Numiri. Demisii
Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului:
- Serafim URECHEAN — prim-vicepreşedinte, deputat AMN;
- Marcel RĂDUCAN — deputat PDM;
- Iurie ŢAP — deputat PLDM;
O funcţie de vicepreşedinte a fost rezervată PCRM, dar această formiune nu şi-a desemnat reprezentantul.
A fost aprobată componenţa Biroului permanent al Parlamentului, din care vor face parte:
- Maria POSTOICO, Vladimir ŢURCAN, Igor DODON şi Grigore PETRENCO — deputaţi PCRM;
- Vlad FILAT — deputat PLDM;
- Anatol ŞALARU — deputat PL;
- Marian LUPU — deputat PDM;
- Veaceslav UNTILĂ — deputat AMN.
Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului sînt din oficiu membri ai Biroului permanent al Parlamentului.
Parlamentul va avea 9 comisii permanente:
- Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi — preşedinte Ion PLEŞCA, AMN;
- Comisia economie, buget şi finanţe — preşedinte Veaceslav IONIŢĂ, PLDM;
- Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică — preşedinte Igor VREMEA, PCRM;
- Comisia politică externă şi integrare europeană — preşedinte Igor CORMAN, PDM;
- Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice — preşedinte Vadim MIŞIN, PCRM;
- Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională — Valentin GUZNAC, PCRM;
- Comisia agricultură şi industrie alimentară — preşedinte Dmitri TODOROGLO, PCRM;
- Comisia protecţie socială, sănătate şi familie — preşedinte Vladimir HOTINEANU, PLDM;
- Comisia cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media — preşedinte Corina FUSU, PL.
La 11 septembrie Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a luat act de cererea de demisie a domnului Vladimir VORONIN şi a declarat vacantă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Printr-o altă hotărîre a legislativului s-a stabilit că interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova se asigură de Preşedintele Parlamentului Mihai GHIMPU.
La 17 septembrie Parlamentul a luat act de demisia Guvernului, în lipsa Prim-ministrului interimar, Vitalie PÎRLOG, care nu s-a prezentat în şedinţă, fără motivare adecvată.
Acte legislative
Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Conform documentului, în structura noului Guvern urmează să funcţioneze 16 ministre şi 8 instituţii centrale. Astfel, vor funcţiona ministerele:
- Economiei;
- Finanţelor;
- Justiţiei;
- Afacerilor Interne;
- Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
- Apărării;
- Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale;
- Agriculturii şi Industriei Alimentare;
- Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
- Mediului;
- Educaţiei;
- Culturii;
- Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
- Sănătăţii;
- Tineretului şi Sportului;
- Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.
Instituţii centrale subordonate executivului vor fi:
- Biroul Naţional de Statistică;
- Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
- Biroul relaţii Interetnice;
- Serviciul Grăniceri;
- Agenţia Moldsilva;
- Agenţia Rezerve Materiale;
- Agenţia Turismului;
- Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Se prevede constituirea Cancelariei de Stat şi instituirea funcţiei de Ministru de Stat. De asemenea, proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea interdicţiei pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia Republicii Moldova. Din noua componenţă a executivului lipseşte Ministerul Reintegrării, responsabil de procesul de reglementare a problemei transnistrene. Atribuţiile ministerului vor fi preluate de un vice prim-ministru al noului Guvern.
Legi pentru ratificarea unor convenţii şi înţelegeri internaţionale. Sînt ratificate cîteva convenţii bilaterale privind evitarea dublei impuneri (cu Belgia, Portugalia, Irlanda) şi aprobate acorduri de finanţare.
Declaraţii
Declaraţie cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare atenuării efectelor crizei. Textul documentului adoptat de Parlament menţionează, între altele:
- criza a afectat toate domeniile de activitate economică, generînd grave efecte sociale;
- prin acţiunile sale iresponsabile şi neprofesioniste, guvernarea comunistă a agravat efectele crizei financiare mondiale în ţară şi a adus în prag de faliment industriile, agricultura, construcţiile, transportul, comerţul interior şi exterior, finanţele publice;
- deficitul bugetar anual în 2009 va fi de circa 6 miliarde de lei sau de 12% din PIB;
- degradarea climatului de afaceri şi a celui investiţional ca urmare a acţiunilor incompetente ale guvernării comuniste a generat reducerea cu 50% a ritmurilor de atragere a investiţiilor străine directe;
- acumularea de către Guvern a datoriilor creditoare faţă de agenţii economici în sumă de peste 1,5 miliarde de lei a determinat reducerea fondurilor circulante şi a blocat activitatea unor agenţi economici, diminuînd exporturile cu 30–35%;
- Guvernul a tergiversat implementarea măsurilor anticriză.
Pînă la învestirea noului Guvern, Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului în exerciţiu:
- Evitarea blocajelor financiare prin onorarea obligaţiilor Guvernului faţă de agenţii economici;
- Stoparea imediată a oricăror forme de control abuziv din partea statului asupra mediului de business în afara controalelor planificate;
- Aplicarea unei administrări fiscale prudente;
- Abţinerea, în executarea bugetului, de la acţiuni riscante ce ar putea provoca colapsul sistemului bugetar şi subminarea economiei reale;
- Deblocarea situaţiei de criză în sectorul viti-vinicol.