Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri. Remanieri

Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană a examinat propunerea ministerului de externe privind numirea Lidiei Guţu în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în România. Despre examinarea chestiunii date opinia publică a fost informată de deputatul Oleg Serebrian, preşedintele Partidului Social Liberal, membru al comisiei parlamentare sus-numite. Dacă Guvernul va înainta Preşedintelui Republicii Moldova candidatura Lidiei Guţu şi şeful statului o va numi în funcţia respectivă, mandatul de deputat deţinut de ea va deveni vacant, iar următorul candidat din lista Blocului electoral “Moldova Democrată” este reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, care probabil că se va alipi la fracţiunea respectivă din Parlament. De notat în context că ambasadorul Moldovei în România a fost rechemat din funcţie în luna decembrie 2005 şi în cadrul relaţiilor bilaterale s-au constatat mai multe cazuri cînd funcţia de ambasador a Moldovei era vacantă un timp îndelungat, în pofida menţionării “priorităţii şi caracterului special” al relaţiilor dintre cele două ţări.

În funcţia de şef al Serviciului presă şi imagine al Parlamentului a fost numit Alexandr Barbov, jurnalist specializat în tematică economică şi politică, care a colaborat anterior cu “Pervâi kanal v Moldove”, ziarul “Moldavschie Vedomosti” şi alte publicaţii electronice. Motivele demisiei anteriorului său Alexandru Gîscă nu au fost enunţate.

Acte legislative

• Legea privind asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi. Documentul instituie o serie de prevederi normative, măsuri administrative şi organizaţionale pentru asigurarea promovării în condiţii egale a femeilor şi bărbaţilor, excluderea discriminării pe motive de gen.
• Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Legea a fost adoptată încă la finele anului 2005, însă nu a fost promulgată de Preşedinţie, care a expus o serie de obiecţii şi propuneri, pe care deputaţii le-au examinat şi luat în consideraţie, total sau parţial, la examinarea finală a documentului.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la arenda în agricultură. Legea modifică prevederile referitoare la administrarea terenurilor agricole, stabileşte condiţii noi referitor la modul de transmitere în folosinţă a terenurilor comune.
• Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la distincţiile de stat. Respingînd propunerea Preşedintelui Republicii de a extinde alocaţiile pentru deţinătorii ordinelor “Ştefan cel Mare”, Parlamentul şi-a menţinut votul anterior asupra legii în cauză, prin care au fost stabilite alocaţii lunare de 500 lei pentru pensionarii deţinători ai distincţiilor sovietice “Erou al Muncii Socialiste”, “Slavă Muncii” şi a distincţiilor Moldovei “Ordinul Republicii”.
• Hotărîrea privind desemnarea componenţei nominale a Comisiei interparlamentare de cooperare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse. În componenţa comisiei au intrat deputaţi din toate fracţiunile parlamentare şi deputaţi independenţi.
• Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru monitorizarea procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii “Guineia” şi Concernului “Intercapital”. Comisia va prelua funcţiile unei comisii similare constituite în Parlamentul de legislatura a XV, care a contribuit la soluţionarea parţială a cerinţelor deponenţilor în instituţiile financiare nominalizate.
• Legile pentru ratificarea unor acte internaţionale. Parlamentul a ratificat Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, Convenţia pentru crearea Organizaţiei Europene şi Mediteraniene pentru protecţia plantelor, Protocolul cu privire la încetarea acordurilor multilaterale încheiate în cadrul CSI etc.

Control parlamentar

Audieri

Ministrul Industriei şi Infrastructurii a prezentat deputaţilor informaţia referitoare la situaţia din domeniul energetic. Vladimir Antosii a informat că indicatorii economici ai întreprinderilor din sectorul energetic sînt în ascendenţă, volumul producţiei înregistrînd o creştere de 5,2 % iar volumul vînzărilor nete s-a majorat cu 8% faţă de anul 2004. În anul 2005 au fost conectate la conductele de gaz 143 de localităţi, numărul total al acestora pe republică atingînd cifra de 614 unităţi. Pentru construcţia conductelor magistrale din bugetul de stat în anul 2005 au fost alocate 250 milioane de lei. În calitate de prioritate a gazificării este stabilită construcţia conductei magistrale Tocuz-Căinari-Mereni, care va asigura integral necesităţile suplimentare de gaze ale municipiului Chişinău, raioanelor Ialoveni şi Căuşeni. În calitate de surse energetice alternative sînt examinate proiecte de asigurare a energiei din resurse regenerabile (energie solară, pe bază de biomasă, energie eoliană), însă procentul maxim al acestora va fi foarte mic, nu va putea depăşi cifra de 6 % din necesităţi.

Preţul pentru gazele naturale ce urmează a fi procurate din Federaţia Rusă după 1 aprilie 2006 nu este încă determinat, iar Guvernul încearcă să încheie contracte pentru livrarea gazelor din surse alternative, din Kazahstan şi Turkmenistan. Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au solicitat informaţii despre iminenţa creşterii preţului pentru gazele naturale după 1 aprilie 2006, însă careva confirmări sau infirmări nu au fost făcute. De asemenea, a fost indicată necesitatea soluţionării echitabile a problemei deţinerii de către întreprinderea “Moldova-Gaz” a conductelor de gaze, care sînt construite cu aportul financiar al populaţiei dar ulterior sînt trecute la balanţa acestei întreprinderi.

Reprezentanţii majorităţii parlamentare au menţionat necesitatea urgentării construcţiei de staţii electrice, precum şi a unor sisteme de interconexiune cu Ucraina şi România. De asemenea, a fost indicată necesitatea reluării livrărilor de energie electrică de la Centrala Cuciurgan. De notat în context că deputaţii fracţiunii parlamentare a PPCD au calificat acordul Guvernului privind tranzitarea curentului electric produs de Centrala de la Cuciurgan drept “complicitate economică cu regimul de la Tiraspol” şi “încălcare a prevederilor legislaţiei ce califică drept ilegală privatizarea de către autorităţile de la Tiraspol a patrimoniului statului”. În replică, reprezentantul Guvernului a declarat că Republica Moldova ar putea obţine de la transportul curentului electric produs la Centrala de la Cuciurgan un venit anual de 6–7 milioane dolari SUA.

Întrebări şi interpelări

• Preşedintele Parlamentului a adresat o interpelare ministrului Apărării, invocînd faptul că la Parlament s-au adresat diverse companii care s-au plîns că, pentru motive artificiale, nu au fost admişi la concursul desfăşurat pentru comercializarea la licitaţie a unor terenuri aparţinînd ministerului Apărării. Ministrului Apărării i s-a solicitat prezentarea unor informaţii la temă în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului.
• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a solicitat informaţii despre persoanele fizice care deţin acţiuni în capitalul S.A. “Moldova-Gaz”. Cota acţiunilor respective constituie circa 1% din numărul total, însă valoarea financiară a acestor acţiuni este considerabilă.
• Deputatul PDM Dumitru Ivanov a solicitat intervenţia autorităţilor de resort pentru ca locuitorii raionului Ştefan-Vodă din satele de la frontiera moldo-ucraineană să poată recepţiona programele televiziunii şi radioului naţional. De asemenea, a fost solicitată informaţia despre interdicţiile introduse de autorităţile ucrainene pentru trecerea neimpozabilă de către locuitorii satelor din regiunea de frontieră a unor cantităţi mici de producţie agricolă.
• Deputatul Iurie Bolboceanu a solicitat Curţii Supreme de Justiţie şi Procuraturii generale informaţii despre situaţia creată la centrul comercial “Gemenii”, despre implicarea frauduloasă în activitatea şi conflictele judiciare de la această societate a unor funcţionari de înalt rang din Republica Moldova şi Ucraina, precum şi despre măsurile întreprinse de autorităţi pentru curmarea acţiunilor ilegale.
• Deputatul AMN Veaceslav Untilă a solicitat Ministerului culturii şi Procuraturii generale informaţii referitor la legalitatea demolării în august 2005 a clădirii “Conacului urban Theodosiu” amplasat în mun. Chişinău, pe bulevardul Ştefan cel Mare nr.160, în preajma Preşedinţiei RM. Monumentul de arhitectură respectiv a fost demolat fără a fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute de legislaţie în acest scop, precum şi fără a fi exclus din Registrul monumentelor ocrotite de stat, prin hotărîre specială a Parlamentului. De notat că problema respectivă a fost abordată cu 4 luni în urmă, la primele şedinţe ale Parlamentului din octombrie 2005, propunîndu-se formarea unei comisii parlamentare de anchetă, însă această propunere a fost respinsă de majoritatea parlamentară, care a considerat că sesizarea Procuraturii în acest caz este suficientă pentru elucidarea iniţială a situaţiei. Informaţia procuraturii asupra cazului nu este făcută publică pînă la acest moment.
• Deputatul PCRM Valeri Garev a solicitat executivului implicare în examinarea unor cazuri de încălcare a legislaţiei vamale de către o serie de agenţi economici, fapte semnalate de un fost angajat al Serviciului vamal, determinat ulterior prin presiuni exercitate de conducerea vămii să se concedieze din funcţie.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet