Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
În perioada de referinţă parlamentarii moldoveni au reuşit să examineze şi să adopte mai multe acte legislative importante. O parte dintre acestea merită atenţie sporită şi asupra lor ne vom referi mai detaliat.
Mult aşteptata reluare a finanţării externe a Republicii Moldova s-a produs la 20 iunie curent, cînd Consiliul Director al Băncii Mondiale a aprobat Creditul SAC-III, în sumă de 30 milioane dolari SUA. Parlamentul a ratificat Acordul respectiv, care stabileşte acordarea Creditului în 3 tranşe, pentru o perioadă de 40 de ani, cu termen de graţie de 10 ani şi o rată a dobînzii de 0,75%. Se preconizează că creditul respectiv va fi utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar, în Legea bugetului de stat pentru anul 2002 aceste sume fiind introduse în prealabil.
Programul respectiv prevede acordarea de asistenţă tehnică în formă de grant, în sumă de circa 1,5 milioane Euro, pentru finanţarea unor proiecte de asistenţă tehnică în agricultură, industrie şi dezvoltarea infrastructurii. În special, se va acorda preferinţă proiectelor ce vor avea ca obiectiv producerea surselor alternative de energie şi a produselor ecologic pure.
Acordul a fost semnat la 17 ianuarie 1997 în or. Moscova şi are menirea de a asigura calitatea şi rentabilitatea economică a serviciilor prestate de statele membre în domeniul transportului de mărfuri şi pasageri. Se presupune armonizarea actelor normative care reglementează modul de stabilire a tarifelor de transport şi unificarea lor, promovarea unei politici vamale echilibrate, crearea şi eliberarea coridoarelor de transport pentru traficul de mărfuri etc.
Acordul are menirea de a contribui la crearea infrastructurii naţionale şi internaţionale de susţinere a micului business, stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri între subiecţii micului business, apropierea cadrului legislativ a statelor membre. Prin perfecţionarea cadrului legislativ se va stimula colaborarea economică, investiţională şi comercială a subiecţilor micului business. Acordul conţine prevederi care vor asigura protecţia drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de antreprenoriat şi sînt calificaţi drept subiecţi ai micului business.
Legea în cauză introduce o serie de modificări şi completări în cuprinsul Codului fiscal, conform cărora:
Legea introduce mai multe modificări şi completări în Titlul V al Codului fiscal, care trebuie să intre în vigoare la 1 iulie 2002. Introducerea modificărilor este determinată de faptul că au fost operate un şir de schimbări în structura organelor cu funcţii de control fiscal şi financiar, prevăzîndu-se între altele:
Prin adoptarea legii se poate spune că puterea a ajuns la un compromis cu reprezentanţii businessului, satisfăcînd o parte din doleanţele acestora, cu scopul de a le asigura activitatea legală şi ieşirea din umbră a celor care nu achită impozitele.
Tema acordării serviciilor de notar întotdeauna a fost în centrul atenţiei opiniei publice. Discuţiile referitoare la instituirea notariatului privat s-au materializat prin adoptarea în anul 1997 a unei legi care stabilea principiile de bază şi regulile de desfăşurare a activităţii notarilor. În cîţiva ani, Legea în cauză a fost modificată de mai multe ori, o parte din prevederile ei au fost declarate neconstituţionale.
Principalele obiecţii care au fost înaintate împotriva legii respective au fost: a) crearea unei “caste” închise a notarilor, care nu admit în rîndurile lor concurenţi din afară; b) diminuarea rolului statului în dirijarea şi controlul activităţii notariale, fapt care permitea presupuse abuzuri şi iresponsabilitate; c) creşterea considerabilă a preţului serviciilor prestate de notari.
Legea nouă elaborată de Guvern încearcă să soluţioneze o parte din problemele abordate, propunînd:
Concomitent cu legea de bază, Parlamentul a adoptat în prima lectură şi un proiect de lege care priveşte modalitatea de plată pentru serviciile notarului şi de impozitare a veniturilor acestuia. Se presupune că plata va fi divizată în cîteva categorii: a) taxa de stat, care se va vărsa la buget; b) taxa judiciară, care se va vărsa Ministerului Justiţiei; c) onorariul notarului, care se va impozita aparte. Proiectul propune introducerea în Codul fiscal a unui compartiment referitor la impozitarea notarilor, compus din cîteva articole: a) subiectul impunerii; b) obiectul impunerii; c) cheltuielile notarului public; d) cotele de impozit etc.
Concluzia care poate fi făcută în rezultatul dezbaterilor parlamentare este că problema notariatului va fi încă mult timp în centrul atenţiei.
Proiectul propune stabilirea unui cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea activităţii întreprinderilor de gospodărie comunală în unităţile administrativ-teritoriale, monitorizarea şi controlul activităţii lor.
Proiectul mai prevede: tipurile de servicii publice de gospodărire comunală (de folosinţă, interes sau utilitate publică); organizarea şi gestionarea serviciilor publice respective; dreptul de a benefica de serviciile prestate; finanţarea şi realizarea investiţiilor în domeniu; atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice în domeniul serviciilor publice de gospodărire comunală etc.
Scopul principal al proiectului este instituirea unei ordini clare în domeniu, întrucît modalitatea în care s-a reformat sectorul respectiv nu a fost adecvată situaţiei şi chiar nereuşit, deoarece gospodăria comunală mai întîi a fost descentralizată, fără a se asigura funcţionarea ei adecvată. Se presupune că prin implementarea legii se va asigura dezvoltarea infrastructurii locativ-comunale şi trecerea liberă la planul general de amenajare şi dezvoltare a localităţilor.
Proiectul respectiv are menirea de a asigura implementarea prevederilor Legii cu privire la cooperativele de întreprinzător. Astfel, se propune:
Adoptarea unor modificări în domeniul dat este determinată de necesitatea perfecţionării mecanismului de calculare a termenelor de repatriere şi de aplicare a sancţiunilor, stabilirii cazurilor de nerepatriere şi a situaţiilor de neaplicare a sancţiunilor în cazuri ce nu depind de agentul economic.
De asemenea, se propune:
Proiectul a provocat discuţii aprinse în cadrul şedinţei plenare, de aceea, la examinarea lui în lectura definitivă vom reveni cu comentarii detaliate.
O parte din actele adoptate de Parlament au suscitat interesul general şi asupra lor ne vom referi succint.
Prin legea respectivă s-a diminuat deficitul bugetar cu circa 40 milioane lei. În acelaşi timp, s-u redistribuit mijloace financiare de la diferite capitole, fapt ce a provocat nemulţumirea mai multor deputaţi, inclusiv şi din cadrul majorităţii parlamentare. Luările de cuvînt au demonstrat destul de clar lobby-ul practicat de unii deputaţi, care solicită majorarea cheltuielilor pentru finanţarea unor domenii a căror activitate o coordonează.
În Legea bugetului de stat pe anul 2002 au fost operate şi un şir de modificări referitoare la:
Faţă de varianta adoptată în prima lectură, legea nu a suferit modificări considerabile, amendamentele fiind foarte puţine. Ideea generală care a stat la baza legii a fost corelarea dorinţelor cu posibilităţile economico-financiare ale statului.
Aşa cum s-a propus iniţial, legea conţine cîteva momente cheie:
Prin legea respectivă s-a stabilit că licenţele pentru comercializarea cu amănuntul a producţiei alcoolice, eliberate pînă la intrarea în vigoare a Legii privind licenţierea unor genuri de activitate îşi vor păstra valabilitatea pînă la expirarea termenului pentru care au fost eliberate.
Convenţia respectivă a fost semnată la Moscova în 1997 şi prevede modul de transmitere a categoriilor respective de persoane, care au comis acţiuni periculoase pentru societate în stare iresponsabilă şi faţă de care există o hotărîre judecătorească definitivă.
Transferarea se va efectua la cererea unei din părţile contractante şi cu acordul persoanelor competente din ambele părţi.
Legea respectivă prevede stimularea contribuabililor oneşti, prin anularea penalităţilor şi amenzilor, în cazul că aceştia au achitat restanţele plăţilor la bugetul de stat şi la fondul social. Sub incidenţa legii vor cădea circa 40 mii de agenţi economici care au reuşit să achite restanţele nominalizate în termen de pînă la 1 decembrie 2001.
Legea instituie un şir de reglementări noi în domeniul publicităţii, stabilind responsabilitate penală şi administrativă pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate.
Legea înăspreşte răspunderea penală şi contravenţională pentru neexecutarea intenţionată a hotărîrii instanţei de judecată.
Hotărîrea respectivă constată că autorităţile administraţiei publice nu au luate toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea prevederilor legii şi în legătură cu acesta Ministerul de interne a fost obligat la luarea unui şir de măsuri care să înlăture neajunsurile.
Totodată, s-a stabilit că Guvernul Republicii Moldova va trebui să soluţioneze problema creării condiţiilor de cazare normală a militarilor în termen şi să asigure executarea deplină a bugetului la compartimentul alimentarea militarilor în termen.
Anterior, discutarea raportului prezentat în legătură cu tema dată a provocat replici aprinse în cadrul Parlamentului, propunîndu-0se chiar introducerea în textul final a unor termene-limită în care Guvernul urma să pună capăt contrabandei oi să plece în demisie.
În hotărîrea adoptată se constată neajunsurile şi deficienţele activităţii în domeniu, se consideră insuficientă activitatea Guvernului şi a autorităţilor centrale în domeniul implementării Legii sus-numite. În sarcina Guvernului s-a pus elaborarea şi punerea în aplicare a unor acte normative care să reglementeze evidenţa automatizată a circulaţiei produselor petroliere şi a comercializării acestora.
Totodată, Guvernul va trebui să întreprindă măsuri în vedere asigurării protecţiei mediului ambiant în legătură cu nocivitate produselor petroliere. Pînă la 1 ianuarie 2002 Guvernul a fost obligat să prezinte o informaţie amplă privind executarea hotărîrii.
Proiectul are menirea de a soluţiona un şir de probleme care apar la realizarea prevederilor legii cu privire la insolvabilitate (faliment). În special, se propune licenţierea activităţii de administrator al întreprinderii falimentare.
Proiectul propune determinarea bazei politicii de stat în domeniul informaţiilor ştiinţifico-tehnologice, a metodologiei de elaborare şi utilizare a acestor date. Proiectul conţine prevederi referitoare la:
După cum stabileşte nota explicativă la proiect, acesta are menirea de a aduce concordanţă prevederile Regulamentului Parlamentului cu schimbările operate în legislaţie, practica formată în lucrul Parlamentului Republicii Moldova, de necesitatea rezolvării problemelor care apar în cadrul activităţii legislativului şi a organelor sale de lucru.
De remarcat că anterior proiectul respectiv de lege a provocat dezbateri aprinse, care s-au soldat cu excluderea sa din ordinea de zi a Parlamentului, deoarece reprezentanţii opoziţiei acuzau autorii de încercare de a obstrucţiona opoziţia. Pînă la adoptarea definitivă asupra textului se va lucra suplimentar şi se presupune că problemele de ordin politic vor fi excluse în prealabil.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |