Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

4–8 noiembrie 2002

În perioada de referinţă activitatea legislativului a fost deosebit de productivă, parlamentarii reuşind să examineze şi să adopte mai multe acte legislative, unele dintre acestea avînd o importanţă deosebită, atît datorită domeniului pe care îl abordează, cît şi datorită impactului pe care îl vor avea în societate.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea cu privire la notariat

Spre deosebire de Legea actuală şi de proiectul iniţial prezentat de Guvern, Legea adoptată recent de Parlament conţine reglementări novatoare privind:

1. introducerea instituţiei notarului de stat;
2. excluderea instituţiei notar asistent;
3. introducerea licenţei pentru activitatea notarială;
4. excluderea monopolului Uniunii Notarilor şi a drepturilor abuzive ale acestei structuri;
5. introducerea unor scutiri şi reduceri pentru actele notariale întocmite pentru persoanele socialmente vulnerabile;
6. stabilirea unor plafoane ale adaosurilor la tarifele ce pot fi practicate de notar, conform unei metodologii aprobate de Parlament;
7. excluderea plăţii judiciare;
8. excluderea instituţiei camerelor notariale şi a drepturilor acestora etc.

Avînd în vedere faptul că tema activităţii notariatului în republica Moldova a suscitat discuţii încă de la momentul adoptării actualei legi, intervenţiile statului în materia dată ajungînd obiectul unor hotărîri ale Curţii Constituţionale, va fi deosebit de interesant să monitorizăm modul de punere în aplicare a noii legi şi impactul pe care îl va avea aceasta asupra activităţii notariale în general, cît şi asupra veniturilor publice în particular.

De asemenea, va fi interesant să observăm cum vor reuşi autorităţile să implementeze în practică instituţia notarului de stat, mai ales că sînt încă destul de proaspete amintirile despre haosul, birocratismul şi corupţia ce exista în aceste instituţii cu 4–5 ani în urmă.

Concomitent cu Legea despre notariat, Parlamentul a adoptat şi un şir de modificări în Codul fiscal, prin care a stabilit că activitatea notarială nu constituie activitate de antreprenoriat şi că subiect al impozitării va fi doar notarul privat.

Legea pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului

Prin legea respectivă s-a stabilit că pînă la înlăturarea consecinţelor conflictului transnistrean locuitorilor din Cocieri, Pîrîta, Coşniţa, Doroţcaia şi Molovata Nouă li se va compensa diferenţa dintre tarifele la energia electrică şi gazele naturale aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi cele stabilite de administraţia de la Tiraspol, în limite de consum prestabilite (energia electrică — 60 kwh lunar; pentru gazele naturale — 8 m³ lunar.

Legi de ratificare a unor acte internaţionale

Prin legile respective, Parlamentul a ratificat:

1. Addenda la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, semnat în anul 1993 şi modificat în anul 2000.

   Prin acest act, datoriile Republicii Moldova în sumă de circa 3 mln dolari au fost convertite cu titlu de plată României pentru serviciile prestate de întreprinderile de teleradiocomunicaţii ce retransmit pe teritoriul ţării noastre programul 1 al Televiziunii României.

   Ratificînd actul respectiv în ajunul anunţatului miting de protest pentru reluarea transmisiunii postului românesc, Parlamentul a intenţionat probabil să diminueze din avîntul protestatarilor şi să lase mitingul fără obiect. În acelaşi timp, nu este exclus că retransmiterea postului de televiziune nu va fi reluată în timpul apropiat, pentru aceasta găsindu-se motive tehnice mai mult sau mai puţin întemeiate.

2. Acordul european cu privire la transferul corpurilor persoanelor decedate. Actul internaţional respectiv oferă un sistem de formalităţi simplificat pentru statele părţi, astfel încît să nu existe mari dificultăţi pentru transferul în ţară al corpurilor persoanelor decedate. De remarcat că actualmente, pe lîngă multitudinea de formalităţi ce trebuie îndeplinite, transportarea unei persoane decedate costă între 3 şi 5 mii de euro.

3. Convenţia dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Canadei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la procuratură

Prin modificările introduse s-a stabilit că în cadrul procuraturii Republicii Moldova se va înfiinţa procuratura specializată anticorupţie. În special, una din sarcinile de bază ale acestei procuraturi specializate va fi supravegherea respectării legislaţiei de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefintiv)

Proiectul noii legi cu privire la migraţiune

Noua lege propune instituirea pe lîngă Guvern a Departamentului migraţiune, căruia să-i fie atribuite funcţii de supraveghere a fluxului de migranţi începînd de la frontiera ţării. De asemenea, Departamentului îi va reveni şi crearea unui sistem unic de evidenţă şi monitorizare a migranţilor şi refugiaţilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectul legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale

Proiectul intervine în scopul asigurării elaborării şi emiterii de către Guvern şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a unor acte normative de calitate şi eficiente.

Prin act normativ urmează a se înţelege actul juridic care stabileşte reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de situaţii identice.

Necesitatea elaborării şi prezentării spre examinare a acestuia proiect a fost determinată de Legea privind actele legislative, prin care s-a stabilit că Guvernul trebuie să-şi elaboreze regulile sale de emitere a actelor normative.

Legea pentru modificarea articolului 4 din Legea taxei de stat

Proiectul propune scutirea de obligaţia achitării taxei de stat a autorităţilor administraţiei publice centrale în cazurile în care intervin în instanţele de judecată pentru a apăra interesele patrimoniale ale statului. Opiniile pe tema dată au fost controversate, însă practica existentă în mai multe ţări a demonstrat că această cale este acceptabilă, însă ea nu exclude uneori abuzul de putere al conducătorilor şi funcţionarilor autorităţilor publice.

11–15 noiembrie 2002

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat cîteva proiecte de acte legislative care ar putea suscita interesul general.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea cu privire la difuzarea exemplarelor de opere şi fonograme

Faţă de varianta adoptată în prima lectură, în lege a fost efectuată o modificare esenţială: numărul de marcaje de control pe care trebuie să le comande şi să le plătească din buget Guvernul a fost majorat de la 500 mii la 1 milion de bucăţi, legislatorii apreciind astfel că cererea de marcaje va fi mult mai mare. Rămîne să sperăm că producătorii din Republica Moldova îi vor împărtăşi entuziasmul şi se vor conforma în regim de urgenţă dispoziţiilor legale în materie.

Legea cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor zootehnice

Legea prevede îngheţarea pentru o perioadă de 5 ani a datoriilor pentru creditele contractate de întreprinderi pentru producerea cărnii, precum şi datoriile faţă de buget ale întreprinderilor respective. De asemenea, s-a decis şi anularea penalităţilor şi amenzilor calculate pentru nevărsarea în termen a plăţilor la bugetul public naţional. Suplimentar, Parlamentul a hotărît să scutească întreprinderile respective de obligaţia efectuării oricăror plăţi în bugetul de stat, pentru o perioadă de 3 ani.

În total, peste 30 de întreprinderi vor beneficia de înlesnirile acordate.

Parlamentul a recomandat autorităţilor administraţiei publice locale să îngheţe datoriile întreprinderilor respective pentru impozitele calculate şi netransferate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelurile, în baza unor contracte bilaterale ale întreprinderilor cu autorităţile respective.

Astfel, parlamentarii au hotărît să acorde susţinere unor întreprinderi a căror activitate este practic stopată, situaţia lor financiară şi economică fiind deplorabilă atît din cauza managementului slab, cît şi a lipsei consecvenţei în promovarea reformelor promovate în sectorul zootehnic.

Legea pentru modificarea Codului funciar

Conform prevederilor actuale din Codul funciar, terenurile cu destinaţie agricolă rezervate pentru necesităţile dezvoltării sociale a localităţilor rurale se atribuie în proprietate privată “persoanelor din familiile în care nici unuia din membri nu i s-a atribuit cota de teren echivalent”. Sintagma respectivă a fost modificată astfel încît prevederile legii să permită primirea cotei de teren doar unei singure persoane din familia care nu a primit cota de teren echivalent.

Problema care apare în legătură cu modificarea dată este că anterior unele familii au primit cîteva cote şi retragerea acestora va fi dificilă, deoarece legea nu are efect retroactiv, iar deputaţii nu au decis ca ea să fie pasibilă de interpretare, ceea ce putea contribui la aplicarea ei situaţiilor anterioare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii telecomunicaţiilor

Legea respectivă nu a fost promulgată de către Preşedintele Republicii Moldova, care a propus liberalizarea IP-telefoniei. Astfel, Parlamentul a decis că pînă la 31 decembrie 2003 se menţine dreptul exclusiv al S.A. “Moldtelecom” de a presta servicii de telefonie fixă interurbană şi internaţională, cu excepţia telefoniei în baza protocolului Internet (IP-telefonia) şi a serviciilor personale prin satelit.

Practic, prin modificarea adoptată a fost pus punct în îndelungata problemă a monopolizării IP-telefoniei şi interzicerii prestării acestor servicii de către agenţi economici privaţi. De remarcat că asupra anulării restricţiilor respective au insistat nu numai prestatorii de servicii, ci şi organismele financiare internaţionale, care au inclus obligaţia respectivă în pachetul de sarcini care urmează a fi îndeplinite de autorităţile Moldovei pînă la disbursarea următoarelor tranşe de credite. Probabil că anume această poziţie şi nu examinarea problemei la Curtea Constituţională a determinat Parlamentul să procedeze la efectuarea modificărilor şi să-şi anuleze propria hotărîre din vara anului curent.

Legea bugetului de stat pentru anul 2003

Cea mai importantă lege financiară a anului viitor a fost adoptată de Parlament într-un termen record. Acest lucru se datorează nu numai faptului că există o majoritate parlamentară constituţională. Discuţiile aprinse care de obicei se desfăşurau în plenul legislativului de această dată au fost transferate în comisia specială pentru definitivarea legii, din componenţa ei făcînd parte şi reprezentanţii opoziţiei şi deputaţii independenţi.

Cifrele de bază nu au fost modificate esenţial, Parlamentul efectuînd anumite redistribuiri în articolele bugetare concrete. Pe lîngă faptul că are o orientare socială declarată, o trăsătură esenţială a bugetului pentru anul viitor poate fi considerată sporirea finanţării organelor de menţinere a ordinii publice şi de apărare.

Acte legislative adoptate în prima lectură sau respinse

Legea pentru modificarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice

Proiectul respectiv a fost prezentat de fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) şi propune majorarea numărului minim de membri ai partidului, condiţie obligatorie pentru înregistrare la Ministerul Justiţiei. Astfel, dacă în prezent legea cere existenţa a 5000 de membri, autorii iniţiativei propun majorarea lui pînă la minimum 15 000 de membri. De asemenea, se propune ca partidele existente să-şi aducă numărul de membri în concordanţă cu legea modificată în termen de 3 luni de la intrarea ei în vigoare.

Reacţia legislatorilor la propunerea respectivă a fost diferită, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei, dar şi ai majorităţii parlamentare pronunţîndu-se în sensul că această prevedere ar contraveni normelor constituţionale şi principiilor democraţiei autentice. Cu toate acestea, argumente esenţiale în sprijinul afirmaţiilor respective nu au fost aduse, deoarece Constituţia nu spune nimic despre vreun număr minim de membri, ea făcînd trimitere la lege, iar aceasta poate fi oricînd modificată.

Unicul pericol care a fost sesizat de unii deputaţi este că prin promovarea modificărilor respective reprezentanţii opoziţiei din partea PPCD şi ai majorităţii parlamentare încearcă să monopolizeze spectrul politic şi să nu admită apariţia unor noi concurenţi politici. În condiţiile în care pragul electoral în alegerile parlamentare a fost majorat considerabil, iar legislaţia nu permite înregistrarea unui partid înainte ca acesta să aibă numărul minim de 15 000 de membri opinia exprimată de deputaţii care s-au opus modificării pare a fi argumentată.

Rămîne să vedem cum va evolua situaţia şi dacă pînă la examinarea legii în lectura a doua nu va apărea vreo expertiză a Consiliului Europei sau vreo recomandare a unui alt for internaţional care veghează respectarea valorilor democratice.

Parlamentul a respins proiectul legii privind accesul la informaţia de mediu

Proiectul respectiv a fost înaintat încă în anul 1996, autorul său fiind ex-deputatul în Parlament Ilia Trombiţchi, cunoscut şi drept conducător al organizaţiei ecologiste “Biotica”.

Principalul argument care a stat la baza respingerii proiectului de lege a fost adoptarea şi intrarea în vigoare în anul 2000 a Legii privind accesul la informaţie. Deputaţii au considerat că legea respectivă a înglobat majoritatea prevederilor vizînd accesul la informaţia de interes public. Pe viitor, în cazul în care se va considera necesar, Parlamentul va introduce în Legea privind accesul la informaţie un capitol separat vizînd accesul la informaţia de mediu.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet