Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 18–31 octombrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #40 |

18–22 octombrie 2004

Principala temă dezbătută de Parlament în perioada de referinţă a constituit-o proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2005. Examinarea tematică a proiectului s-a desfăşurat conform procedurii obişnuite, fiind audiaţi miniştrii Finanţelor şi Economiei, cărora deputaţii din toate fracţiunile le-au pus întrebări de precizare. Ulterior, reprezentanţii fracţiunilor parlamentare şi-au expus separat poziţia faţă de proiectul prezentat.

Reprezentanţii opoziţiei s-au referit mai mult la lipsa unei strategii durabile de dezvoltare economică, iar cei ai majorităţii parlamentare au criticat finanţarea insuficientă a unor ramuri, printre care învăţămîntul şi agricultura. De asemenea, dacă opoziţia a apreciat ca insuficiente resursele acordate sferei sociale, atunci majoritatea parlamentară a considerat că finanţarea pentru domeniile respective a crescut şi acest lucru este unul pozitiv.

În final, iarăşi conform unei practici tradiţionale, fracţiunile parlamentare de opoziţie au refuzat să voteze proiectul, chiar dacă li s-a sugerat că în cazul în care vor veni la guvernare vor trebui să-l execute şi astfel vor nimeri într-o situaţie dificilă.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2005

Conform materialelor prezentate deputaţilor, obiectivele politicii de bază şi ale strategiei de gestionare a finanţelor publice trasate de Guvern pentru anul 2005 vor fi:

Proiectul bugetului reflectă o anumită creştere economică, pentru care PIB-ul prognozat va alcătui 36,5 miliarde lei comparativ cu 27,3 miliarde lei în anul 2003 şi 31,9 miliarde lei estimat pentru anul 2004. Creşterea economică pentru anul bugetar 2005 se prevede a fi asigurată prin îmbunătăţirea echilibrului macroeconomic şi stimularea activităţii antreprenoriale şi în special prin:

În volumul veniturilor bugetului de stat, ponderea veniturilor fiscale va constitui 5616,3 mln lei sau 75,2%, dintre care impozitele directe 277,2 mln lei sau 3,7%, iar cele indirecte 5339,1 mln lei sau 71,5 %.

Pentru anul 2005 în comparaţie cu anul 2004 se prognozează majorarea veniturilor de la impozitarea cu taxa pe valoarea adăugată şi de la aplicarea taxei vamale, concomitent vor fi în diminuare încasările de la impozitul pe venit şi de la aplicarea accizelor, inclusiv de la aplicarea accizelor la produsele alcoolice, accizelor la autoturisme, precum şi de la produsele petroliere altele decît benzina şi motorina. Diminuarea veniturilor, alături de alţi factori, este determinată de acţiunile întreprinse pentru reducerea treptată a poverii fiscale, precum şi a tendinţelor de majorare consecventă a exporturilor asupra importurilor.

Veniturile nefiscale se vor majora cu 138,5% faţă de anul 2004 scontat, dar rămîn în diminuare cu 9% faţă de anul 2003. O majorare a veniturilor cu 64,0 mln lei se aşteaptă de la aplicarea noilor taxe pentru folosirea mărcilor proprietate a statului la produsele alcoolice, adoptate recent de Parlament.

Mijloacele speciale ale instituţiilor publice din subordonarea autorităţilor publice centrale se estimează la suma de 778,6 mln lei şi vor descreşte, comparativ cu anul 2004, cu 145,0 mln lei sau 15,7 %, ceea ce se exprimă prin implementarea reformei de dereglementare a activităţii de întreprinzător.

Volumul limitat al veniturilor nu asigură alocarea de resurse suficiente pentru majorarea cheltuielilor capitale, necesare dezvoltării infrastructurii şi sporirii calităţii serviciilor publice şi care, în valori nominale, sînt din an în an în creştere treptată, inclusiv, cu 373,9 mln lei în anul 2004 şi cu 45 mln lei prognozate pentru anul 2005.

Cheltuielile de personal, care includ cheltuieli salariale şi contribuţiile aferente acestora, în sumă nominală denotă o creştere continuă. Această tendinţă relevă importanţa acordată problemei de majorare a salariilor angajaţilor din sfera bugetară şi în special ale acelor din învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură, ştiinţă şi tineret ş.a. În pofida acestor majorări, nivelul salariului mediu preconizat pentru anul 2005 (în mărime de 1385 lei) rămîne sub nivelul coşului minim de consum.

Cheltuielile pentru mărfuri şi consum reprezintă cheltuieli de operaţiuni şi întreţinere a obiectivelor economice, care, în mod direct, determină calitatea serviciilor publice. Volumul acestora comparativ cu anul 2004, în plan nominal, sînt în creştere cu 45,0 mln lei, dar ca pondere în PIB şi în totalul cheltuielilor sînt în descreştere cu 0,3% şi respectiv 0,8%.

Pentru protecţia socială a categoriilor de populaţie sub formă de pensii, alocaţii, compensaţii, indemnizaţii şi alte transferuri către populaţie sînt prevăzute 893,2 mln lei şi sînt în creştere cu 13% şi se datorează: alocaţiilor suplimentare pentru indexarea depunerilor cetăţenilor în Banca de Economii, creşterea burselor pentru diferite categorii de bursieri precum şi a numărului de bursieri, majorarea compensaţiilor nominative, a alocaţiilor lunare invalizilor de război etc. Ponderea şi creşterea continuă a acestor cheltuieli publice scoate în evidenţă necesitatea restructurării în următorii ani a sistemului de prestări sociale în vederea unei mai bune direcţionări a acestora către beneficiar, sporirea efectivă a acestor plăţi asupra nivelului de trai, îmbunătăţirea administrării acestor plăţi.

Analiza tendinţelor cheltuielilor publice pe sectoarele (ramurile) economice permite formularea următoarelor concluzii:

Cheltuielile pentru serviciile cu destinaţie generală (activitatea externă, justiţia şi apărarea naţională, ordinea publică şi securitatea naţională), sînt constante, înregistrînd un nivel constant de circa 23% către suma totală a cheltuielilor anuale şi de 4,9% faţă de PIB.

Cheltuielile social-culturale, din ramura invăţămîntului, culturii, ocrotirea sănătăţii şi protecţia sociala prevalează asupra celorlalte categorii de cheltuieli, crescînd faţă de suma totală de la 36 % în anul 2003, la 39,8% în anul 2004 şi la 43,4% pentru anul 2005, deţinînd în ultimii ani o cotă în creştere şi faţă de PIB la 9,1% pentru anul 2005. Şi dacă cheltuielile pentru învăţămînt înregistrează ritmuri de creştere mal lente, apoi alocaţiile pentru sănătate sînt în creştere semnificativă, înregistrind în anul 2004 o creştere de 221,2%, iar pentru a nul 2005 se preconizează o creştere de 130,4% faţă de perioada precedentă. În contextul acestor tendinţe constatăm necesitatea eficientizării cheltuielilor pentru sectorul educativ şi evitarea creşterii substanţiale a cheltuielilor pentru sănătate.

Ponderea cheltuielilor în sectorul economic, în totalul cheltuielilor, denotă o majorare de la 10% în anul 2003 pînă la 11,4% pentru anul 2005, totodată în comparaţie cu cheltuielile totale şi PIB cheltuielile în ramura agriculturii, industriei, construcţiei, a transporturilor şi comunicaţiilor rămîn la nivelul anului 2004.

Nivelul relativ scăzut al cheltuielilor de ordin economic, care constituie în ultimii ani o cotă de circa 2 — 2,4% din PIB, denotă necesitatea majorării în viitor a investiţiilor şi alocaţiilor pentru acest sector.

Pentru anul 2005 soldul datoriilor de stat se estimează în sumă de 12,5 mlrd lei, inclusiv interne — 3,7 mlrd lei, externe — 8,8 mlrd lei. Ponderea acestora în PIB constituie 34%, fiind în descreştere faţă de anul 2004 cu 3,3%.

Pentru anul 2005 se preconizează extinderea practicii de finanţare externă sub formă de granturi şi credite concesionale. Astfel, se preconizează a fi alocate din împrumuturile externe sumă totală de 562,2 mln lei. Majorarea acestor volume de finanţare va fi una din acţiunile prioritare ale Guvernului în negocierile de mai departe cu donatorii şi creditorii străini.

Reieşind din estimările curente ale cadrului macroeconomic, ale politicii în domeniul cheltuielilor publice şi ale strategiei de gestionare a datoriilor externe şi interne ale statului, balanţa financiară a bugetului pe anul 2005 va fi negativă, deficitul fiind estimat la suma de 251,0 mln lei. Finanţarea deficitului se prevede a fi efectuată din contul surselor de finanţare internă şi externă, precum şi a veniturilor din privatizare, a consumului curent.

La examinarea proiectului de lege s-a remarcat că au fost deja expuse propuneri de majorare a veniturilor cu circa 322,0 mln lei, iar a cheltuielilor cu mai mult de 542,3 mln lei. Majoritatea propunerilor respective nu sînt acoperite însă de calcule şi argumentările economico-financiare necesare.

Parlamentul a aprobat în două lecturi cifrele principale ale bugetului pentru anul 2005:

În perioada care urmează, deputaţii vor purcede la examinarea sumelor alocate domeniilor şi instituţiilor concrete, urmînd ca în lectura finală să fie efectuate anumite schimbări, inclusiv reieşind din doleanţele deputaţilor din majoritatea parlamentară.

Legea pentru crearea unor facilităţi în domeniul activităţii investiţionale

Prin legea respectivă Parlamentul a operat un şir de modificări ale actelor legislative ce reglementează activitatea de antreprenoriat şi domeniile conexe, cu scopul de a contribui la echivalarea în drepturi a investitorilor străini şi autohtoni şi de a le crea condiţii favorabile pentru investiţii.

În special, au fost introduse prevederi noi referitoare la:

1. Facilităţile vamale — scutire de plată a valorilor materiale importate în calitate de bunuri ce constituie aportul la formarea şi/sau majorarea capitalului social al întreprinderii.

2. Facilităţi fiscale — scutirea de impozit pe venit (50%-100%) în dependenţă de aportul în capitalul social al întreprinderii;
— scutirea de plata TVA a mijloacelor fixe din care se depun în capitalul social al întreprinderii;

3. Facilităţi la privatizare — acordarea de condiţii egale privind achitarea costului obiectelor privatizate.

Deputaţii au respins propunerea Guvernului de a permite investitorilor străini să procure şi să deţină în proprietate terenuri cu destinaţie agricolă.

25–29 octombrie 2004

Principala temă dezbătută de Parlament în perioada de referinţă a constituit-o proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005, care a fost însoţit de dezbateri controversate şi întrebări incomode pentru reprezentanţii Guvernului şi ai majorităţii parlamentare care au apărat propunerile Guvernului. Legea respectivă este un document care adesea se utilizează în calitate de argument forte pentru alegerile de orice tip şi în ajunul alegerilor parlamentare acest lucru devine evident.

Reprezentanţii opoziţiei au acuzat guvernarea de faptul că reduce cheltuielile sociale în comparaţie cu PIB-ul aflat în continuă creştere.

La rîndul său, reprezentanţii majorităţii reproşează opoziţiei că nu a avut grijă anterior de păturile sociale vulnerabile, că a acumulat datorii externe considerabile şi că acum Guvernul este nevoit să majoreze încontinuu pensiile şi ajutoarele doar din surse interne, pentru a asigura un minim de existenţă celor defavorizaţi.

Împreună cu proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul viitor, în cadrul şedinţei plenare au fost examinate şi alte cîteva proiecte importante de acte legislative.

Legea cu privire la Agentul Guvernamental la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului

Legea respectivă are menirea de a eficientiza realizarea obligaţiilor statutare cu privire la asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pe care Republica Moldova şi le-a asumat o dată cu aderarea la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Conform articolului 35 al Regulamentului Curţii Europene pentru Drepturile Omului, părţile contractante sînt reprezentate de către agenţi care pot fi asistaţi de către consilieri sau avocaţi. Norma respectivă are un conţinut restrîns şi adoptarea unui cadru legal în domeniu rămîne la discreţia statelor membre, dar se impune.

Statele membre ale Consiliului Europei au soluţionat diferit problema respectivă: atribuind funcţia respectivă Ministerului Justiţiei; optînd să fie reprezentate de către Ministerul Afacerilor Externe etc.

Aşa-numitul Agent Guvernamental la CEDO va avea o competenţă prioritară, de a reprezenta interesele Guvernului în faţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului — organ de jurisdicţie internaţională. Statutul, structura şi modul de organizare a activităţii Agentului guvernamental trebuie să corespundă exigenţelor menite să asigure buna funcţionare a justiţiei.

Legea votată de Parlament reglementează:

Agentul Guvernamental va avea calitatea de membru al serviciului diplomatic al Republicii Moldova, reieşind din statutul acestuia de reprezentare a intereselor statului în faţa unei instituţii de jurisdicţie internaţionale.

Anterior, prin Legea din 26 iulie 2001, Republica Moldova a ratificat Acordul European privind persoanele participante la proceduri în faţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului care prevede că persoanele respective se bucură de imunitate de jurisdicţie în privinţa declaraţiei făcute oral sau în scris în faţa Comisiei sau a Curţii, ca şi în privinţa actelor pe care le prezintă acestora.

Legea cu privire la formarea bunurilor imobile

Legea respectivă a fost adoptată în virtutea faptului că în ultimul timp piaţa bunurilor imobile se dezvoltă în direcţia formării bunurilor imobile în baza imobilelor deja existente, iar cadrul legislativ şi normativ în domeniu lipseşte sau este deja învechit.

Obiect al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile îl constituie formarea bunurilor imobile în baza imobilelor deja existente şi înregistrate în registrul bunurilor imobile.

Formarea bunului imobil poate fi realizată în orice scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv în scopul:

Legea determină căile de formare a bunurilor imobile noi:

Proiectele de formare a bunurilor imobile se coordonează cu serviciile competente ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Legea prevede o modalitate distinctă de înregistrare şi formare a terenurilor agricole în cazul în care sînt dobîndite mai multe sectoare de teren cu hotare comune.

Sînt reglementate toate procesele conexe procedurii de formare a bunurilor imobile: depunerea cererii de formare a bunurilor imobile; examinarea şi verificarea actelor; evaluarea bunurilor imobile formate; efectuarea coordonărilor tehnice; înregistrarea bunului nou-format de către registrator în registrul bunurilor imobile cu eliberarea documentelor ce confirmă formarea noilor bunuri imobile. În calitate de condiţii principale pentru formarea bunurilor imobile sînt şi următoarele:

Legea pentru ratificarea acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Albania privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

În preajma vizitei oficiale în RM a Preşedintelui Republicii Albania Parlamentul a ratificat acordul dintre cele două ţări cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

Acordul ratificat va stabili principiile juridice de bază menite să întărească colaborarea comercial-economică, să încurajeze şi să creeze condiţii favorabile pentru investiţiile persoanelor fizice şi juridice unui stat pe teritoriul celuilalt stat. Părţile Contractante îşi asumă obligaţiunea să asigure managementul, menţinerea, utilizarea, posedarea sau repartizarea pe teritoriul său a investiţiilor investitorilor celeilalte Părţi Contractante, să se abţină de la orice măsuri discriminatorii sau nejustificate.

Ratificarea a avea consecinţe favorabile pentru asigurarea protejării investiţiilor şi promovării lor de către ambele state, asupra îmbunătăţirii şi dezvoltării relaţiilor moldo-albaneze în diverse domenii, inclusiv cel politic.

În conformitate cu Acordul, părţile contractante vor întreprinde măsuri pentru:

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005

Deşi mai mulţi deputaţi din opoziţie au apreciat proiectul bugetului asigurărilor sociale ca fiind discriminatoriu la diverse capitole de asigurări sociale, reprezentanţii Guvernului şi ai majorităţii parlamentare au probat cu cifre concrete că bugetul propus este mai bun ca altele anterioare şi mai ales ca cele de pînă la anul 2001.

Astfel, veniturile pe anul 2005 sînt estimate la 3485997,6 mii lei, iar cheltuielile — 3485997,6 mii lei, ceea ce constituie cu peste 25 % mai mult faţă de mijloacele planificate pe anul 2004.

Veniturile de la încasările nefiscale se propun în sumă de 21 milioane lei.

Transferurile de la bugetul de stat pentru prestaţii sociale vor constitui 522 milioane lei, adică cu 14,7% mai mult decît în 2004.

Proiectul bugetului este planificat fără deficit şi prevede pentru anul 2005 indexarea pensiilor de asigurări sociale de stat cu 19%, ceea ce constituie peste 300 milioane lei.

Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale vor constitui peste 100 milioane lei.

Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se propun în următoarele proporţii şi mărimi:

Pentru persoanele neasigurate indemnizaţia pentru naşterea unui copil va constitui 400 lei, indemnizaţia lunară pentru copiii în vîrsta de pîna la 1,5 ani — 100 lei, de la 1,5 pîna la 16 ani — 50 lei.

Proiectul aprobat în prima lectură stabileşte şi un fond de rezervă al asigurărilor sociale în mărime de peste 130 milioane de lei.

Se mai stabileşte că neplata în termenele stabilite a contribuţiei de asigurări sociale atrage după sine majorări calculate în proporţie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere, pînă la data plăţii sumei datorate inclusiv.

27 septembrie – 17 octombrie 2004 1–14 noiembrie 2004