Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Oricare ar fi estimările rezultatelor summit-ului, a devenit clar un lucru — prietenia dintre Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin şi Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin dă semne de slăbire. Autorităţile moldoveneşti nu au putut obţine susţinerea rîvnită în soluţionarea conflictului transnistrean. Mai mult, V.Putin a afirmat că nu consideră regimul de le Tiraspol drept unul terorist şi criminal, cum afirmase de nenumărate ori V.Voronin. La aceasta se adăugă recenta decizie a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse de a iniţia procedura deschiderii unui consulat oficial la Tiraspol. Astfel, putem constata că situaţia se complică şi în timpul apropiat sînt posibile noi schimbări de situaţie.
Summit-ul de la Chişinău a mai arătat că preşedintelui rus la luat sub aripa sa protectoare pe preşedintele ucrainean, Leonid Kucima, care se confruntă cu grave probleme pe scena politică internaţională şi internă. Kucima a promovat în ultimii ani o politică de susţinere a regimului separatist de la Tiraspol şi semnele de protecţie (propunerea ca Ucrainei să preia conducerea C.S.I.) din partea lui Putin ar trebui să pună în gardă Chişinăul.
În perioada respectivă Parlamentului i-au revenit sarcini de conformare la noua situaţie şi acesta a continuat, mai mult din inerţie, să examineze şi adopte acte legislative privind ratificarea tratatelor încheiate anterior în cadrul C.S.I.
Acordul în cauză prevede realizarea unei activităţi coordonate în soluţionarea problemelor invalizilor în cîteva direcţii: elaborarea normativelor comune care să asigure formarea mediului accesibil pentru invalizi; elaborarea interstatală a standardelor de mijloace tehnice pentru reabilitarea invalizilor; participarea la elaborarea bazelor metodologice în vederea perfecţionării statisticii invalidităţii şi a invalizilor etc.
De remarcat că Republica Moldova a ratificat Acordul în cauză formulînd o rezervă conform căreia, prevederile art.1 al Acordului urmează a se aplica “în conformitate cu legislaţia naţională”.
Unii experţi consideră că rezerva în cauză, de fapt, anulează parţial sensul acordului, deoarece art.1 din Acord prevede că părţile consideră raţional a promova o politică coordonată în domeniul prevenirii invalidităţii, expertizei medico-sociale, reabilitării invalizilor, creării pentru ei a posibilităţilor egale cu alte persoane în vederea participării active la viaţa societăţii.
Acordul respectiv stabileşte obligaţia statelor-părţi de a calcula şi achita conform legislaţiei interne pensiile angajaţilor organelor de interne care s-au stabilit pe teritoriul statului respectiv.
Acordul prevede constituirea unei comisii mixte de evacuare, în competenţa căreia se atribuie stabilirea schemei-tip de organizare şi realizare a cooperării părţilor în timpul evacuării. Se mai stabileşte că în cazul producerii situaţiei excepţionale una sau mai multe părţi îşi asumă conducerea şi realizarea în practică a evacuării, alocînd surse materiale şi financiare corespunzătoare, cu restituirea lor ulterioară de către celelalte părţi.
Acordul prevede că părţile vor institui un consiliu permanent interstatal pentru activitate în domeniul tîrgurilor şi expoziţiilor în C.S.I., cu reşedinţă la Moscova.
De remarcat în context, că în cadrul summit-ului C.S.I. de la Chişinău, s-a propus instituirea unei expoziţii permanente a statelor-membre, în cadrul complexului expoziţional de la Moscova. Partea rusă a primit însă destul de rece această propunere, remarcînd necesitatea efectuării unor expertize prealabile şi elaborării unor acte normative în domeniu.
Legea stabileşte modalităţile de efectuare a măsurilor excepţionale prin care autorităţile administraţiei publice obligă agenţii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile. Totodată, se stabilesc modalităţile de prestare a serviciilor în interes public, constînd în antrenarea anumitor categorii de cetăţeni la îndeplinirea lucrărilor sau desfăşurarea unor activităţi în interesul apărării ţării.
Bunurile rechiziţionate vor fi puise la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice. Bunurile consumabile şi cele uşor alterabile se vor rechiziţiona definitiv, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege.
Legea stabileşte expres categoriile de bunuri ce pot fi rechiziţionate, modul de evidenţă a acestora, modul de plată a preţului bunurilor, de acordare a despăgubirilor etc. De asemenea, se stabilesc categoriile de bunuri ce nu pot fi rechiziţionate.
Legea prevede instituirea unor funcţii suplimentare de vicepreşedinţi ai Curţii, care vor fi concomitent şi preşedinţi ai Colegiului penal, civil şi economic.
Protocolul stabileşte norme şi proceduri care permit ţărilor importatoare să controleze operaţiunile de import-export cu organisme vii modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne.
Concepţia stabileşte:
Hotărîrea în cauză menţionează mai multe neajunsuri grave depistate în procesul de executare a legii şi solicită Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor administraţiei publice locale luarea unor măsuri vizînd:
Prin completarea respectivă, se propune instituire unui Fond de susţinere a exportului, care urmează a fi administrat de un organ public central, în modul stabilit de Guvern şi în sarcina căruia ar fi pusă coordonarea activităţii comerciale externe.
Legea propune stabilirea condiţiilor şi cuantumului răspunderii materiale a militarilor şi a rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi, pentru prejudiciul pe care l-ar cauza patrimoniului unităţii militare. Proiectul de lege conţine prevederi referitoare la:
Din actele legislative examinate de Parlament, cîteva merită să fie menţionate aparte.
În anul 1997, Guvernul de atunci a emis euroobligaţiuni ale Republicii Moldova (Eurobond) în sumă de 75 milioane dolari SUA, cu o rată a dobînzii de circa 10% şi cu termen de scadenţă în iunie 2002, cînd aceste Eurobonduri urmau a fi răscumpărare de Republica Moldova. Din cauza lipsei de mijloace bugetare necesare, autorităţile Moldovei au purces la negocieri cu deţinătorii acţiunilor respective, solicitînd amînarea obligaţiei de răscumpărare, iniţial pînă în noiembrie 2002, iar ulterior, obţinîndu-se reeşalonarea achitării pentru un termen de 7 ani şi chiar scăderea ratei dobînzii pînă la 6 %.
Obţinerea condiţiilor respective este apreciată ca un succes remarcabil al Republicii Moldova, care a reuşit astfel să evite incapacitatea de plată, şi nu i s-a diminuat considerabil rating-ul financiar internaţional.
Prin modificările respective s-a stabilit că pentru terenurile aferente obiectelor privatizate se va achita pe viitor o plată de arendă de minimum 2 % şi maximum 10 % din preţul normativ.
Totodată, s-a prelungit pînă la 1 ianuarie 2005 dreptul proprietarilor de a micşora preţul normativ al pămîntului aferent obiectelor privatizate, astfel încît acesta să poată fi privatizat cu un preţ mult mai mic.
Legea în cauză urmează să stabilească scopurile, principiile, tipurile şi cerinţele de bază ale înregistrării dactiloscopice, modul de păstrare şi utilizare a informaţiei dactiloscopice.
Se propune ca înregistrarea dactiloscopică obligatorie să se facă pentru cîteva categorii de persoane:
În proiect sînt prevăzute o serie de cerinţe referitoare la evidenţa, păstrarea şi utilizarea informaţiei dactiloscopice, dreptul de obţine şi utiliza această informaţie. Mai mulţi experţi consideră că prevederile propuse sînt incomplete şi ele nu garantează plenar dreptul cetăţeanului la libertate individuală şi neamestec în viaţa intimă.
De remarcat că problema ce urmează a fi reglementată a fost obiectul numeroaselor discuţii şi dezbateri publice, şi chiar în ţările puternic dezvoltate (SUA, Franţa). Ca de obicei, reprezentanţii statului invocă necesitatea asigurării securităţii naţionale, combaterii terorismului şi a protecţiei drepturilor cetăţenilor, iar apărătorii drepturilor omului invocă anume încălcarea acestor drepturi de către autorităţi, prin obligarea la furnizarea unor date care ulterior pot fi utilizate în detrimentul intereselor individului.
Încă una din acuzaţiile care se aduc sistemului respectiv de înregistrare este aceea că datele furnizate pot fi analizate şi prelucrate astfel încît să permită serviciilor speciale filarea completă a cetăţeanului, acumularea de diferite materiale compromiţătoare care ulterior pot fi utilizate pentru a şantaja sau ameninţa o persoană publică etc.
În virtutea circumstanţelor expuse mai sus, va fi interesant să monitorizăm cum opinia publică din Moldova va reacţiona la propunerea respectivă şi care va fi reacţia organizaţiilor obşteşti care afirmă că apără drepturile omului în ţara noastră.
Scopul principal al reglementărilor propuse este de a asigura protecţia dreptului de autor, de a combate pirateria audiovizuală şi difuzarea ilegală a exemplarelor de opere şi fonograme.
Scopul respectiv se preconizează a fi atins prin obligarea tuturor celor care difuzează opere audiovizuale, baze electronice de date, programe şi fonograme să se înregistreze la Agenţia de stat pentru drepturile de autor şi să primească un marcaj de control.
De asemenea, în proiect se propune stabilirea unor condiţii care trebuie să fie întrunite la difuzare, printre aceste condiţii fiind şi:
Există însă şi opinia oponenţilor proiectului, care consideră că prin obligarea la procurarea marcajului de control se va determina creşterea considerabilă a preţului produselor dreptului de autor şi acest fapt va lovi direct în consumator. Rămîne ca legislativul să stabilească care din poziţii este mai argumentată şi constituie o prioritate pentru politica statului în domeniu.
Prin modificările propuse, se instituie interdicţia controlului sau cenzurării corespondenţei deţinuţilor şi arestaţilor preventiv cu instituţiile naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.
Oponenţii modificărilor respective consideră că în general, nici un fel de corespondenţă nu poate fi controlată sau cenzurată, deoarece Constituţia interzice cenzura de orice fel.
Susţinătorii modificărilor invocă însă articolul 54 din Constituţie, care acordă dreptul de a restrînge dreptul persoanei la secretul corespondenţei, dacă aceasta o cer interesele majore ale statului şi societăţii. Or, persoanele care se află în locurile de recluziune nu sînt lipsite în genere de dreptul respectiv, la expirarea termenului de detenţie ele intrînd în exerciţiul deplin al acestuia.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |