Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Una din temele discutate aprins în cadrul şedinţelor plenare din perioada indicată a fost cea a numirii unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. După o serie de luări de cuvînt prin care s-a cerut amînarea examinării, majoritatea parlamentară a decis totuşi numirea a 6 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, alţi patru candidaţi fiind respinşi, fără a se enunţa motivele. Anume această procedură de respingere neîntemeiată a unor candidaturi a făcut obiectul criticii din partea opoziţiei, care a afirmat că în acest mod se influenţează independenţa judecătorilor şi se politizează sistemul. Opiniile respective au devenit mai argumentate atunci cînd majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a numi în funcţiile de vicepreşedinţi ai Curţii Supreme pe actualii exponenţi ai funcţiilor respective — Constantin Gurschi şi Vasile Pascaru, gestul fiind calificat drept un truc politic.

De remarcat că recent dezbaterile s-au purtat în privinţa candidaturii preşedintelui Curţii, care a fost totuşi numit cu votul majorităţii parlamentare, după o serie de luări de cuvînt care au vizat şi candidatura propriu-zisă, dar şi întregul sistem judiciar al ţării, supus unor critici vehemente din partea opoziţiei. În particular, reprezentanţii opoziţiei au insistat asupra amînării examinării problemelor de acest gen pînă la examinarea pachetelor de legi menite să reformeze sistemul judecătoresc, deoarece în lipsa acestor modificări se numesc aceleaşi persoane docile puterii şi care ulterior îi satisfac cerinţele.

Un alt proiect dezbătut de parlamentari în detalii a vizat egalitatea genurilor, însă de această dată dezbaterile au purtat un caracter tolerant şi constructiv.

Parlamentarii au examinat şi cîteva proiecte de acte internaţionale, precum şi o serie de modificări în legislaţia internă.

Legea pentru ratificarea Protocolului nr.14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Protocolul ratificat a fost adoptat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în anul 2004, cu scopul de a perfecţiona sistemul de control stabilit în CEDO şi pentru a oferi Curţii Europene o serie de mijloace noi necesare pentru examinarea mai operativă a cererilor.

De asemenea, protocolul acordă drepturi suplimentare privind adoptarea deciziilor CEDO, şi anume referitoare la:

• consolidarea capacităţii Curţii de filtrare, pentru a elimina cazurile nefondate;
• stabilirea unor noi criterii de admisibilitate pentru cazurile minore;
• stabilirea unei proceduri simplificate pentru cazurile minore.

Modificările aduse prin Protocol prevăd majorarea numărului de judecători la Curtea Europeană.

În acelaşi timp, se modifică statutul judecătorilor, stabilindu-se că aceştia se aleg pentru un singur mandat, pentru un termen de 9 ani.

Este important de remarcat că se introduce un amendament conform căruia Curtea poate declara inadmisibilă orice cerere care este incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau dacă solicitantul nu a suferit nici un prejudiciu important.

Protocolul mai conţine prevederea conform căreia se permite şi Uniunii Europene, în calitate de instituţie juridică, să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Legea pentru modificarea legii învăţămîntului

Prin Legea adoptată, Parlamentul a prelungit cu un an termenul limită pentru atestarea instituţiilor de învăţămînt superior, conform noilor rigori stabilite de legislaţia în domeniu. În special, este de remarcat că legislaţia obligă astăzi instituţiile de învăţămînt particular să dispună de un capital statutar minim de:

• 1 milion de lei — pentru instituţiile de învăţămînt superior universitar şi mediu de specialitate;
• 500 mii de lei — pentru instituţiile de învăţămînt secundar;
• 300 mii de lei — pentru instituţiile de învăţămînt primar, preşcolar şi pentru celelalte unităţi de învăţămînt.

De asemenea, legea obligă toate instituţiile de învăţămînt private să dispună de sedii în proprietate, precum şi de bază tehnico-materială adecvată pentru desfăşurarea procesului de studii la specialităţile corespunzătoare.

Anterior mai mulţi conducători ai instituţiilor private de învăţămînt au protestat împotriva introducerii restricţiilor respective, dar şi împotriva termenului foarte mic acordat pentru a aduce baza materială în corespundere cu respectivele cerinţe. Votul parlamentarilor a satisfăcut parţial cerinţele respective, prelungind doar termenul aplicării restricţiilor, nu şi cuantumul lor.

Legea pentru modificarea Codului penal

Prin legea respectivă Codul penal a fost completat cu un nou articol — 309, întitulat “Tortura”. Astfel, conform legii respective, se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 5 ani provocarea în mod intenţionat unei persoane a durerii sau suferinţei puternice, fizice ori psihice, în special cu scopul de a obţine de la ea sau de la un terţ, informaţii şi mărturii, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau un terţ l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face o presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, atunci cînd o asemenea durere sau suferinţă sînt provocate de o persoană cu funcţii de răspundere sau de o orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial, cu excepţia durerilor şi suferinţelor care rezultă exclusiv din sancţiuni legale.

Articolul respectiv conţine şi o serie de agravante, cum ar fi aplicarea torturii:

• asupra unei femei gravide;
• asupra unui minor;
• de două sau mai multe persoane;
• profitînd de starea de neputinţă a victimei;
• de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere etc.

Pentru asemenea cazuri pedeapsa aplicabilă este închisoare de la 5 la 10 ani.

Remarcăm în context că anterior mai multe organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului au semnalat necesitatea introducerii modificărilor în Codul penal cu scopul de a incrimina tortura şi tratamentele inumane sau degradante aplicabile frecvent în cadrul sistemului de drept intern al Republicii Moldova.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului de contravenţii administrative

Proiectul adoptat în prima lectură are menirea de a modifica dispoziţiile existente referitoare la citarea persoanei în calitate de contravenient. Practic, în Codul de contravenţii se introduc dispoziţii similare celor din Codul de procedură penală şi civilă, reglementîndu-se detaliat:

• locul de citare (la domiciliu sau reşedinţă; în dependenţă de locul aflării temporare a contravenientului: la o adresă indicată de contravenient; în spitale; la locul de deţinere; la unităţile militare etc.);
• conţinutul citaţiei (denumirea şi sediul organului care citează; data şi numărul de emitere; datele de identificare a celui citat; luna, ziua, locul şi ora citării; dovada primirii etc.);
• modul ce citare (înmînarea citaţiei; înmînarea citaţiei unei rude sau persoane ce locuieşte cu cel citat; citarea prin serviciul poştal; citarea în formă electronică; citarea în presă etc.).

Proiectul legii cu privire la asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi

Fiind una din temele frecvent discutate în cadrul diverselor întruniri, problema egalităţii şanselor a ajuns să capete prima dată veşmînt oficial, prin adoptarea de către Parlament în prima lectură a proiectului menit să reglementeze domeniul.

Printre cele mai importante elemente incluse în proiect ar fi de remarcat:

• interzicerea discriminării la angajare în serviciu şi interzicerea organizării de concursuri la angajare pentru doar unul dintre genuri;
• asigurarea reprezentării genurilor în conducerea partidelor;
• asigurarea reprezentării fiecăruia dintre genuri în proporţie de cel puţin 30% pe listele de concurenţi electorali;
• stabilirea unui şir de măsuri care au caracter discriminatoriu şi care sînt interzise a fi aplicate de către angajatori;
• stabilirea competenţei detaliate a autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul asigurării egalităţii şanselor;
• stabilirea unor compensaţii pentru repararea prejudiciului cauzat prin discriminare de gen etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet