Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

2–6 iunie 2003

În perioada de referinţă a avut loc o singură şedinţă plenară, Parlamentul luînd o pauză pînă la 13 iunie 2003. La şedinţa din 5 iunie Parlamentul a examinat un număr considerabil de acte legislative, printre acestea numărîndu-se şi cîteva de o importanţă esenţială.

Legea de punere în aplicare a Codului de procedură Civilă

La 30 mai Parlamentul a adoptat noul Cod de procedură civilă, iar prin legea sus-numită s-a stabilit că noul Cod va intra în vigoare la data de 12 iunie 2003. Legea mai prevede că la data intrării în vigoare a noului CPC se abrogă Codul de procedură civilă aprobat prin legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964, cu toate modificările şi completările ulterioare, exceptînd reglementările referitoare la executarea hotărîrilor judecătoreşti, care se vor aplica pînă la adoptarea noului Cod de executare a actelor judecătoreşti. Legea de punere în aplicare mai stabileşte că pricinile civile aflate pe rol la data de 12 iunie 2003 se vor examina de către instanţele competente conform procedurii stabilite de noul Cod de procedură civilă.

În acelaşi context, remarcăm că conform unei legi adoptate recent de Parlament, la aceeaşi dată de 12 iunie 2003 urmează a intra în vigoare şi noul Cod de procedură penală, iar intrarea în vigoare a codurilor de procedură va constitui temeiul juridic pentru a asigura intrarea în vigoare şi a noilor Coduri penal şi civil, adoptate de Parlament încă în anul 2002.

Legea pentru modificarea Legii privind protecţia socială a invalizilor şi participanţilor la război

Prin modificarea respectivă, în lista persoanelor care vor beneficia de indemnizaţii suplimentare, au fost incluse persoanele care au lucrat ca angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de al doilea război mondial. Costul anual al legii se estimează la peste 350 mii lei.

Deşi au menirea de asigura o protecţie socială sporită, este de remarcat că diferitele iniţiative prin care au fost majorate cuantumurile ajutoarelor sociale şi a sporit numărul beneficiarilor, au fost lansate şi aprobate anume în perioada electorală. Acest lucru se explică prin dorinţa de a stimula prezenţa la alegeri a electoratului cel mai disciplinat — pensionarii şi veteranii, precum şi de a influenţa opţiunea acestora, determinîndu-i să susţină guvernarea care le acordă tot mai multe ajutoare.

Totodată, aprobarea unor cheltuieli noi din buget trezeşte îngrijorarea organismelor financiare internaţionale, care remarcă lipsa unor surse reale de acoperire, mai ales în condiţiile cînd finanţarea străină nu a fost aprobată.

În opinia unor experţi, guvernanţii ar trebui să mai ţină cont şi de faptul că odată stabilite, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale nu vor putea fi micşorate, deoarece, conform normelor constituţionale, un drept dobîndit nu mai poate fi pierdut sau diminuat decît în situaţii excepţionale.

Legea privind compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi gaz pentru locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului

Prin legea respectivă, în lista satelor ai căror locuitori beneficiază de compensarea diferenţelor la tarife a fost introdusă şi localitatea Copanca. Anterior, prin Legea nr.1435 din 7 noiembrie 2002, Parlamentul a stabilit că pînă la înlăturarea consecinţelor conflictului transnistrean, pentru locuitorii satelor (comunelor) Cocieri, Pîrîta, Coşniţa, Doroţcaia şi Molovata Nouă, situate în stînga Nistrului, se stabilesc compensaţii nominative în mărimea diferenţei dintre tarifele la energia electrică şi la gazele naturale aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi cele stabilite de administraţia de la Tiraspol.

Compensarea diferenţei de tarife se efectuează lunar:

1. pentru energia electrică, conform datelor de pe contor, însă nu mai mult de 60 kWh la un contor pe lună;
2. pentru gazele naturale:
   • folosite la încălzirea încăperilor şi la pregătirea bucatelor, de la surse individuale, conform datelor de pe contor, însă nu mai mult de 300 metri cubi pe lună pentru o familie, în perioada de încălzire (5 luni);
   • folosite la plita de gaz, 8 metri cubi pe lună pentru o familie, în restul anului (7 luni).

Plata compensaţiilor către beneficiari se efectuează prin intermediul bugetelor satelor (comunelor) respective din contul transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat.

Legea pentru modificarea şi completarea legii bugetului de stat pe anul 2003

Prin legea respectivă, Parlamentul a decis să aloce 3 milioane de lei în scopul de a sigura funcţionare a 44 de notariate de stat ce urmează a fi înfiinţate conform prevederilor noii legi cu privire la notariat. Se presupune că anume suma de 3 milioane de lei şi va fi acumulată la bugetul de stat de către notarii care vor avea statutul de angajaţi salarizaţi ai statului.

