Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 24 martie – 6 aprilie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #4 |

24–28 martie 2003

Startul perioadei electorale s-a făcut remarcat şi în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, reprezentanţii opoziţiei abandonînd boicotarea şedinţelor plenare şi revenind în sala de şedinţe.

O mare parte a timpului şedinţelor plenare a fost consacrată examinării problemei tranzitului prin teritoriul Republicii Moldova a materialelor nucleare de la Centrala Atomo-Electrică Kozlodui (Bulgaria). Intenţia de a reglementa procedurile legate de tranzit au provocat reacţia organizaţiilor ecologiste din Republica Moldova, dar şi din ţările care iau parte la procesul respectiv (Bulgaria, Ucraina şi Rusia). Numai reprezentanţii României nu au prezentat obiecţiile sale, probabil din cauza că România are un tratat bilateral încheiat cu Bulgaria şi tema dată a fost epuizată anterior.

De remarcat că singurii care au susţinut demersurile ecologiştilor au fost reprezentanţii formaţiunilor parlamentare de opoziţie, care astfel încearcă să-i acorde problemei o amploare sporită, dar şi să suscite atenţia societăţii în ajunul campaniei electorale. Aceste supoziţii sînt confirmate prin aderarea recentă a Partidului Ecologiştilor “Alianţa Verde” la Blocul Electoral “Moldova Noastră”.

În pofida dezbaterilor aprinse, Parlamentul a reuşit să examineze şi să adopte mai multe acte legislative importante.

Legile de ratificare a Acordului cvadripartit pentru tranzitarea materialelor nuclear de la CAE Kozlodui

Înainte de a ratifica tratatul cvadripartit Parlamentul a adoptat o serie de modificări în legislaţia referitoare la mediu şi la transport, prin care a stabilit excepţiile de la interdicţia transportării materialelor nucleare anume pentru tranzitul materialelor nucleare din Bulgaria.

Ulterior, Parlamentul a ratificat Acordul cu privire la colaborarea în domeniul transportării materialelor nucleare între Federaţia Rusă şi Republica Bulgaria prin teritoriul Republicii Moldova şi al Ucrainei.

Acordul respectiv a fost semnat de guvernele ţărilor membre încă în luna noiembrie 1997. El conţine prevederi referitoare la:

Legea de ratificare a acordului pentru aderarea Ucrainei la Uniunea economică a CSI

Deşi a preluat preşedinţia în cadrul organelor de conducere a CSI, pînă în prezent Ucraina nu avea calitatea de membru-asociat la Uniunea economică a CSI, deoarece la etapa iniţială solicitase un statut special şi intenţionase încheierea unui acord bilateral.

Avînd în vedere faptul că şi în cadrul ultimului summit al ţărilor CSI a fost pus accentul pe necesitatea realizării ideii de creare a zonei comune de liber schimb economic, acceptarea Ucrainei în Uniunea economică se prezintă ca un pas suplimentar în direcţia respectivă.

În acelaşi timp, situaţia din CSI rămîne a fi incertă, deoarece după crearea unei noi comunităţi economice (Declaraţia comună din 24 februarie 2003 a preşedinţilor Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei şi Kazahstanului), perspectivele revitalizării relaţiilor în spaţiul ex-sovietic continuă a rămîne extrem de vagi.

Legea privind indexarea pensiilor

Prin legea respectivă Parlamentul a stabilit că anual, începînd cu data de 1 aprilie, se vor indexa mărimile din pensii (pensiile) care nu vor depăşi 3 salarii minime.

De asemenea, s-a stabilit expres că mărimea minimă a indexărilor nu poate fi mai mică de 50 de lei, în timp ce pensia minimă pentru limită de vîrstă a fost stabilită la cuantumul de 135 lei.

Efectuarea tuturor calculelor şi plata pensiilor majorate se va putea realiza nu mai devreme de mijlocul lunii mai şi acest lucru va putea fi utilizat la maxim pentru propagandă electorală. În acelaşi timp, reprezentanţii organismelor financiare internaţionale s-au arătat destul de sceptici faţă de posibilităţile financiare ale bugetului pentru acoperirea majorărilor la pensii şi s-a remarcat că aceste modificări ar putea fi o piedică pentru reluarea finanţării externe. Autorităţile speră să aibă cîştig de moment, deoarece creditorii vor putea fi criticaţi pentru faptul că blochează asistenţa socială necesară populaţiei.

Legea pentru înfiinţarea Departamentului de migraţiune

Crearea Departamentului de migraţiune este prevăzută de Legea migraţiei care a fost adoptată la finele anului trecut de către Parlament. Prin formarea acestui organ central de specialitate numărul ministerelor, departamentelor şi instituţiilor centrale de specialitate subordonate Guvernului a ajuns la cifra de 29, ultimele 8 fiind înfiinţate în perioada 2001–2003.

De remarcat că în ultima perioadă de vreme au fost mai multe declaraţii şi hotărîri ale factorilor de decizie care interzic creşterea numărului angajaţilor din sectorul public, stabilindu-se chiar că mărirea organigramelor instituţiilor publice poate fi decisă numai prin hotărîre de Guvern.

Hotărîrea privind rezultatele controlului executării legislaţiei de către organele vamale

Prin hotărîrea respectivă Parlamentul a constatat existenţa unor abateri grave de la prevederile legislaţiei în activitatea organelor vamale şi a stabilit un şir de măsuri ce urmează a fi întreprinse:

De remarcat că problema ineficienţei activităţii organelor vamale a fost examinată de numărate ori, însă chiar dacă acumulările la buget au crescut, vama rămîne a fi în topul celor mai corupte şi birocratizate structuri din ţara noastră şi această stare de lucruri chiar dacă provoacă îngrijorare nu determină însă la efectuarea unor măsuri cardinale de reformare a sistemului.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la activitatea Centrului pentru combaterea crimelor economice şi a corupţiei, adoptată în prima lectură

Legea a provocat discuţii aprinse în cadrul şedinţei, mai mulţi specialişti în domeniu pronunţîndu-se împotriva adoptării ei pînă la intrarea în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală.

În particular, proiectul propune modificarea şi completarea competenţelor şi atribuţiilor CCEC cuprinse actualmente în: Codul de procedură penală; Codul fiscal; Codul vamal; Legea privind combaterea spălării banilor; Legea Curţii de Conturi etc.

Amintim că formarea Centrului respectiv a fost destul de anevoioasă, mai mulţi deputaţi şi experţi în materie fiind sceptici în ceea ce priveşte necesitatea şi eficienţa unei noi structuri care dublează funcţiile cîtorva organe de control financiar-fiscal şi de menţinere a ordinii de drept.

31 martie — 4 aprilie 2003

Deşi ultimele hotărîri adoptate de Parlament la finele lunii martie au provocat iniţial un scandal ce părea să capete proporţii, efectul protestelor organizaţiilor ecologice împotriva tranzitului deşeurilor nucleare se pare că a fost minim. În prim-planul politicii interne a revenit problema soluţionării conflictului transnistrean, vizita preşedintelui în exerciţiu al OSCE şi declaraţiile acestuia referitoare la susţinerea deplină a eforturilor de reintegrare a ţării dînd un imbold impresionant procesului de reglementare.

Protocolul privind mecanismul de elaborare şi adoptare a Constituţiei Statului Federativ

Astfel, şedinţa Parlamentului din 4 aprilie a fost remarcabilă prin faptul că pentru prima dată în ultimii ani a fost prezentată o informaţie referitoare la procesul de negocieri, în plenul Parlamentului fiind prezent ministrul Reintegrării, căruia i-au şi fost adresate cele mai multe întrebări şi critici. De asemenea, pentru prima dată Parlamentul a procedat la examinarea şi aprobarea unui act ce a fost semnat de reprezentanţii părţilor în negocieri şi care se referă la mecanismul de elaborare a proiectului noii Constituţii a Republicii Moldova. De remarcat că protocolul aprobat de Parlament stabileşte modalităţile de constituire a Comisiei care va elabora Constituţia, termenul de elaborare a acesteia şi de discutare publică, precum şi modalitatea de adoptare a noii Constituţii — prin referendum.

În acelaşi timp, apar o serie de întrebări legate de procedurile stabilite, deoarece cele cîteva articole ale protocolului nu pot să acopere toată gama largă de probleme care apar în legătură cu viitoarea conlucrare între părţi. Şi una dintre cele mai importante concluzii care pot fi făcute la moment este că procesul de elaborare şi adoptare a noii Constituţii nu se înscrie pe deplin în reglementările existente şi în multe privinţe depăşeşte normele constituţionale existente. Astfel, opinia reprezentanţilor Transnistriei conform căreia în limitele actualei Constituţii nu este posibilă reglementarea problemei este împărtăşită în ultimul timp şi de puterea oficială de la Chişinău. Mai mult decît atît, această poziţie este împărtăşită şi de ţările-garant şi de OSCE, iar această situaţie poate afecta poziţia suveranităţii internaţionale a ţării noastre.

Reprezentanţii opoziţiei parlamentare în cadrul şedinţei plenare au încercat să amîne adoptarea primei decizii oficiale în problema reintegrării Republicii Moldova într-un stat federal şi să propună propriile variante de soluţionare a acesteia. Argumentele principale ale majorităţii parlamentare care a votat hotărîrea prin care s-a aprobat Protocolul sus-numit şi s-a pus în sarcina Comisiei juridice selectarea candidaţilor pentru includerea în Comisia de elaborare a Constituţiei, s-au referit în principal la necesitatea de a face primii paşi şi de a arăta instituţiilor internaţionale disponibilitatea autorităţilor de a întreprinde paşi hotărîţi.

În afară de problemele politice, Parlamentul a examinat un şir de proiecte de acte legislative privind ratificarea unor acte internaţionale şi acte de modificare a legilor în vigoare.

Legea pentru ratificarea Convenţiei între Republica Moldova şi Republica Albania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

În mod normal, sarcinile principale ale acestor tipuri de convenţii sînt: evitarea dublei impuneri; prevenirea evaziunii fiscale; distribuirea drepturilor impunerii fiscale între statele contractante; eliminarea discriminării fiscale sub orice formă.

Convenţia are la bază principiile: tratarea nediscriminatorie a contribuabililor; stabilitatea impozitelor; simplitatea decontărilor; dinamizarea antreprenoriatului. De regulă, se mai prevede schimbul de informaţii între statele părţi referitor la problemele reglementate prin convenţie.

Legea pentru ratificarea Protocolului la Convenţia privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală între statele CSI

Protocolul în cauză prevede modalităţile de menţinere a legăturilor prin intermediul organelor abilitate: Ministerul Justiţiei, Procuratura generală şi organele afacerilor interne. Asistenţa se acordă la îndeplinirea acţiunilor procesuale, printre care: întocmirea şi expedierea documentelor; efectuarea cercetărilor, percheziţiilor şi ridicărilor de probe materiale; efectuarea expertizelor, interogatoriilor şi căutarea persoanelor; extrădarea persoanelor şi executarea sentinţelor.

Hotărîrea pentru aplicarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice

Prin hotărîrea respectivă în calitate de autoritate naţională responsabilă de realizarea prevederilor Convenţiei este desemnat Ministerul Economiei, care a fost învestit cu toate atribuţiile necesare exercitării funcţiilor respective şi să reprezinte Republica Moldova în relaţiile cu organizaţia internaţională pentru interzicerea armelor chimice.

Legea pentru modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative

Prin legea respectivă Codul a fost completat cu prevederi referitoare la sancţionare pentruîncălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control manifestată prin:

Legea pentru completarea Legii cu privire la poliţie

Prin modificările efectuate, organelor de poliţie li s-a permis în mod oficial să utilizeze aparate tehnice metrologice pentru determinarea vitezei automobilelor (aşa-numitele “radare poliţieneşti”). Practic, pînă în prezent aceste aparate au fost utilizate fără a exista în această privinţă vreo normă legislativă şi orice persoană căreia i se aplicau sancţiuni în baza indicaţiilor radarelor fără înregistrare metrologică avea dreptul să ceară anularea sancţiunii, chiar dacă încălcarea era evidentă.

10–23 martie 2003 7–16 aprilie 2003