi a fost remis pentru reexaminare. Obiecţiile şefului statului au vizat modificarea sursei de finanţare a pensiilor judecătorilor şi procurorilor (să fie păstrată, pînă în anul 2010, plata din mijloacele bugetului de stat, nu din contul contribuţiilor bugetului asigurărilor sociale de stat), precum şi păstrarea mecanismului actual de calculare a pensiei în cazul cînd nu s-au păstrat documentele ce confirmă mărimea salariului. Parlamentarii au acceptat obiecţiile şi au adoptat legea, cu amendamentele şefului statului.

Legea pentru abrogarea Legii cu privire la proprietate. Legea adoptată în 1991 este depăşită de timp, nu mai corespunde reglementărilor actuale şi nu se aplică de la momentul intrării în vigoare a noului Cod civil, în cuprinsul căruia sunt reglementate detaliat aspectele referitoare la proprietate.

Legea pentru modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Legea prevede acordarea din proprietatea statului către primăria or.Sîngera a 7,7 ha, care urmează a fi repartizate la 17 proprietari care au refuzat compensaţiile băneşti pentru terenurile expropriate în scopul construcţiei tronsonului de cale ferată Revaca-Căinari[1].

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

Legea pentru modificarea Titlului III al Codului Fiscal. Completarea stabileşte că subiectul, faţă de care nu se aplică cerinţele de înregistrare în calitate de plătitor TV, se poate înregistra benevol în calitate de asemenea contribuabil, dacă el într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii, în sumă ce depăşeşte 100000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA.

Hotărîrea privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodărie comunală din comuna Pelinia, r-nul Drochia, propuse pentru concesionare şi clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Documentul este aprobat în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, printre serviciile concesionate numărîndu-se serviciile de alimentare cu apă, energie termică, servicii de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale serviciile de salubrizare, de creare a spaţiilor verzi în localităţi şi serviciile de asigurare cu transport public local. Documentul este enunţat ca o primă experienţă de realizare a parteneriatului public-privat în domeniul corespunzător, pentru realizarea respectivului proiect urmînd a fi realizat un concurs special, iar rezultatele experimentului vor fi luate în consideraţie la elaborarea şi implementarea noului cadru regulatoriu în domeniu.

Proiectul legii privind achiziţiile publice. Legea se propune a fi aplicată contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît următoarele praguri: 20 000 lei (pentru contractele de achiziţii publice de bunuri); 25 000 lei (pentru contractele de achiziţii publice de lucrări sau servicii); contractelor de achiziţii publice subvenţionate direct cu peste 50 % de către autorităţile contractante. Se propune şi reglementarea particularităţilor aplicării contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît: pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii — 2 500 000 lei; pentru contractele de achiziţii publice de lucrări — 99 000 000 lei.

Proiectul legii cu privire la organele pentru situaţii excepţionale. Documentul era inclus în Programul Legislativ pentru perioada 2005–2009 şi propune stabilirea cadrului juridic, principiile de activitate, atribuţiile, competenţa şi responsabilitatea persoanelor care îndeplinesc serviciul în organele pentru situaţii excepţionale, statutul, locul şi rolul lor în stat şi societate. Obiecţiile esenţiale prezentate de comisiile parlamentare şi deputaţii de opoziţie au vizat subordonarea departamentului specializat (direct Guvernului, nu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne), însă comisia de specialitate a respins propunerile, pe motiv că activitatea respectivului departament şi a MAI “au tangenţă”.

Proiecte de legi cu privire la resurse regenerabile de energie. În prima lectură au fost adoptate:

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Documentul aprobat în prima lectură propune modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în scopul reglementării şi sancţionării pentru infracţiuni care vizează vînzarea de copii şi pornografia infantilă, precum şi introducerea unor norme speciale referitoare la protecţia procesuală a victimelor şi martorilor la asemenea infracţiuni.

Proiectul legii privind convertirea în acţiuni a datoriilor Societăţii pe Acţiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”. Proiectul adoptat în prima lectură prevede convertirea în acţiuni ale statului a soldului datoriilor istorice ale întreprinderii, conform situaţiei din 1 aprilie 2006, în mărime de 6976149 lei faţă de bugetul de stat şi 54684600 lei faţă de Ministerul Finanţelor pentru creditele acordate din surse externe, cu suspendarea calculării plăţilor curente (dobînzi şi penalităţi) începînd cu 1 aprilie 2006 pînă la data intrării în vigoare a legii. Datoriile creditoare istorice convertite urmează a fi convertite în acţiuni ale emisiunii suplimentare şi vor servi la majorarea capitalului social al Societăţii pe Acţiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”, care va fi administrat de Întreprinderea de Stat “Moldresurse”.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea articolului 2 al Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi a familiilor lor. Se propune acordarea unor alocaţii lunare (între 100–400 lei) persoanelor, inapte de muncă, care au venit în anul 1986 din zona de înstrăinare (Cernobîl) şi au primit cetăţenia Republicii Moldova, precum şi soţilor supravieţuitori, inapţi de muncă, ai participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, decedaţi, sau ai invalizilor de război decedaţi.

Proiectul legii pentru completarea Legii cu privire la zonele economice libere. Se propune completarea cu un alineat nou, conform căruia, la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, precum şi în cazul revocării statutului de rezident pînă la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, fostul rezident va plasa mărfurile introduse anterior sub regimul vamal de zonă liberă sub alt regim vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Control parlamentar. Declaraţii

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat informaţii despre implementarea modificărilor legislaţiei privind patenta de întreprinzător. Executivul afirmă că scopul respectivelor reforme este instituirea unui sistem de comerţ modernizat şi certificat, asigurarea protecţiei consumatorilor şi a concurenţei, sporirea veniturilor bugetare şi reducerea posibilităţilor de eludare a legislaţiei fiscale.

Reprezentantul Agenţiei de construcţii şi dezvoltare a teritoriului a informat deputaţii despre situaţia în domeniul structurii preţurilor de conectare la conductele de gaz, declarînd că în structura actuală a acestui preţ, 45% revine pentru materiale şi 55 % pentru manoperă (agenţia insistă să fie egalitate). Prin intermediul Inspecţiei de stat în construcţii au fost efectuate controale şi s-a constatat că preţurile de conectare la reţele de gaze şi apă sînt majorate. Guvernul a elaborat o metodologie specială şi conform acesteia, racordarea unei case la reţeaua de gaze ar costa nu mai mult de 3000 lei. Reprezentantul executivului a evitat să răspundă despre posibilitatea returnării sumelor plătite de către persoanele care deja au achitat preţuri majorate.

Inspectoratul pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a informat deputaţii despre situaţia reluării exportului producţiei viti-vinicole în Federaţia Rusă. Conform informaţiei prezentate, au fost luate mai multe măsuri, au avut loc 9 întîlniri cu experţii din Federaţia Rusă, părţii ruse a fost prezentat un plan de măsuri pentru asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei exportate. De către experţii ruşi au fost prezentate anumite cerinţe suplimentare, care nu se deosebesc esenţial de cerinţele tehnice şi calitative existente şi aplicabile anterior în Moldova. Problemele legate de exportul prin “ghişeul unic” nu sînt clarificate pe deplin, Federaţia Rusă nu are o politică şi cerinţe clare în domeniul respectiv, motiv pentru care a fost pînă în martie vizita experţilor ruşi ce trebuiau să determine întreprinderile ce pot relua exportul. Deputaţii de opoziţie au sugerat executivului să sesizeze arbitrajul internaţional, în scopul de a impune Federaţia Rusă să recupereze pierderile suferite de către antreprenorii moldoveni.

Guvernul a informat legislativul despre situaţia executării legislaţiei privind compensaţiile pentru victimele represiunilor politice. Din informaţia prezentată s-a putut constata că principalele probleme ţin de activitatea comisiilor locale, de lipsa resurselor materiale şi financiare necesare pentru executarea plenară a dispoziţiilor legislaţiei în domeniu, lipsa de experienţă şi competenţa redusă a autorităţilor administraţiei publice locale.

Majoritatea parlamentară nu a susţinut propunerea deputatului Valentina Cuşnir de a forma o comisie de anchetă pentru elucidarea situaţiei din sectorul vitivinicol şi nici propunerea deputaţilor PSL de a crea o comisie de anchetă privind administrarea resurselor parlamentului şi politizarea aparatului legislativului.

Întrebări şi Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco a adresat Primului-ministru o interpelare privind situaţia utilizării soft-urilor licenţiate în Republica Moldova, numărul de calculatoare deţinute de autorităţile statului şi măsurile ce sînt întreprinse în legătură cu consecinţele care pot surveni în legătură cu expirarea moratoriului acordat de marii producători de softuri licenţiate pentru redresarea situaţiei în sfera protecţiei drepturilor de autor.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informaţii referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenelor de bacalaureat în anul 2007, sub aspectul asigurării resurselor financiare şi materiale necesare (cazarea elevilor, transportarea în secret a actelor, selectarea supraveghetorilor etc.).

Deputatul Vladimir Braga a cerut explicaţii referitoare la restricţiile dure aplicate de Guvern la exportul vinului în vrac, situaţie care provoacă dificultăţi grave agenţilor economici ce desfăşoară asemenea activităţi.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Ministerului de Finanţe măsuri pentru asigurarea deducerii pierderilor suportate în legătură cu blocarea exportului de producţie vinicolă în Federaţia Rusă şi soluţionarea problemei neaplicării sancţiunilor pentru nerepatrierea valutei de către exportatorii care au livrat producţia vinicolă în Rusia şi nu au primit plata corespunzătoare din cauza acţiunilor autorităţilor din această ţară.

Declaraţii

Deputatul Vitalia Pavlicenco a prezentat declaraţii referitoare la problema vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova spre ţările europene şi despre posibilitatea de a munci in România. În declaraţie este criticată poziţia autorităţilor guvernamentale moldoveneşti, care resping implicarea autorităţilor române în facilitarea administrării centrului comun de vize al UE şi semnarea unui acord privind schimbul forţei de muncă între Republica Moldova şi România. Într-o altă declaraţie citită de Pavlicenco în plenul Parlamentului sînt criticate acţiunile autorităţilor guvernamentale şi ale reprezentanţilor majorităţii parlamentare în raport cu autorităţile şi cetăţenii României.

Fracţiunea PSL a prezentat o declaraţie prin care a cerut crearea unei comisii naţionale de anchetă a evenimentelor din perioada conflictului armat de pe Nistru.

Deputatul PDS Dumitru Braghiş a dat citire unei declaraţii în care condamnă atacurile unor mass-media declarate deetatizate împotriva presei libere, calomniile şi insultele care ar fi difuzate la adresa unor personalităţi marcante ale culturii din Republica Moldova.

Fracţiunea AMN a difuzat declaraţii privind:

  1. ↑ Problema terenurilor din oraşul Sîngera a fost abordată recent într-un comunicat de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care a informat despre instrumentarea dosarului penal în privinţa primarului oraşului Sîngera, bănuit de estorcarea şi privatizarea frauduloasă a unor loturi de teren, estimate la circa 120 mii dolari SUA.
1–16 februarie 2007 5–18 martie 2007