De remarcat că problema majorării cheltuielilor bugetare în legătură cu introducerea noii legi cu privire la notariat a fost sesizată la momentul adoptării legii şi necesitatea unor cheltuieli bugetare reale în schimbul unor venituri doar programate poate crea situaţii destul de complicate, randamentul muncii notarilor care vor fi salarizaţi de stat mult mai puţin în comparaţie cu veniturile notarilor privaţi putînd compromite ideea notariatului de stat în general.

Hotărîrea privind numirea unor judecători la Curtea Supremă de Justiţie

Prin hotărîrea respectivă, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul a decis numire în Curtea Supremă de Justiţie a unor judecători care anterior au activat în cadrul Curţii de Apel, instanţă ce urmează a fi lichidată, în conformitate cu noile reglementări în domeniul sistemului judecătoresc. Conform modificărilor operate anterior de Parlament, judecătorii Curţii de Apel urmează a fi promovaţi în Curtea Supremă de Justiţie sau păstraţi în cadrul noii Curţi de Apel formată prin reorganizarea tribunalului mun. Chişinău.

Legea pentru modificarea Legii cetăţeniei

Prin Legea respectivă, Parlamentul a aprobat definitiv modificările operate în Legea cetăţeniei conform normelor constituţionale ce au anulat interdicţia deţinerii a două şi mai multe cetăţenii. Astfel, în lege se stabileşte expres că dobîndirea de către cetăţeanul RM a cetăţeniei altui stat nu atrage pierderea cetăţeniei Republicii Moldova.

Legea a mai stabilit că persoana care a avut anterior cetăţenia RM o poate redobîndi, păstrînd şi cetăţenia străină.

Legea pentru modificarea Legii învăţămîntului, adoptată în primă lectură

Conform propunerilor respective:

• învăţămîntul liceal se va organiza ca învăţămînt: a) în licee teoretice cu unul sau mai multe profiluri şi b) în colegii;
• învăţămîntul mediu de specialitate se va realiza în colegii, pentru o durată de 2–4 ani şi va asigura pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ. Vor putea fi admişi în colegii absolvenţii de gimnazii, şcoli medii de cultură generală şi absolvenţii de liceu.
• diploma de învăţămînt mediu de specialitate va acorda dreptul de plasare în cîmpul muncii şi de continuare a studiilor în învăţămîntul superior universitar, cu reducerea termenului de studii cu 1 an, prin echivalarea disciplinelor studiate în colegiu.
• cadre didactice în învăţămîntul mediu de specialitate vor fi: pedagogii social din căminele de elevi ai colegiilor; maiştrii-instructori; psihologii; metodiştii şi profesorii în învăţămîntul mediu de specialitate.

Proiectul respectiv a trezit discuţii controversate, pentru sau contra normelor incluse pronunţîndu-se atît reprezentanţii opoziţiei, cît şi cei ai majorităţii parlamentare.

9–13 iunie 2003

În perioada de referinţă şedinţa a avut loc audierea raportului Guvernului despre executarea Programului de activitate în anul 2002, precum şi audierea raportului Ministerului de Finanţe despre executarea bugetului de stat în anul 2002. Majoritatea parlamentară a apreciat drept satisfăcătoare rezultatele obţinute de Guvern în anul trecut, iar reprezentaţii opoziţiei au considerat cifrele prezentate mai mult umflate, succesele economice obţinute fiind diminuate considerabil de creşterea preţurilor şi ineficienţa politicii economice a executivului.

Afară de problemele politice, au fost examinate şi un şir de proiecte de acte legislative, cele mai importante fiind din domeniul învăţămîntului.

Hotărîre privind elaborarea priorităţilor strategice de dezvoltare a ştiinţei

Hotărîrea adoptată obligă Guvernul, de comun acord cu Academia de Ştiinţe şi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică să prezinte Parlamentului propuneri pentru elaborarea priorităţilor strategice de dezvoltare a ştiinţei în Republica Moldova.

Necesitatea determinării priorităţilor a fost determinată de creşterea considerabilă a numărului de teze de doctor în ştiinţe, în lipsa unor cercetări teoretice fundamentate şi aplicabile în practică. Prin actul respectiv, Parlamentul a decis să accelereze procesul de ameliorare a situaţiei din domeniul ştiinţei şi de valorificare a potenţialului ştiinţific existent.

Hotărîrea respectivă a fost adoptată necătînd la faptul că în domeniul cercetărilor ştiinţifice există deja mai multe acte legislative, printre cele mai importante sunt:

1. Legea nr.557-XIV din 29.07.99 privind politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare, care reglementează elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, precum şi relaţiile dintre subiecţii cercetării-dezvoltării, autorităţile administraţiei publice şi beneficiarii de rezultatele activităţii din această sferă, stabileşte rolul statului în stimularea cercetării-dezvoltării ca prioritate naţională pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile, creşterii bunăstării şi calităţii vieţii.
2. Hotărîrea Parlamentului nr.1401-XV din 24.10.2002 pentru aprobarea Listei direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003–2010, finanţate din bugetul de stat, prin care au fost aprobate următoarele direcţii prioritare de cercetare-dezvoltare:
   1. Cercetări fundamentale în matematică, ştiinţe reale, tehnice, economice, sociale şi umanistice.
   2. Ştiinţele vieţii şi sănătatea omului.
   3. Ştiinţele agricole şi securitatea alimentară.
   4. Relansarea şi dezvoltarea social-economică prin inovare şi transfer tehnologic.
   5. Materiale noi şi tehnologii avansate.
   6. Sisteme energetice, surse alternative de energie, prelucrarea şi utilizarea eficientă a energiei.
   7. Tehnologii informaţionale, electronică şi comunicaţii.
   8. Funcţionarea ecosistemelor, biodiversitatea şi utilizarea raţională a resurselor naturale.
   9. Valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al Republicii Moldova.

Prin adoptarea noului act deputaţii şi-au apreciat propria hotărîre de acum jumătate de an în urmă ca fiind imperfectă şi conţinînd prevederi prea generale şi au solicitat Comisiei de specialitate să selecteze propunerile Guvernului referitoare la perfecţionarea domeniului.

Legea pentru modificarea Legii învăţămîntului

Faţă de textul adoptat în prima lectură deputaţii au expus o serie de amendamente, prin care au fost precizate termenele de efectuare a studiilor şi condiţiile de admitere la studii în colegii, precum şi s-a stabilit modalitatea de numire a directorilor instituţiilor de învăţămînt particular (de către fondatori prin coordonare cu Ministerul Educaţiilor).

Amintim că la adoptarea în prima lectură mai mulţi deputaţi au apreciat modificările ca fiind inoportune şi pasibile de a perturba desfăşurarea procesului de învăţămînt mediu şi special.

Legea de modificare a Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior

Prin legea respectivă, în Nomenclator au fost adăugate profilurile şi specialităţile “Bioinginerie”, “Bioinginerie aplicativă”, “Biologie celulară şi biotehnologie” şi “Biomedicină”.

Raportul asupra executării bugetului de stat pentru anul 2002

Conform Raportului, bugetul de stat a fost executat la capitolul venituri în sumă de 3371187,8 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 3555603,5 mii lei, cu un deficit de 184415,7 mii lei.

La examinarea Raportului s-a constatat că deficitul comercial a suferit o anumită creştere şi că această tendinţă se conturează pe parcursul a mai mulţi ani, importul depăşind exportul cu zeci de milioane de dolari SUA.

De asemenea, a fost remarcată insuficienţa mijloacelor alocate pentru investiţiile capitale, precum şi utilizarea nesatisfăcătoare a puţinelor mijloace alocate de la buget în acest scop.

Printre sarcinile principale ale Guvernului şi Ministerului Finanţelor la capitolul executarea bugetului au fost stabilite necesitatea majorării acumulărilor din contul taxelor şi impozitelor interne, întărirea disciplinei financiare şi lichidarea evaziunii fiscale.

Legea despre anularea datoriei S.A. “Moldova-Gaz” faţă de bugetul de stat

Prin modificările efectuate, s-a stabilit că TVA nu se va aplica la importul şi livrările ulterioare a gazelor naturale efectuate de SA “Moldova-Gaz” către SRL “Tiraspoltransgaz”, care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Moldovei.

De asemenea, s-a anulat datoria SA “Moldova-Gaz” faţă de bugetul de stat la TVA pentru importul gazelor în perioada 2000–2002, ulterior livrate SRL “Tiraspoltransgaz”. Suma datoriilor SA “Moldova-Gaz” se estimează la peste 90 milioane de lei şi ea nu a fost achitată de agentul economic ce activează în Transnistria din cauza că acesta a achitat toate plăţile direct SA “Gazprom” din Rusia, care este şi proprietar al pachetului majoritar de acţiuni al SA “Moldova-Gaz”.

Amintim că recent vicepreşedintele SA “Gazprom” s-a arătat nemulţumit de activitatea întreprinderii din Moldova şi de pierderile suportate de ea, solicitînd fie majorarea tarifelor la gazele livrate pe teritoriul ţării, fie reducerea considerabilă a tarifului de tranzit pentru gazele transportate prin teritoriul Republicii Moldova.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet