Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #36 |
Ultimele şedinţe plenare din sesiunea de vară au fost marcate de creşterea tensiunii în relaţiile dintre majoritate şi opoziţie. Astfel, liderul fracţiunii parlamentare “Alianţa Braghiş” a propus ca Parlamentul să nu plece în vacanţă, pînă nu va discuta situaţia creată în legătură cu acţiunile întreprinse de administraţia transnistreană faţă de şcolile cu predare în baza grafiei latine, precum şi situaţia care s-a creat la Compania “Teleradio-Moldova”, unde continuă acţiunile de protest ale angajaţilor care nu au trecut concursul organizat de conducerea companiei publice.
Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea în ordinea de zi a propunerilor fracţiunii condusă de Dumitru Braghiş, motiv pentru care toţi reprezentanţii acestei formaţiuni au părăsit sala de şedinţe, anunţînd că pleacă în Transnistria şi la sediul Companiei “Teleradio-Moldova” pentru a se documenta şi participa la rezolvarea situaţiei. Ca şi anterior, fracţiunea PPCD a preferat să asiste la şedinţa plenară pentru a face în final o declaraţie referitoare la viziunea lor asupra situaţiei de la compania publică a audiovizualului şi a modului de soluţionare a crizei apărute.
În replică, liderul fracţiunii majoritare a PCRM a declarat că situaţia la Compania “Teleradio-Moldova” este normală, acţiunile administraţiei se realizează conform prevederilor legii expertizate de Consiliul Europei şi că anumite forţe politice intenţionează să utilizeze situaţia angajaţilor disponibilizaţi pentru a obţine dividende electorale proprii.
În situaţia creată, şedinţa finală la care au rostit alocuţiuni Preşedintele Parlamentului, Primul-ministru şi Preşedintele ţării, s-a desfăşurat în lipsa majorităţii deputaţilor fracţiunilor de opoziţie, cu participarea fracţiunii majoritare şi a cîtorva deputaţi independenţi.
Alocuţiunea Primului-ministru a fot tradiţională, totalizîndu-se rezultatele activităţii executivului şi realizările în diverse ramuri ale economiei, creşterea produsului intern brut, a producţiei industriale şi a acumulărilor la buget. Concluzia propusă — situaţia economică şi socială a ţării este în continuă creştere şi în viitorul apropiat aceasta va da noi rezultate.
În cadrul alocuţiunii Preşedintelui Parlamentului au fost făcute totalurile sesiunii curente, s-a menţionat faptul că atenţia deosebită a fost acordată perfecţionării cadrului legislativ în domeniul agricol, social şi al administraţiei publice. Ca şi anterior, preşedintele legislativului a menţionat atitudinea “neconstructivă” a reprezentanţilor opoziţiei “minoritare”. De asemenea, deputaţilor li s-a amintit despre faptul că sînt în serviciul poporului şi s-a constatat că majoritatea lor au reuşit să conştientizeze acest statut, fiind aproape de alegători, spre deosebire de alţi conducători.
Alocuţiunea Preşedintelui ţării a fost constituită dintr-o trecere în revistă a recentelor sale iniţiative referitoare la:
1. Pactul de stabilitate pentru Moldova, iniţiativă care se presupune că va fi susţinută şi promovată de majoritatea statelor europene cărora a fost adresată.
2. Comportamentul oponenţilor politici în preajma şi în timpul campaniei electorale. Preşedintele a făcut o adresare directă către fracţiunea majoritară, pe care a îndemnat-o să nu se implice în acţiuni propagandistice şi în lupte politice destabilizatoare.
3. Revizuirea poziţiei oficiale faţă de autorităţile nerecunoscutei republici separatiste, prin anularea facilităţilor economice acordate, a certificatelor de provenienţă şi de calitate acordate mărfurilor transnistrene pentru a le permite exportul etc. După acutizarea situaţiei în legătură cu ocuparea sediilor şcolilor moldoveneşti din stînga Nistrului şi din or. Bender autorităţile de la Chişinău au făcut mai multe declaraţii dure, fiind adoptate şi o serie de hotărîri guvernamentale în acest sens. Ultimatumul stabilit pînă la 1 august presupunea o serie de acţiuni dure, însă e greu să precizăm dacă aceste măsuri se vor pune în aplicare imediată, deoarece aceste măsuri vor duce şi în continuare la tensionarea situaţiei.
De remarcat că înainte de totalizarea rezultatelor sesiunii, în cadrul ultimei şedinţe plenare deputaţii au examinat şi cîteva proiecte de acte legislative, unele dintre acestea suscitînd interesul general.
Conform legii adoptate de Parlament, prin derogare de la prevederile Codului fiscal se stabileşte că achitarea sumei integrale a impozitului funciar pe terenurile agricole pentru anul 2004 de către contribuabilii care activează în agricultură se prelungeşte pînă la 1 noiembrie 2004. Modificarea respectivă este motivată de faptul că în anul curent se preconizează colectarea cu întîrziere a roadei agricole (tutun, struguri, legume, floarea-soarelui) etc.
În anul 2004 au fost preconizate din contul impozitului funciar peste 165 milioane de lei, circa 42 milioane fiind deja achitate în buget.
Legea prevede modificarea mai multor acte legislative, cu scopul de a le aduce în concordanţă cu concepţia noului Cod cu privire la ştiinţă şi inovare. Astfel au fost modificate următoarele acte legislative:
Codul muncii — în scopul de a stabili termenele concediilor pentru cadrele ştiinţifice (30–42 de zile); de a include temeiuri suplimentare pentru încetarea contractului de muncă (în cazul neatestării sau necîştigării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor ştiinţifice etc.).
Legea serviciului public — în scopul de a include conducerea Academiei de Ştiinţe şi a Consiliului superior de acreditare în lista funcţionarilor publici.
Legea salarizării — în scopul de a stabili categorii mai mari de salarizare pentru conducerea AŞM.
Codul fiscal — în scopul de a exclude impozitarea veniturilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor obţinut din activitatea desfăşurată în sfera ştiinţei şi inovării. De asemenea, a fost scutit de TVA importul şi livrarea în ţară a serviciilor în sfera ştiinţei şi inovării.
Legea cu privire la Guvern — în scopul de a permite delegarea către Academia de Ştiinţe a împuternicirilor în domeniul ştiinţei şi inovării, precum şi pentru a include Preşedintele Academiei în componenţa membrilor Guvernului.
Dezbaterea proiectului în cauză a provocat discuţii controversate, la fel ca şi în cazul Codului ştiinţei şi inovării, însă pînă la urmă majoritatea parlamentară a susţinut iniţiativa Preşedintelui ţării, excluzînd sau modificînd doar prevederile care aveau un conţinut imperfect sau neclar.
Prin legea respectivă, la propunerea Preşedintelui RM a fost instituită o nouă distincţie — Ordinul “Credinţă Patriei” de clasa I (cea mai înaltă), II şi III.
Ordinul respectiv va fi conferit:
La conferirea Ordinului se va ţine cont şi de vechimea în serviciu: cel puţin 5 ani, 10 ani şi 15 ani.
Ordinul va reprezenta o stea convexă cu opt colţuri, formată din fascicule de raze divergente, cu două spade încrucişate şi un scut aurit.
Prin legea adoptată de Parlament s-a stabilit că Guvernul va schimba destinaţia terenurilor din proprietatea publică a statului gestionate de Ministerul Apărării, în terenuri pentru construcţia spaţiului locativ şi a obiectelor de menire social-culturală din mun. Chişinău, cu o suprafaţă totală de peste 8 hectare.
Mijloacele financiare obţinute de la privatizarea sectoarelor respective de pămînt se vor transfera în contul Ministerului Apărării şi se vor utiliza la procurarea sau construcţia spaţiului locativ pentru militari.
Iniţial proiectul propunea ca Ministerul Apărării să găsească o ofertă de construcţie a spaţiului locativ şi Guvernul să-i transmită întreprinderii selectate terenurile în concesiune. Această propunere a provocat reacţia negativă a mai multor deputaţi, care au considerat că în urma privatizării terenurilor respective vor putea fi obţinute surse financiare considerabile, într-un volum mult mai mare decît ar fi necesar pentru construcţia apartamentelor.
Prin modificările adoptate de Parlament s-a stabilit că acţiunea Legii cu privire la valorile mobiliare nu se va răsfrînge asupra valorilor mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei şi de bănci, care sînt instrumente ale pieţei monetare (certificate de depozit, cambii bancare etc.).
Scopul modificărilor este atragerea de către bănci a mijloacelor suplimentare de pe piaţă şi direcţionării lor în economia naţională. În special, se mizează pe atragerea în masa monetară şi în circuitul financiar a transferurilor de mijloace băneşti efectuate de peste hotarele ţării de către muncitorii migranţi. Legislaţia în vigoare nu permite introducerea pe piaţă a titlurilor de valoare bancare pe un termen scurt şi blocează aplicarea unor practici noi, afirmate pe plan internaţional şi eficiente din punctul de vedere al politicii financiar bancare.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |