Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Odată finalizat primul tur al alegerilor locale generale care s-a desfăşurat la 25 mai 2003, legislatorii au revenit la activitatea de bază, deşi, timp de încă 2 săptămîni, întreaga atenţie a opiniei publice va fi concentrată asupra alegerilor primarului municipiului Chişinău. În cele două zile ale şedinţelor plenare din prima săptămînă de după alegeri Parlamentul a examinat şi adoptat mai multe acte legislative importante.

Codul de procedură civilă

Parlamentul a adoptat integral noul Cod de procedură civilă, care trebuie să intre în vigoare pînă la 12 iunie 2003, cînd, conform dispoziţiilor constituţionale, urmează a fi reorganizat integral sistemul judecătoresc al Republicii Moldova (comentariul detaliat al noului CPC va urma).

Legea privind punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală

Recent Parlamentul a adoptat noul Cod de procedură penală al Republicii Moldova. Pentru a asigura punerea sa în aplicare era necesară o lege specială, care să stabilească etapele tranzitorii şi modul de aplicare a noilor reglementări pentru situaţiile tranzitorii.

Conform legii adoptate de Parlament, noul CPP va intra în vigoare la 12 iunie 2003. Toate cauzele penale şi în curs de anchetă la data intrării în vigoare a noului CPP vor fi supuse procedurii noi.

Legea mai prevede că în cazul în care judecătorii au început examinarea cauzelor iar ulterior au fost transferaţi în altă instanţă, împuternicirile lor anterioare se menţin, ei fiind obligaţi să continue examinarea cauzei începute.

Deoarece pînă la 12 iunie a rămas foarte puţin timp şi este evident că nu vor putea fi formate institutele prevăzute de noul cod, în legea privind punerea în aplicare a noului CPP s-a stabilit că temporar funcţiile judecătorilor de instrucţie vor fi exercitate de către judecătorii în funcţie, dar acest termen nu va putea fi mai mare de 1 ianuarie 2004.

Din păcate, legiuitorul nu a stabilit că şi alte institute ale urmăririi penale din noul CPP să înceapă a funcţiona după o anumită perioadă de timp (ofiţerii de urmărire penală, colectarea şi administrarea probelor, pedepsele alternative etc.). Se poate afirma cu siguranţă că adoptarea cu întîrziere a noului CPP şi a noului Cod de procedură civilă va face dificilă punerea lor în aplicare de la data preconizată — 12 iunie 2003. Pe de altă parte, este îmbucurător faptul că concomitent cu aceste două coduri vor intra în vigoare şi noile coduri penal şi civil, acte legislative aşteptate foarte mult de întreaga comunitate juridică din ţara noastră. Practic, Parlamentul de actuala legislatură a reuşit să adopte 5 coduri extrem de importante (penal şi de procedură penală, civil şi de procedură civilă, precum şi noul Cod al muncii).

Probabil că în timpul apropiat urmează să fie adoptat şi noul cod al delictelor contravenţionale, reforma la capitolul dat al reformei de drept realizîndu-se plenar (cel puţin, din punct de vedere formal).

Legea pentru modificarea Codului penal

Deşi încă nici nu a intrat în vigoare, noul CP a şi fost supus unor modificări şi completări. În special, au fost modificate prevederile referitoare la:

1. Locul săvîrşirii faptei. S-a stabilit că prin această noţiune urmează a se înţelege locul unde a fost săvîrşită acţiunea sau inacţiunea prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.
2. Proporţii deosebit de mari, mari, daune considerabile şi daune esenţiale. S-a stabilit că:
   • proporţii deosebit de mari sînt cele care depăşesc 1500 unităţi convenţionale de amendă (peste 27 mii lei);
   • proporţii mari sunt cele care depăşesc 500 unităţi convenţionale de amendă (peste 9 mii lei);
   • daunele considerabile ori esenţiale se stabilesc luînd în consideraţie valoarea, cantitatea şi importanţa bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul ei, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei etc.
3. Rude apropiate. S-a stabilit că în această categorie intră părinţii, copiii, înfietorii, copiii înfiaţi, fraţii şi surorile, bunicii şi nepoţii bunicilor.
4. Absolvirea de pedeapsa pentru infracţiuni a victimelor traficului de fiinţe umane. S-a stabilit că victima traficului de fiinţe umane este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite de ea în legătură cu această calitate procesuală dacă a acceptat colaborarea cu organele de urmărire penală în cauza dată.

De remarcat că toate modificările efectuate au fost iniţiate în urma studierii dispoziţiilor codului penal de către practicieni şi a analizării opiniei publice expusă faţă de anumite dispoziţii inserate în noul Cod penal.

Evident că la aplicarea normelor legale în practică vor mai fi depistate neajunsuri, însă este îmbucurător faptul că o bună parte din ele au fost anihilate pînă la intrarea în vigoare a noului cod, fapt ce denotă că Parlamentul nu a adoptat o atitudine rigidă privind actele pe care le-a adoptat.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ

Prin modificările efectuate, Legea contenciosului administrativ a fost adusă în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi ale actelor legislative referitoare la reforma instanţelor judecătoreşti, precum şi la noile reglementări în domeniul administraţiei publice locale.

Astfel, a fost reglementat dreptul Guvernului, oficiului teritorial al Cancelariei de stat şi al preşedintelui raionului de a contesta actele ilegale ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Legea de modificare şi completare a Legii cu privire la statutul refugiaţilor

Prin Legea respectivă s-a dispus trecerea Direcţiei generale refugiaţi din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Departamentului Migraţiune. Astfel, Departamentul Migraţiunii va deveni responsabil nu numai de evidenţa migranţilor simpli, dar şi de stabilirea statutului de refugiat ale persoanelor care se salvează de la un pericol real sau iminent apărut în ţara lor de aflare.

Legea pentru ratificarea Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Migraţiunii

Prin ratificarea actului respectiv Republica Moldova va deveni membru cu drepturi depline a OIM, calitate ce va putea fi utilizată eficient pentru promovarea intereselor ţării în cadrul comunităţii internaţionale. Principalul efect de la colaborarea cu OIM constă în faptul că această organizaţie contribuie la reglementarea fenomenului migraţiei, la aducerea lui în albia reglementărilor legale. Un accent deosebit în activitatea organizaţiei se pune pe respectarea drepturilor migranţilor, pe asigurarea protecţiei sociale a acestora.

Printre scopurile principale pe care şi le stabileşte Republica Moldova aderînd la OIM este şi obţinerea unor mijloace financiare ţi tehnice pentru crearea sistemului de evidenţă şi control al fluxurilor migraţionale.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de al doilea război mondial şi a familiilor lor

Prin modificările efectuate, în categoria persoanelor care vor beneficia de protecţie socială suplimentară au fost incluşi:

• invalizii care au participat la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, fiind trimişi în deplasări de serviciu de către ministere, departamente, întreprinderi şi organizaţii;
• persoanele care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au devenit invalizi în urma experienţelor nucleare, avariilor cu radiaţie ionizată şi a consecinţelor lor la obiectivele atomice civile sau militare în timpul exercitării serviciului militar.

Costul anual al legii se estimează la peste 400 mii lei şi această sumă va fi preluată din bugetul fondului asigurărilor sociale de stat.

Este de remarcat că actuala guvernare tot mai des insistă asupra adoptării unor acte legislative ce acordă asistenţă socială sporită. Fără a pune la îndoială necesitatea susţinerii păturilor sociale defavorizate, nu putem însă să nu ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu faptul că se neglijează aproape integral sfera investiţiilor (materiale, tehnologice etc.). Consumul de resurse financiare publice se măreşte, însă anumite garanţii că şi pe viitor se va păstra tendinţa de creştere a acumulărilor la buget nu există. În consecinţă, avînd în vedere şi lipsa creditelor externe, la o anumită etapă poate apărea o situaţie de criză generală şi nu este exclus să se constate neplata salariilor şi a plăţilor sociale.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei, adoptată de Parlament în prima lectură

Prin modificările propuse, din Legea cetăţeniei Republicii Moldova vor fi excluse prevederile referitoare la interdicţia deţinerii a două şi mai multe cetăţenii.

Remarcăm că restricţia respectivă a fost eliminată din cuprinsul Constituţiei la finele anului trecut şi prin legea propusă spre examinare de preşedintele ţării se detaliază normele constituţionale în materie.

Codul transportului feroviar, adoptat în prima lectură

La momentul actual, circulaţia transportului feroviar pe teritoriul Republicii Moldova nu este reglementată de un act legislativ special, aplicîndu-se Statutul căilor ferate ale fostei URSS, adoptat încă în anul 1964.

Codul adoptat de Parlament în prima lectură conţine peste 160 de articole structurate în trei capitole:

1. Bazele activităţii transportului feroviar (principiile generale, terenurile şi zonele de protecţie ale transportului feroviar, principiile funcţionării transportului feroviar în domeniul economiei şi finanţelor, siguranţa circulaţiei, paza mărfurilor şi obiectelor transportului feroviar, relaţiile de muncă şi disciplină a salariaţilor din transportul feroviar.
2. Funcţionarea şi interacţiunea căii ferate cu expeditorii şi destinatarii mărfurilor, călătorii şi alte persoane fizice şi juridice.
3. Dispoziţiile finale.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet