Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

3–6 noiembrie 2003

Alături de manifestaţiile organizate în legătură cu predarea preşedinţiei Republicii Moldova în Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, care a fost o procedură formală, deşi de prestigiu pentru ţara care o organizează, o atenţie deosebită a opiniei publice locale a fost acordată protestelor pe care le continuă opoziţia în legătură cu nerespectarea de către Federaţia Rusă a deciziilor de evacuare a armamentului din partea stîngă a Nistrului. Aceste proteste au determinat departamentul de externe al Rusiei să facă o declaraţie al cărei conţinut poate fi apreciat neunivoc.

Pe de o parte, se poate înţelege reacţia negativă a autorităţilor ruseşti faţă de pichetarea ambasadei de la Chişinău şi sloganurile provocatoare emise de pichetanţi.

Pe de altă parte, opoziţia acuză MAE-ul Rusiei de faptul că în cuprinsul declaraţiei ar da “indicaţii” autorităţilor Republicii Moldova referitor la modul în care urmează a se proceda cu protestatarii. Această concluzie a fost făcută în baza unui pasaj al Declaraţiei, conform căruia autorităţile ruseşti îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că, în ciuda la numeroaselor adresări oficiale, ministerul de Externe al Chişinăului nu a luat măsuri pentru protejarea diplomaţilor ruşi.

Una din temele cele mai discutate în cadrul şedinţelor plenare ale Legislativului a fost proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2004, care a fost adoptat în două lecturi, după dezbateri îndelungate, în cadrul cărora opoziţia a încercat să demonstreze irealitatea cifrelor incluse şi insuficienţa mijloacelor financiare necesare pentru realizarea sarcinilor din domeniul economic, social, cultural etc. Majoritatea parlamentară şi Guvernul au argumentat cifrele incluse şi creşterea economică preconizată în anul viitor.

Pe lîngă Legea bugetului, parlamentul a examinat o serie de acte legislative cu o importanţă mai redusă dar care prezintă interes pentru diverse domenii de activitate.

Legea privind Statutul-cadru al satului şi oraşului

Legea respectivă face parte din pachetul de legi menit să asigure activitatea organelor administraţiei publice locale formate în urma alegerilor locale din mai 2003 şi substituie vechea lege privind statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului) adoptată încă în 1995.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2004

După o serie de dezbateri în contradictoriu, Parlamentul a reuşit să adopte în primele două lecturi proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, aprobînd Concepţia lui şi principalele cifre, după cum urmează:

• venituri în sumă de 5 miliarde 647 milioane lei;
• cheltuieli în sumă de 5 miliarde 307 milioane lei.

De remarcat că pentru prima dată în ultimii ani Guvernul a propus un buget cu profit, însă trebuie să remarcăm de la bun început că acest profit nu este unul pe deplin real, deoarece suma preconizată a fi acumulată în urma depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor — circa 340 milioane de lei — urmează a fi utilizată pentru achitarea datoriilor externe ale ţării.

Amintim că anterior Parlamentul a adoptat o lege prin care a modificat politica fiscală pentru anul viitor şi a respins ideea Guvernului de a majora impozitul funciar şi de a anula facilităţile la plata TVA pentru importul materialului semincer, al tehnicii agricole şi al materiei prime pentru fabricarea medicamentelor. În urma acestei măsuri Guvernul spera să acumuleze peste 300 milioane de lei, însă ea a provocat protestul agricultorilor şi ar fi putut genera proteste sociale nedorite de guvernare într-un an preelctoral.

Proiectul legii de stabilire a sancţiunilor administrative pentru acţiunile ilicite ale reprezentantului statului în societăţile economice

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură, prevede stabilirea în art.174²³ a amenzii administrative în mărime de la 200 pînă la 300 de salarii minime pentru următoarele acţiuni sau inacţiuni:

• încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale statului în procesul de constituire, de activitate, de reorganizare şi lichidare a societăţii, prin care statului i s-ar atribui rolul de participant cu răspundere nelimitată sau suplimentară sau i s-ar diminua cota de participare în capitalul social, în cazul în care legea interzice acest lucru;
• tăinuirea condiţiilor prin care reprezentantul statului deţine sau a dobîndit interes patrimonial în societatea economică şi n-a anunţat autoritatea de stat abilitată;
• tăinuirea sub orice formă a informaţiei privind activitatea economică şi financiară, a altei informaţii pe care autoritatea de stat abilitată este în drept să o ceară;
• neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a altor funcţii, atribuite prin actele normative din domeniu.

În cazul în care acţiunile respective vor fi săvîrşite în scop de obţinere a profitului, amenda va constitui de la 2 pînă la 3 mii de salarii minime.

Proiectul nu conţine însă nici o referinţă la faptul dacă persoana care a comis faptele descrise va putea să-şi exercite mai departe funcţiile în societatea economică. Şi nici despre faptul dacă ea va continua să activeze în serviciul public.

Această lacună ar putea fi reparată la examinarea proiectului în lectura a doua, însă pentru aceasta ar fi necesară prezentarea amendamentelor calificate din partea deputaţilor.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

În proiectul de lege adoptat în prima lectură se propune ca să fie stabiliţi plătitorii de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, începînd cu l iulie 2003:

• întreprinderile, instituţiile, organizaţiile (denumite în continuare unităţi) cu sediul în raionul Hînceşti, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare cu excepţia filialelor, reprezentanţelor şi a altor subdiviziuni ale lor în alte raioane ale ţării;
• angajaţii unităţilor cu sediul în raionul Hînceşti, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepţia celor ce activează în filialele, reprezentanţele şi alte subdiviziuni ale acestor unităţi în alte raioane ale ţării;
• unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu sediul în alte raioane ale ţării — pentru filialele, reprezentanţele şi alte subdiviziuni ale lor din raionul Hînceşti;
• angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate si forma juridică de organizare, cu sediul în alte raioane ale ţârii, care activează în filialele, reprezentanţele şi alte subdiviziuni ale acestor unităţi din raionul Hînceşti.

Amintim că implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se realizează începînd cu 1 iulie 2003 în teritoriul raionului Hînceşti şi este considerată ca recomandabilă pentru introducere a pe întreg teritoriul ţării. Acest lucru este prevăzut deja în proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2004, în cuprinsul căruia se preconizează acumularea în fondurile respective a peste 500 milioane de lei pentru asistenţa medicală asigurată. Misiunile unor organizaţii internaţionale care au monitorizat implementarea asigurărilor în raionul Hînceşti au menţionat însă existenţa unor neajunsuri la aplicarea legii, neajunsuri care trebuie să fie înlăturate pînă la extinderea programului pe întreg teritoriul ţării şi în privinţa cărora Guvernul nu s-a pronunţat încă în nici un fel.

Proiectul Legii Cu privire la scutirea de TVA a pieselor pentru asamblarea cuptoarelor de topire a sticlei

Prin proiectul care a fost adoptat de Parlament în prima lectură se propune scutirea de TVA a pieselor necesare pentru asamblarea şi reasamblarea cuptoarelor de topire a sticlei ce aparţin fabricilor de sticlă autohtone.

Faptul că se doreşte facilitarea activităţii doar a agenţilor economici de stat sau cu capital majoritar de stat a provocat anterior nemulţumirea investitorilor străini care deţin în proprietate asemenea fabrici şi sînt nevoiţi să achite toate taxele stabilite la reasamblarea cuptoarelor.

Printre argumentele în favoarea adoptării proiectului a fost însă şi acela că fabricile autohtone nu au făcut reutilări un timp îndelungat, pe cînd investitorii străini au promis că vor realiza reutilările imediat după privatizare, în anii 1998–2000, însă nu au făcut acest lucru şi sunt nevoiţi să-l facă acum fără nici un fel de facilităţi.

10–14 noiembrie 2003

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat cîteva acte legislative care au suscitat atenţia opiniei publice. Printre aceste acte, un loc aparte a revenit Legii privind modificarea Legii cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului, lege care anterior a stîrnit discuţii controversate, protestul fracţiunilor de opoziţie şi al unor organizaţii de specialitate, ba chiar şi intervenţia Consiliului Europei, care a expertizat legea şi a mediat discuţiile asupra variantei de compromis acceptată în final.

Parlamentul a adoptat şi cîteva acte referitoare la funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, cel mai important în acest sens fiind Regulamentul-cadru cu privire la funcţionarea consiliilor locale şi raionale.

Legea pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale

În privinţa conţinutului acestui act legislativ ne-am pronunţat mai detaliat în comentariul despre activitatea Parlamentului în perioada 20–24 octombrie 2003. În varianta finală a legii au fost operate un şir de modificări referitoare la:

1. Modul de convocare a primei şedinţe a consiliului. S-a stabilit că prima şedinţă este deliberativă dacă la ea participă 2/3 din numărul consilierilor aleşi, iar în cazul în care nu se asigură o asemenea majoritate, peste 3 zile se convoacă o nouă şedinţă, în aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare nu se adună cvorumul stabilit, la cea de a treia convocare este suficientă prezenţa a 1/2 din numărul consilierilor aleşi, iar dacă şi la aceasta din urmă nu se asigură cvorumul, consiliul local respectiv se va considera dizolvat de drept.
2. Modul de constituire a fracţiunilor consiliului — din cel puţin 3 consilieri.
3. Modul de alegere a vicepreşedintelui raionului (şi a viceprimarului localităţii) — la propunerea preşedintelui raionului (primarului localităţii), după consultarea fracţiunilor.
4. Limba în care se desfăşoară şedinţele şi se întocmesc actele consiliului. Se stabileşte că şedinţele se desfăşoară în limba moldovenească sau în altă limbă utilizată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. Actele consiliului se vor adopta în limba moldovenească, urmînd să fie traduse în rusă, după caz. În localităţile unde majoritatea este alolingvă, actele consiliului vor fi întocmite în limba majorităţii, urmînd a fi traduse şi în limba de stat etc.

Legea cu privire la statutul forţei militare străine

Am scris în privinţa acestui act legislativ mai detaliat în comentariul despre activitatea Parlamentului în perioada 1–4 iulie 2003. În varianta finală a legii au fost operate un şir de modificări referitoare la:

1. Restricţiile faţă de mijloacele de transport. S-a stabilit că autovehiculele militare pot trece frontiera de stat pe drumurile publice dacă îndeplinesc condiţiile de admitere în circulaţia internaţională şi dacă conducătorii lor posedă permis de conducere naţional sau internaţional, conform reglementărilor internaţionale în domeniu.

2. Impozitarea activităţii membrilor forţei militare străine. S-a stabilit că:

• activitatea economică desfăşurată de membrii de familie ai forţei militare şi componentei ei civile se supune regimului de impozitare al Republicii Moldova;
• membrii forţei militare şi ai componentei ei civile sunt scutiţi de impozitarea salariului şi onorariilor primite de la statul trimiţător;
• forţa militară importă, cu scutire de taxa vamală şi alte plăţi accesorii echipamentul şi proviziile, vehiculele din dotare, combustibil şi alte bunuri destinate exclusiv forţei militare şi componentei ei civile etc.

Legea pentru modificarea şi completarea legii cu privire la instituţia publică Teleradio-Moldova

În varianta iniţială, proiectul propunea o serie de modificări structurale şi tehnice, precum şi lichidarea Companiei de Stat Teleradio-Moldova, disponibilizarea tuturor angajaţilor ei şi angajarea personalului în noua structură — instituţia publică naţională a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova. Motivaţia necesară se reducea la faptul că în prezent practic există 2 structuri — Compania de Stat, care nu şi-a încetat existenţa, şi compania publică, ultima fiind constituită doar la nivel de administraţie, fără alocarea surselor şi proprietăţii necesare pentru activitate.

Propunerile respective au provocat reacţia negativă a forţelor de opoziţie şi a unor structuri neguvernamentale specializate în domeniul audiovizualului. Respectiv, proiectul a fost supus expertizei de către experţii Consiliul Europei, care, iniţial, au prezentat un aviz negativ. În scopul stabilirii compromisului, la Strasbourg s-au deplasat reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare, care au discutat şi elaborat împreună cu experţii CE varianta finală a textului vizînd reorganizarea definitivă a Companiei Teleradio-Moldova.

Textul adoptat de Parlament prevede că Consiliul de observatori va confirma componenţa Consiliul de administraţie al Companiei, iar acesta, la rîndul său, va prezenta spre aprobare Consiliului de observatori Statutul Companiei, programul de activitate şi Regulamentul Consiliului de administraţie.

Preşedintele Companiei va propune Consiliului de administraţie să aprobe statele de personal şi criteriile de selectare a personalului în instituţia publică naţională a audiovizualului.

Consiliul de observatori va crea o Comisie de concurs ce va selecta personalul în noua Companie în condiţii de transparenţă.

Guvernul se obligă să inventarieze activele Companiei de Stat şi să le transmită noii Companii, iar după efectuarea transmiterii, să lichideze Compania de Stat şi să elaboreze mecanismul de stingere a datoriilor acesteia.

La moment, reacţia colectivului Companiei nu este evidentă, însă se poate presupune că după intrarea în vigoare a Legii şi demararea procesului de lichidare vor apărea mai multe conflicte şi reacţii destul de dure, care vor da bătaie de cap atît conducerii Companiei, cît şi autorităţilor în general, de aceea ADEPT va monitoriza procesul respectiv şi pe viitor.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în domeniul apelor

Legea adoptată de Parlament introduce o serie de modificări importante în Codul apelor. Astfel, se stabilesc o serie de noi noţiuni în domeniu, cum ar fi:

Obiect acvatic — o concentrare de apă în formele reliefului terenului de suprafaţă sau din subsol, care are graniţe, volum şi caracteristice de regim al apelor;

Obiecte acvatice piscicole — toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile, afluenţii, lacurile, iazurile, heleşteele, lacurile de acumulare, fluviile), care sînt/ pot fi utilizate pentru reproducerea, creşterea şi pescuitul peştelui şi a altor organisme acvatice;

Beneficiar al folosinţei separate a resurselor acvatice — persoana fizică sau juridică, căreia i s-a atribuit în folosinţă un obiect acvatic (sau o parte a acestuia) în baza hotărîrii autorităţilor publice;

Protecţia obiectelor acvatice — activitate obligatorie a structurilor de gospodărire a apelor, organelor de protecţie a mediului şi a organelor de administrare publică locală, destinată protecţiei, menţinerii şi reabilitării parametrilor iniţiali, cantitativi şi calitativi, ai obiectivului acvatic;

Utilizarea obiectelor acvatice — activitatea persoanelor fizice sau juridice orientată spre obţinerea unui profit de la utilizarea obiectelor acvatice sau folosirea acestora în alte scopuri etc.

Se introduc noi prevederi referitoare la proprietatea asupra obiectelor acvatice. Astfel, obiectele acvatice în Republica Moldova pot aparţine cu drept de proprietate publică statului sau unităţilor administrativ-teritoriale sau drept de proprietate privată persoanelor fizice şi juridice.

Obiectele acvatice proprietate publică pot fi date exclusiv în folosinţă. Atribuirea în folosinţă a obiectelor acvatice proprietate publică, în dependenţă de importanţa lor, este efectuată de către Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale.

Au mai fost introduse o serie de prevederi referitoare la terenurile fondului apelor, la care sînt atribuite terenurile aflate sub ape — albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaştinile etc.

S-a mai stabilit că în proprietatea publică a statului se află: obiectele acvatice de suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale; apele subterane; obiectele acvatice situate pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, destinate satisfacerii necesităţilor de apărare, sistemului energetic, transporturilor, obiectelor de telecomunicaţie, serviciului meteo şi altor sisteme de stat; obiectele acvatice de frontieră; obiectele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat; obiectele acvatice — parte a staţiunii balneare de importanţă naţională; obiectele acvatice atribuite pentru piscicultură de către Guvern.

Legea mai stabileşte că în cazul construcţiei obiectelor acvatice pe terenurile aflate în proprietatea privată a persoanei fizice sau juridice, acestea devin obiect al proprietăţii private.

De asemenea, se prevede că folosirea obiectelor acvatice poate fi limitată, interzisă parţial sau total în scopul securităţii statului, ocrotirii sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor istorico-culturale, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Amintim că problema administrării fondului apelor este discutată de mai mult timp, existînd multiple litigii judiciare în acest sens. Intervenţia statului în domeniul respectiv s-a soldat cu atacarea unor hotărîri ale Guvernului în Curtea Constituţională şi cu declararea unor decizii (prin care o serie de obiecte acvatice au fost declarate proprietate publică) ca fiind în contradicţie cu Legea Supremă. În ultimul timp, situaţia prezintă mai multe aspecte dificile, deoarece noii conducători aleşi ai organelor administraţiei publice locale încearcă să redistribuie proprietatea dată în folosinţă anterior şi să capete controlul asupra unor bazine piscicole de unde pot obţine venit pentru comunitate, dar şi pentru interesele proprii.

Legea pentru modificarea actelor legislative în domeniul intrării şi ieşirii din ţară a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil

Prin Legea adoptată s-au stabilit modul de eliberare şi tipurile de acte ce vor date refugiaţilor: Document de călătorie; Buletin de identitate pentru refugiaţi; permis de şedere.

S-a mai stabilit că aceste acte vor fi întocmite în trei limbi — moldovenească, rusă şi engleză.

Proiectul Legii cu privire la modificarea Codului de contravenţii administrative

Proiectul propune stabilirea de sancţiuni pentru construcţii neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţiile existente. Astfel, vor fi pedepsite cu amenzi de la 200 pînă la 1000 de salarii minime:

• acţiunile de executare a construcţiilor de orice tip dacă nu au fost autorizate sau nu au fost efectuate cu licenţa de calitate corespunzătoare;
• acţiunile de executare a lucrărilor de modificare, reamenajare, replanificare şi reparaţie capitală, fără autorizaţie de construcţie.

Se mai prevede că în cazul în care construcţiile şi intervenţiile respective sînt neautorizate oficial, dar corespund cerinţelor urbanistice şi tehnice existente, acestea pot fi legalizate, după perfectarea actelor corespunzătoare şi achitarea amenzilor stabilite.

Actualele prevederi în domeniu ale Codului de contravenţii au fost adoptate în vara anului 2001, însă ele nu au avut efectul scontat, fapt pentru care se propune precizarea şi detalierea faptelor culpabile.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet