Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 21 octombrie – 3 noiembrie 2002

|versiune pentru tipar|mail|

21–25 octombrie 2002

În perioada de referinţă Parlamentul a început examinarea proiectelor de legi privind bugetul de stat pentru anul 2003 şi a proiectelor de modificare şi completare a actelor legislative legate de punerea în aplicare a legii bugetului pe anul viitor. De asemenea, au fost examinate şi alte cîteva acte legislative asupra cărora ne vom referi mai detaliat în continuare.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea privind serviciile publice de gospodărie comunală

Legea respectivă stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea activităţii întreprinderilor de gospodărie comunală în unităţile administrativ-teritoriale, monitorizarea şi controlul activităţii lor. Legea conţine prevederi referitoare la: tipurile de servicii publice de gospodărire comunală (de folosinţă, interes sau utilitate publică); organizarea şi gestionarea serviciilor publice respective; dreptul de a benefica de serviciile prestate; finanţarea şi realizarea investiţiilor în domeniu; atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice în domeniul serviciilor publice de gospodărire comunală etc.

Scopul principal al proiectului este instituirea unei ordini clare în domeniu, întrucît modalitatea în care s-a reformat sectorul respectiv nu a fost adecvată situaţiei, fiind chiar nereuşită, deoarece gospodăria comunală mai întîi a fost descentralizată, fără a se asigura funcţionarea ei adecvată. Se presupune că prin implementarea legii se va asigura dezvoltarea infrastructurii locativ-comunale şi trecerea liberă la planul general de amenajare şi dezvoltare a localităţilor.

Faţă de varianta adoptată în prima lectură, legea a suferit o serie de amendamente care au avut menirea de a exclude erorile şi de a îmbunătăţi calitatea reglementărilor. Cel mai dificil proces este însă aplicarea adecvată a prevederilor legii, deoarece este cunoscut faptul că în ramura respectivă este o dezordine foarte mare, iar reconstrucţia sistemelor de gospodărire comunală necesită investiţii pe care comunităţile nu şi le vor putea permite în următorii ani.

Legea pentru ratificarea unor convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii

Prin legea respectivă au fost ratificate: 1. Convenţia OIM relativă la drepturile de asociere şi de coaliţie ale muncitorilor agricoli. 2. Convenţia OIM privind procedura de stabilire a salariului minim în agricultură. 3. Convenţia OIM privind concediile remunerate în agricultură. 4. Convenţia OIM privind dotarea maşinilor cui dispozitive de protecţie. 5. Convenţia OIM privind organizaţiile de lucrători rurali şi rolul lor în dezvoltarea economică şi socială.

Hotărîrea despre aprobarea direcţiilor prioritare ale cercetării şi dezvoltării în anii 2003–2010

Prin hotărîrea respectivă, în calitate de direcţii prioritare pentru cercetare şi dezvoltare în următorii 7 ani au fost determinate:

  1. cercetările fundamentale în matematică, ştiinţe reale, tehnice, sociale şi umanistice;
  2. ştiinţele vieţii şi sănătatea omului;
  3. relansarea şi dezvoltarea social-economică prin inovare şi transfer tehnologic;
  4. materiale şi tehnologii avansate;
  5. sisteme energetice, surse alternative, procesarea şi utilizarea eficientă a energiei;
  6. tehnologii informaţionale, electronică şi comunicaţii;
  7. funcţionarea ecosistemelor, biodiversitatea şi utilizarea raţională a resurselor naturale;
  8. valorificarea patrimoniului istoric şi cultural.

Determinarea direcţiilor prioritare va avea drept rezultat faptul că în perioada indicată principalele surse bugetare afectate dezvoltării cercetărilor şi ştiinţei vor fi alocate anume în sferele indicate. Mai mulţi experţi au opinat că acest lucru poate determina lipsa oricăror alte alocaţii pentru ramurile ştiinţei care nu figurează pe lista exhaustivă citată mai sus şi aceasta poate conduce la un regres enorm al unor cercetări pentru care s-au investit anterior resurse considerabile.

Legea pentru completarea art.20 din Codul fiscal

Prin completarea respectivă, membrii gospodăriilor ţărăneşti au fost scuţiti de plata impozitului prealabil de 5% din venitul obţinut pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statisitică.

Acte legislative examinate şi adoptate în prima lectură (nedifinitiv)

Din actele asupra cărora nu s-a luat o decizie finală, două sînt cele care prezintă un interes sporit:

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2003

Parlamentul a votat în două lecturi conceptul bugetului de stat pentru anul viitor şi cifrele de bază ale acestuia la capitolul venituri şi cheltuieli. Astfel, cifrele de bază se propun în următoarele cuantumuri:

Examinarea ulterioară a bugetului va prezenta un interes deosebit, deoarece se vor examina cheltuielile separat pe fiecare ramură şi instituţie centrală finanţată de la bugetul de stat şi astfel se va vedea care structuri posedă un lobby mai puternic în Parlament.

Proiectul legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, în legătură cu aplicarea Legii bugetului de stat pentru anul 2003

Prin legea votată în prima lectură de Parlament se propune modificarea a peste 20 de acte legislative, printre acestea fiind: Codul cu privire la contravenţiile administrative; Legea cu privire la poliţie; Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legea cu privire la arendă; Legea învăţămîntului; Legea fondului rutier; Legea sistemului penitenciar; Legea cu privire la societăţile pe acţiuni; Codul vamal, Codul fiscal etc.

Esenţa modificărilor se reduce la includerea în legile respective a prevederilor care anual se includeau în Legea bugetului de stat, precum şi pentru a exclude o serie de prevederi care stabileau cheltuieli pe care bugetul pe anul viitor nu le va acoperi sau acestea vor fi acoperite conform unor mecanisme diferite de cele existente.

28 octombrie — 1 noiembrie 2002

În perioada de referinţă Parlamentul a început examinarea unor proiecte deosebit de importante — proiectele de legi pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Aceste proiecte au suscitat interesul general încă la momentul avizării de către Curtea Constituţională, care a expus o serie de obiecţii vizînd încălcarea prin modificările propuse a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum şi a unor principii general recunoscute. În aceeaşi perioadă Parlamentul a examinat şi cîteva noi legi-cadru, care urmează a fi puse în aplicare în timpul apropiat, de soarta lor legîndu-şi speranţele mai mulţi subiecţi, atît din cadrul organelor publice, cît şi reprezentanţii unor organizaţii culturale.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare

Legea respectivă a fost supusă anterior unor critici dure din partea organizaţiilor necomerciale şi asociaţiilor obşteşti care activează în Republica Moldova, fiind semnată o declaraţie şi un aviz pe tema dată (ADEPT a fost printre semnatarii acestor documente). Acest fapt a determinat Guvernul să dea publicităţii proiectul de lege şi să solicite prezentarea propunerilor şi obiecţiilor asupra lui. După cum s-a afirmat la momentul adoptării legii, în afară de obiecţii înaintate iniţial nu au mai fost prezentate alte propuneri esenţiale şi de aceea proiectul nu a suferit prea multe schimbări faţă de varianta iniţială.

Deşi printre scopurile enunţate de Guvern la momentul prezentării legii se numără crearea condiţiilor legale mai favorabile filantropilor şi sponsorilor, în cuprinsul proiectului aceste facilităţi nu au fost reglementate destul de bine.

Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice

Legea respectivă stabileşte principiile de bază ale activităţii instituţiilor de cultură nominalizate, determină modul înfiinţării, administrării, finanţării, reorganizării şi lichidării acestora. În context, este interesant să constatăm că legea defineşte organizaţiile respective, stabilind că:

  1. teatru este instituţia publică necomercială care satisface cerinţele culturale ale societăţii şi al cărei scop este crearea artei teatrale;
  2. circ este instituţia publică de cultură care satisface cerinţele culturale ale societăţii şi al cărei scop este elaborarea programelor de artă a circului, realizarea reprezentaţiilor de circ şi a altor activităţi de masă;
  3. organizaţie concertistică este instituţia publică ce satisface cerinţele culturale ale societăţii şi al cărei scop principal constă în crearea programelor concertistice, în prezentarea concertelor şi în desfăşurarea altor activităţi de masă.

Legea a suferit numeroase modificări în procesul examinării şi adoptării definitive, de aceea mai detaliat asupra ei ne vom referi după publicare.

Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Proiectele de legi pentru modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova

Esenţa celor proiecte de modificare a Constituţiei se rezumă introducerea unor prevederi noi referitoare la:

Statutul cetăţenilor Republicii Moldova şi al cetăţenilor străini

În această privinţă se propune excluderea textului constituţional actual care prevede că cetăţenii Republicii Moldova pot deţine cetăţenia altui stat doar în cazurile prevăzute de acordurile internaţionale.

De asemenea, se propune introducerea în Constituţie a prevederilor care ar permite extrădarea cetăţenilor străini şi a apatrizilor în baza unui tratat internaţional sau în condiţiile stabilite de o lege organică (spre exemplu, Codul penal).

Discutarea proiectului respectiv a provocat discuţii interesante, mai mulţi deputaţi din opoziţie expunîndu-se împotriva ideii de a anula restricţia dublei cetăţenii. Oponenţii şi-au argumentat poziţia prin faptul că Constituţia actuală permite deja dubla cetăţenie, deoarece Republica Moldova a ratificat fără rezerve Carta Europeană cu privire la cetăţenie, care admite deţinerea a două şi mai multe cetăţenii. Dubla cetăţenie este admisă în anumite cazuri şi de legea actuală cu privire la cetăţenie.

Anularea imunităţii deputaţilor

Se propune excluderea din cuprinsul Constituţiei a prevederilor conform cărora deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa. De asemenea, se propune ca imunitatea de jurisdicţie să se răsfrîngă doar asupra voturilor şi opiniilor politice exprimate în exercitarea mandatului.

Oponenţii acestor modificări şi-au argumentat poziţia prin aceea că odată excluse garanţiile constituţionale, deputaţii vor putea fi persecutaţi şi influenţaţi în adoptarea deciziilor lor, chiar şi politice, deoarece va fi dificil să se facă o deosebire între voturile politice sau de altă natură. Susţinătorii proiectului îşi argumentează poziţia prin aceea că toţi cetăţenii trebuie să fie egali în faţa legii şi să răspundă pentru acţiunile lor pe principii de egalitate.

Avînd în vedere faptul că proiectul respectiv a fost semnat de circa 40 de membri ai fracţiunii majoritare, am putea concluziona că adoptarea lui nu ar trbui să fie o problemă, însă la examinarea în lectura a doua probabil că vom observa o schimbare a opiniilor deputaţilor şi nici de această dată intenţia de a acumula puţin capital politic nu va prevala supra instinctului de autopărare.

Acordarea dreptului deputaţilor de a exercita activităţi retribuite

Propunerea respectivă se reduce la acordarea pentru deputaţi a posibilităţii exercitării şi altor activităţi retribuite: de cercetare ştiinţifică, didactică şi de creaţie, exclusiv în afara orelor de program.

Schimbarea statutului judecătorilor şi al instanţelor judecătoreşti

Prin modificările şi completările prezentate se propune ca judecătorii instanţelor judecătoreşti să fie numiţi, promovaţi, transferaţi şi detaşaţi de Parlamentul Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile cînd numirea judecătorilor a făcut obiectul mai multor declaraţii şi chiar scandaluri publice, va fi deosebit de interesant să urmărim dacă Parlamentul va reuşi să preia prerogativa Preşedintelui Republicii Moldova, aprofundînd astfel pe această cale reforma constituţională sau, ca şi mai înainte, deputaţii vor da înapoi în faţa autorităţii Preşedintelui ţării şi al partidului majoritar.

În privinţa instanţelor judecătoreşti se propune excluderea prevederilor actuale care stipulează existenţa tribunalelor şi reducerea cu o treaptă a căilor de atac a hotărîrilor judecătoreşti.

Includerea în Constituţie a unui articol care să reglementeze statutul Avocatului Poporului

Se presupune că Avocatul Poporului va fi o instituţie independentă care va contribui respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului.

În condiţiile actuale funcţiile Avocatului Poporului sînt exercitate de avocaţii parlamentari — aşa-numiţii “ombudsmani” şi avînd în vedere atitudinea negativă pe care o au mai mulţi deputaţi faţă de această instituţie, este puţin probabil că ea va căpăta reglementare constituţională.

Proiectul Legii privind protecţia consumatorului

Legea respectivă va avea menirea de a înlocui actualele reglementări existente în domeniu şi de a introduce elemente noi de protecţie a drepturilor consumatorilor, conform prevederilor noii legislaţii civile şi comerciale. Printre inovaţiile proiectului faţă de legea în vigoare ar fi de menţionat astfel de elemente noi precum:

  1. stabilirea expresă a limitei minime a prejudiciului moral (circa 2000 lei);
  2. introducerea obligaţiilor suplimentare a agenţilor economici de a asigura drepturile consumatorilor;
  3. introducerea unor restricţii referitoare la comercializarea fără actele stabilite a produselor chimice şi tehnice complexe, a instrucţiunilor de utilizare sau a documentelor de exploatare, a produselor fără marcare în limba de stat etc.
Proiectele de legi privind escluderea de la privatizare a unor obiecte

Prin modificările înaintate, diferiţi deputaţi propun excluderea de la privatizare a unor obiecte situate în mun.Chişinău, cum ar fi:

  1. Blocul curativ al Spitalului de Traumatologie şi Ortopedie;
  2. S.A. Combinatul auto nr.4;
  3. S.A. “Armo-Beton”;
  4. Restaurantul “La izvor”.
7–20 octombrie 2002 4–17 noiembrie 2002