Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 16–29 iunie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #10 |

16–20 iunie 2003

În cadrul şedinţelor plenare de săptămîna trecută atmosfera dezbaterilor a fost destul de calmă, cele mai aprinse dezbateri provocîndu-le numai examinarea noii legi cu privire la inspecţia înainte de expediţie. În acelaşi timp, printre proiectele examinate de legislativ au fost o serie de acte destul de importante, a căror rezonanţă social-economică nu se va lăsa mult aşteptată.

Legea pentru modificarea bugetului de stat pentru anul 2003

Legea respectivă a fost adoptată în legătură cu implementarea reformei administrativ-teritoriale, ea asigurînd redistribuirea resurselor alocate pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi. Totodată, s-a majorat cuantumul cheltuielilor cu peste 62 milioane lei, acestea urmînd a fi acoperite din contul încasărilor crescînde la plata taxei de stat şi a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător.

Pentru moment, anume suma de 62 milioane de lei poate fi considerată ca prima tranşă de cheltuieli suplimentare pentru desfăşurarea reformei administrativ-teritoriale. Amintim că anterior experţii independenţi au apreciat costul total al reformei la peste 700 milioane de lei.

Legea pentru modificarea bugetului asigurărilor sociale

Prin legea respectivă au fost stabilite mijloacele necesare pentru implementarea prevederilor unor acte legislative cum ar fi:

Legea pentru modificarea Legii privind repatrierea mijloacelor valutare

Prin derogare de la principiile general, legea adoptată de legislativ stabileşte că în cazul contractelor de procurare a materialului săditor viticol termenul repatrierii mijloacelor valutare poate fi majorat pînă la 18 luni de la data încheierii contractului.

Derogarea respectivă a fost necesară din cauza ca procesul de producere a materialului respectiv este unul îndelungat, iar contractarea lui trebuie să se facă în prealabil, cu achitarea unui avans.

Legea pentru modificarea unor acte legislative în domeniul antreprenoriatului

Prin legea adoptată au fost efectuate un şir de modificări şi completări în legile ce reglementează activitatea de antreprenoriat, cu scopul de a perfecţiona sistemul de înregistrare de stat şi fiscală a agenţilor economici.

În special, se stabileşte:

Concepţia privind orientarea, pregătirea şi instrurirea profesională a resurselor umane

Concepţia adoptată de Parlament determină scopul, sarcinile, principiile şi direcţiile fundamentale ale politicii de stat în domeniul valorificării eficiente a resurselor umane.

Concepţia conţine cîteva capitole intitulate după cum urmează:

Proiectul legii privind inspecţia înainte de expediţie, adoptată în prima lectură

Anterior, după lungi şi controversate discuţii, deputaţii au votat deja în cîteva lecturi o nouă lege cu privire la inspecţia înainte de expediţie, stabilind în cuprinsul ei că la concurs urmează să fie selectate cel puţin 2 companii, că lista mărfurilor ce vor fi supuse inspecţiei se va determina de către Guvern, iar litigiile apărute vor fi soluţionate conform legislaţiei civile şi economice existente în domeniu.

Varianta respectivă de lege nu a fost acceptată de Fondul Monetar Internaţional, care a apreciat adoptarea legii în asemenea redacţie ca fiind în contradicţie cu prevederile memorandumului de asistenţă a Republicii Moldova şi, implicit, ca o condiţie principială de refuz al reluării finanţării externe a ţării noastre. Tărăgănarea soluţionării problemei în cauză deja a determinat întîrzierea acordării tranşei ordinare de credit SAC-III, care urma să fie acordată în luna iunie. În cazul îndeplinirii condiţiilor FMI şi implementării inspecţiei înainte de 21 iulie 2003, problema reluării finanţării Republicii Moldova va putea fi examinată în luna septembrie a anului curent, tranşa de credit urmînd a fi alocată pînă la finele anului.

În cadrul şedinţei din 19 iunie, la insistenţa Guvernului, deputaţii au anulat votările asupra legii anterioare cu privire la inspecţia înainte de expediţie şi au adoptat în prima lectură o variantă nouă a Legii. Deosebirile esenţiale faţă de varianta anterioară sînt cîteva:

Examinarea legii a permis să se observe încă o dată că, treptat, omogenitatea fracţiunii majoritare se destramă, tot mai mulţi reprezentanţi ai acesteia fiind împotriva propunerilor promovate de către Guvern, indiferent de consecinţele internaţionale ce pot surveni pentru ţara noastră.

Proiectul legii privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare, adoptată în prima lectură

Prin legea respectivă se propune ca în perioada 1 aprilie 2003 — 31 octombrie 2003, producătorilor agricoli care au suportat pierderi în urma calamităţilor naturale să nu li se calculeze penalităţi la sumele datorate bugetului de stat consolidat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, se propune anularea integrală a penalităţilor şi a 80 la sută din amenzile calculate la 1 aprilie 2003 producătorilor agricoli ce au suportat pierderi în urma calamităţilor naturale produse în 2002 şi în iarna-primăvara 2003.

Prin lege se mai propune ca Guvernul să aprobe lista producătorilor agricoli care vor cădea sub incidenţa prevederilor respective.

Proiectul legii pentru completarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova

Prin lege, se propune ca dreptul de navigaţie sub pavilionul Republicii Moldova să fie acordat navelor înregistrate în registrul navelor şi care:

De asemenea, se mai propune ca armatorii sau navlositorii, care şi-au înregistrat navele în registru, să fie scutiţi de achitarea impozitelor şi taxelor conform legislaţiei în vigoare.

23–27 iunie 2003

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat şi adoptat un şir de acte legislative menite să asigure realizarea angajamentelor asumate faţă de organismele financiare internaţionale. În aceeaşi perioadă a fost audiat şi raportul Guvernatorului Băncii Naţionale privind activitatea principalei instituţii financiare a statului în anul 2002.

Legea privind inspecţia înainte de expediţie

După cum s-a menţionat şi anterior, deşi cu o mare împotrivire din partea deputaţilor, Guvernului a reuşit totuşi să convingă majoritatea parlamentară pentru a vota legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie în varianta propusă de executiv şi negociată cu FMI.

Conform legii, prin inspecţia înainte de expediţie urmează a se înţelege un ansamblu de acţiuni de control al calităţii, cantităţii, preţului, condiţiilor financiare şi clasificării vamale a mărfurilor în teritoriul ţărilor exportatoare.

În termen de mai puţin de o lună Guvernul va trebui să selecteze o companie cu dreptul de a desfăşura activitatea de inspecţie înainte de expediţie, compania respectivă fiind obligată să deschidă în Republica Moldova un birou de relaţii cu statut de persoană juridică. Condiţiile privind serviciile de inspecţie vor fi stabilite într-un acord ce va fi încheiat între Guvern şi companie şi care va conţine un şir de clauze obligatorii: părţile contractante; obiectul şi scopul prestării serviciilor; obligaţiile părţilor; modul de prestare a serviciilor; condiţiile încheierii, durata şi modul de reziliere a acordului; cauzele de forţă majoră; soluţionarea litigiilor ş.a.

Guvernul va trebui să mai adopte regulile de efectuare a inspecţiei, regulamentul ei, metodologia de calculare şi cuantumul plăţilor pentru serviciile de inspecţie.

Ultima misiune a FMI care s-a aflat în Moldova a decis că reluarea finanţării va putea fi examinată dacă pînă la data de 21 iulie 2003 inspecţia înainte de expediţie va fi implementată. Avînd în vedere acest termen scurt, se poate presupune că Guvernul nu va căuta o nouă companie pe care să o abiliteze cu dreptul de a efectua serviciile respective şi că această calitate îi va reveni Companiei “SGS”, care a efectuat serviciile respective şi anterior.

Una din problemele care ar putea apărea la implementarea legii şi a inspecţiei ar putea deveni o eventuală sesizare a Curţii Constituţionale, care a anulat anterior obligaţia efectuării inspecţiei şi care ar putea să se exprime repetat în acest sens. În eventualitatea producerii acestor fapte, va fi deosebit de interesantă reacţia organismelor internaţionale, care, pe de o parte, insistă asupra aplicării propriilor decizii, iar pe de altă parte, cer autorităţilor să respecte principiile justiţiei şi ale statului de drept privind, în special, executarea hotărîrilor tuturor instanţelor judecătoreşti, inclusiv a celor de jurisdicţie constituţională.

Legea privind implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Implementarea asigurărilor obligatorii în medicină constituie şi ea o condiţie a organismelor financiare internaţionale, însă în această privinţă autorităţile Republicii Moldova au reuşit să obţină o serie de amînări şi chiar să fie acceptată implementarea unui proiect-pilot, pentru prima dată în istoria modernă a ţării.

Legea prevede implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raionul Hînceşti, începînd cu 1 iulie 2003.

În calitate de plătitori ai primelor de asigurare s-au stabilit:

Mărimea contribuţiilor procentuale de la salariu, onorarii şi alte forme de retribuire a muncii (pentru angajaţii persoanelor juridice, notari şi avocaţi) s-a stabilit la cuantumul de 2 procente.

Mărimea contribuţiilor în sumă fixă (pentru celelalte categorii de asiguraţi) s-a stabilit la 170 de lei.

Suma totală a mijloacelor ce urmează a fi acumulate se estimează la peste 14 milioane lei şi în cazul în care proiectul va fi implementat cu succes, începînd cu 1 ianuarie 2004 urmează ca Legea să fie aplicată pe întreaga ţară.

Problemele care pot apărea la îndeplinirea legii ar fi schimbarea sediului unor firme care ar continua să activeze în raionul Hînceşti dar şi-ar înregistra sediul într-o localitate limitrofă. O altă problemă ar fi diminuarea salariului angajaţilor din sfera bugetară, care ar putea protesta împotriva noului impozit şi ar cere majorarea remunerării cu cuantumul respectiv (avînd în vedere că recent unele organizaţii sindicale au cerut majorarea salariilor bugetarilor cu 100 de procente, lupta pentru a obţine 2% ar putea fi mult mai acerbă).

Legea privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare

Prin această lege s-a stabilit că producătorilor agricoli care au suportat pierderi din cauza calamităţilor naturale din 2002 şi 2003 li se anulează penalităţile calculate pentru neachitarea faţă de buget şi nu li se vor calcula penalităţi şi amenzi pentru neachitarea la termen a plăţilor fiscale.

Prin această lege Parlamentul încearcă să susţină agenţii economici din agricultură, însă seceta din acest an determină tot mai mulţi producători să apeleze la autorităţi pentru a-i scuti integral de plata impozitului funciar, deoarece numai această decizie ar fi un ajutor real pentru agricultură în acest an.

Guvernul nu poate decide însă scutirea de impozit din cauza că suma preconizată în buget este destul de mare, astfel încît mijloace pentru acoperirea ei nu pot fi găsite în timpul apropiat. Plus la aceasta, nici organismele financiare internaţionale nu permit acordarea unor scutiri în condiţiile în care bugetul are un deficit considerabil şi nu se ştie din ce surse va putea fi acoperit.

Legea privind metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale

Prin legea adoptată de Parlament se urmăreşte scopul de a reduce tarifele pentru serviciile notariale ce urmează a fi prestate de către notarii de stat. Conform informaţiei prezentate în plenul legislativului, la o serie de servicii tarifele se vor reduce cu 50 de procente, ceea ce va constitui un ajutor real pentru persoanele ce fac parte din păturile socialmente vulnerabile.

În acelaşi timp însă se preconizează că începînd cu anul 2004, pentru tranzacţiile imobiliare urmează a fi percepute plăţi notariale reieşind din preţul de piaţă al imobilului şi nu al celui estimat conform actelor organului cadastral. Astfel, în mun. Chişinău şi în alte oraşe mari se poate ajunge la situaţii deosebit de complicate, cînd pentru înstrăinarea sau moştenirea unui imobil va fi necesară achitarea unor taxe exorbitante şi notarii privaţi ar avea posibilitatea de a scădea tariful chiar mai mult decît cel stabilit pentru notarii de stat, obţinînd astfel venituri mult mai considerabile ca pînă acum.

Hotărîrea privind Raportului Băncii Naţionale a Moldovei

Conform informaţiei prezentate de Banca Naţională, în anul trecut creşterea economică a constituit în SUA 2,4 la sută cu o medie a inflaţiei de 1,6; în zona Euro creşterea a fost de 0,8 la sută cu o medie a inflaţiei de 2,2; în ţările CSI creşterea economică a fost de 4,6 la sută; România a înregistrat o creştere de 4,7 la sută, cu o inflaţie de 17,8.

În anul 2002, Republica Moldova a obţinut o creştere a PIB de 7,2 la sută, preţurile de consum curent avînd un ritm scăzut de creştere de 4,4 la sută, iar preţurile la producţia industrială crescînd cu 6,7 la sută.

Audiind informaţia BNM, Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care BNM i s-a pus sarcina să contribuie la consolidarea sistemului bancar şi la înviorarea serviciilor bancare, precum şi să conlucreze cu Guvernul şi băncile comerciale în scopul îmbunătăţirii climatului de afaceri bancare, cu scopul de a diminua rata dobînzilor pentru creditele acordate agenţilor economici.

Pentru Guvern s-au stabilit sarcinile de a atrage investitori autohtoni şi străini şi să optimizeze activitatea sistemului judiciar în scopul conlucrării cu băncile la stadiul creditării şi rambursării creditelor bancare.

2–15 iunie 2003 30 iunie – 20 iulie 2003