Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Incidente în lanţ

După ce doleanţa deputaţilor creştin-democraţi de a adresa interpelări Guvernului nu a fost satisfăcută în cadrul ultimei şedinţe a Parlamentului din ajunul Sfintei Sărbători de Paşti, invocîndu-se necesitatea evitării unor confruntări nedorite în timpul Săptămînii Patimilor, această doleanţă a fost ignorată şi în săptămîna ce a urmat, deşi cea mai severă perioadă prepascală a trecut. În aceste condiţii, la sfîrşitul şedinţei plenare a Legislativului din 16 aprilie Iurie Roşca, liderul fracţiunii creştin-democrate, a rostit o declaraţie prin care s-a solicitat în mod imperativ eliberarea Eugeniei Ostapciuc din funcţia de preşedinte al Parlamentului, acuzînd-o de încălcarea drepturilor opoziţiei şi de tăinuirea unor informaţii cerute de reprezentanţii acesteia.

La următoarea şedinţă, din 22 aprilie, cîţiva deputaţi ai PPCD au blocat tribuna centrală, revendicînd demisia necondiţionată a speaker-ului Eugenia Ostapciuc. Încercînd să riposteze, un grup de deputaţi comunişti i-au îmbrîncit pe deputaţii creştin-democraţi, reuşind să-l scoată cu forţa pe Vlad Cubreacov din sala de şedinţe. Şedinţa a continuat în pofida faptului că tribuna centrală a Parlamentului a rămas blocată de deputaţii creştin-democraţi pe întreg parcursul acesteia. La finalul şedinţei Eugenia Ostapciuc a anunţat că săptămîna ce va urma va fi adoptată o lege care va permite scoaterea cu forţa din sala de şedinţe a deputaţilor care vor periclita lucrările organului legislativ.

Acte legislative

Legea cu privire la taxa off-shore

Deşi iniţial a provocat foarte multe obiecţii şi dezbateri aprinse, legea în cauză a fost totuşi adoptată de Parlament într-o variantă perfecţionată, care conţine prevederi detaliate referitoare la aspectele controversate.

Conform legii, prin taxă off-shore se înţelege o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Prin zonă off-shore se înţelege ţara (teritoriul) cu un regim de înlesniri fiscale şi/sau care limitează accesul la informaţiile despre operaţiunile financiare efectuate prin această zonă. Lista zonelor off-shore urmează a fi aprobată de Guvern.

Subiecţi ai impunerii vor fi considerate persoanele fizice şi juridice, rezidenţii Republicii Moldova prevăzuţi de legislaţia fiscală care efectuează operaţiuni comerciale şi financiare la import prin intermediul zonei off-shore.

Se va considera obiect al impunerii:

• plata/ transferul de mijloace financiare efectuate către nerezidentul înregistrat în zona off-shore în contul acestuia deschis la o bancă înregistrată/ amplasată în zona off-shore, precum şi în orice ţară;
• plata/ transferul de mijloace financiare efectuate prin intermediul unei bănci înregistrate/amplasate într-o zonă off-shore în contul oricărei persoane rezidente sau nerezidente deschis într-o bancă din orice ţară;
• plata/ transferurile de mijloace financiare efectuate în favoarea rezidentului Republicii Moldova în contul deschis la banca amplasată în zona off-shore;
• îndeplinirea obligaţiunilor în formă nemonetară faţă de nerezidenţii Republicii Moldova înregistraţi în zona off-shore;
• stingerea obligaţiunilor prin cesiune faţă de întreprinderile înregistrate în zonele off-shore cu participarea altor nerezidenţi decît cei din zonele off-shore etc.

Taxa off-shore nu se va percepe în cazurile îndeplinirii obligaţiunilor (plăţii/ transferului bănesc) efectuate:

• în scopul restituirii sumelor băneşti primite de către rezidenţi în calitate de credit bancar sau de împrumut bănesc persoanelor fizice şi juridice nerezidente ale Republicii Moldova, precum şi în scopul achitării pentru bunurile importate în cadrul contractelor de leasing, a dobînzilor şi comisioanelor aferente în conformitate cu contractul sau legislaţia în vigoare;
• pentru producţia introdusă pe teritoriul Republicii Moldova şi pentru serviciile prestate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi;
• în scopul restituirii de către bănci persoanelor fizice şi juridice nerezidente a sumelor aferente depozitelor bancare în băncile din Republica Moldova;
• în scopul restituirii investiţiilor străine efectuate în Republica Moldova, precum şi a transferării altor sume rezultate din aceste investiţii.

Taxa off-shore se va achita la bugetul de stat de către rezidenţii Republicii Moldova, subiecţi ai impunerii, pînă la transferarea mijloacelor băneşti în lei moldoveneşti la cursul oficial al Băncii Naţionale în mărime de 15%.

Taxa off-shore se va include în componenţa cheltuielilor generale şi administrative şi se va deduce din venitul impozabil la determinarea obligaţiilor privind impozitul pe venit în modul general stabilit.

În cazul în care taxa off-shore nu este achitată la timp în bugetul de stat, ea este percepută de la subiecţii impunerii cu aplicarea unei amenzi în mărimea prevăzută de Codul fiscal. Se mai sancţionează şi nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă privind taxa off-shore.

Amintim că printre obiecţiile principale care au fost expuse împotriva adoptării legii au fost pericolul creşterii preţurilor la produsele petroliere şi alte produse de import , prejudicierea intereselor actualilor şi potenţialilor investitori, apariţia unor contradicţii cu tratatele internaţionale pe care le are încheiate Republica Moldova şi care prevăd evitarea dubeli impuneri etc.

Deoarece legea a fost adoptată definitiv, s-ar putea constata că au învins totuşi adepţii ideii că introducerea taxei va determina acumulări suplimentare la buget, iar în anul preelectoral aceste surse vor fi foarte solicitate şi vor putea fi utilizate inclusiv pentru campania electorală.

Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru susţinerea sectorului agrar

Art.15 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 prevede instituirea unui fond pentru susţinerea sectorului agrar în sumă de 36 milioane lei. Modul de utilizare a acestui fond trebuia să fie aprobat de Parlament, însă prezentarea lui spre examinare a durat o perioadă de timp.

Conform hotărîrii adoptate pa Parlament, 22 milioane de lei administrate şi gestionate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor fi utilizate pentru subvenţionarea şi stimularea creditării agenţilor economici producători de producţie agricolă de către băncile comerciale, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor şi de către Corporaţia de Finanţare Rurală.

14 milioane de lei administrate şi gestionate de către întreprinderea de Stat “Moldresurse” vor fi utilizate pentru stimularea creării staţiunilor tehnologice de maşini.

Regulamentul aprobat prevede că valoarea maximă a subvenţiei acordate unui producător de producţie agricolă în decursul unui an calendaristic nu poate depăşi 85 mii lei.

Fondul de stimulare a creării staţiunilor tehnologice de maşini va fi destinat pentru fondarea staţiunilor tehnologice de maşini în cadrul întreprinderilor municipale, al cooperativelor de producere, create în baza consolidării terenurilor agricole. Subvenţiile pentru stimularea creării staţiunilor tehnologice de maşini vor fi acordate agenţilor economici indicaţi în mărime de 25% din costul tehnicii şi utilajului agricol procurat în acest scop. Subvenţia respectivă se consideră drept credit tehnic din partea statului, acordat fără dobîndă, pentru o perioadă de 4 ani.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legisltive referitoare la piaţa produselor petroliere

Esenţa proiectului adoptat în primă lectură de Parlament constă în stabilirea unor prevederi care ar reglementa preţurile la produsele petroliere şi gazul lichefiat. Se preconizează ca Agenţia pentru Reglementare în energetică să stabilească mecanismul de aplicare a preţurilor cu ridicata şi cu amănuntul, prin introducerea principiului aprobării de către ANRE a cheltuielilor minime, a rentabilităţii şi a adaosului comercial.

Astfel, la aprobarea Metodologiei de formare şi calculare a preţurilor la produsele petroliere principale şi la gazul lichefiat, ANRRE va aplica principiul cheltuielilor minime la importul, transportul, depozitarea şi comercializarea lor.

Anterior, comercianţii în domeniul produselor respective şi-au exprimat dezacordul cu intenţiile Guvernului de a limita rentabilitatea şi alte cheltuieli din care se compune preţul la produsele comercializate.

Amintim că acum cîţiva ani încercările Guvernului de a interzice importul prin autocisterne a provocat proteste de masă, comercianţii şi transportatorii blocînd artere de transport şi piaţa centrală a capitalei.

Proiectul legii privind crearea unei subzone economice la Ungheni

Proiectul adoptat în primă lectură de Parlament prevede crearea pe teritoriului ZEL “Ungheni-Business” a unei subzone în care să fie amplasată S.A. “Covoare-Ungheni”, întreprindere mixtă de confecţionare a covoarelor şi preşurilor, care va avea un volum de investiţii industriale de peste 2 milioane euro.

De remarcat că S.A. “Covoare Ungheni” era o întreprindere care activa cu susţinerea financiar-creditară din partea statului, avînd încheiat un Acord-memorandum cu Consiliul Creditorilor de Stat, în baza căruia i-au fost anulate peste 13 milioane de lei.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet