Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 25 februarie – 10 martie 2002

|versiune pentru tipar|mail|

25–28 februarie 2002

În pofida crizei politice acute, sesiunea de primăvară a Parlamentului se desfăşoară destul de productiv. Majoritatea parlamentară continuă să examineaze toate proiectele de acte incluse în agenda de zi în lipsa deputaţilor PPCD. În perioada de referinţă a avut loc doar o şedinţă plenară a Parlamentului, dar în cadrul ei au fost examinate cîteva proiecte de acte legislative care merită o atenţie deosebită.

Acte adoptate definitiv

Legea pentru ratificarea Acordului privind colaborarea statelor-membre ale CSI în lupta cu migraţia ilegală

Documentul respectiv denotă preocuparea şi îngrijorarea pe care o au statele din CSI faţă de amploarea şi tendinţele dezvoltării criminalităţii organizate. Astfel, se constată că o serie de comunităţi criminale au reuşit să creeze reţele speciale prin intermediul cărora asigură migraţia ilegală atît a cetăţenilor ţărilor din CSI, cît a şi a celor care provin din zonele afectate de conflicte, calamităţi naturale sau alte cataclisme sociale şi economice. Prin actul ratificat de Parlament, statele-membre ale CSI îşi protejează, pe de o parte, propriii cetăţeni, iar pe de altă parte, creează baraje de protecţie pentru pătrunderea migranţilor ilegali dintr-o ţară în alta.

Acordul conţine o serie de prevederi referitoare la:

Acordul privind colaborarea statelor-membre ale CSI în lupta cu infracţiunile în domeniul informaţiei computerizate

Tratatul respectiv reglementează:

Legea pentru modificarea articolului 15 din Legea privatizării fondului de locuinţe

La iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova, în scopul excluderii cazurilor de deposedare a minorilor de spaţiu locativ, în Legea modificată s-a stabilit că vînzarea locuinţei după privatizarea la care au participat indirect copiii minori poate fi efectuată numai cu consimţămîntul autorităţii tutelare.

Acte adoptate în primă lectură

Proiectul legii cu privire la procuratură

Istoria elaborării statutului Procuraturii în Republica Moldova este una deosebit de sinuoasă. Constituind unul din angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei încă de la momentul aderării ţării noastre la acest organism internaţional, pînă în prezent reformarea Procuraturii s-a realizat doar prin adoptarea în anul 2000 a unor modificări în Constituţia Republicii Moldova, modificări în urma cărora Procuratura nu mai trebuie să supravegheze tot şi toate, de la funcţionarea unităţilor de consum şi producţie pînă la intentarea dosarelor penale.

Proiectul înaintat de un grup de deputaţi în Parlament a fost elaborat de către Procuratura generală, a fost discutat în cadrul unor seminare locale şi internaţionale, precum şi în cadrul Consiliului coordonator pentru desfăşurarea reformei judiciare şi de drept, în componenţa sa reînnoită.

Printre reglementările cele mai esenţiale care se propun a fi introduse în legea nouă menţionăm:

  1. Se stabileşte că procuratura este parte a autorităţii judecătoreşti, independentă în relaţiile cu autorităţile publice şi organizată pe principiile legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
  2. Printre atribuţiile de bază ale procuraturii vor fi:
    • reprezentarea intereselor generale ale societăţii, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
    • exercitarea urmăririi penale şi supravegherea exercitării urmăririi penale de către alte organe de drept;
    • reprezentarea învinuirii de stat în instanţele judecătoreşti;
    • verificarea legalităţii aflării în locurile de detenţie;
    • verificarea executării legilor în Forţele Armate etc.
În art.5 din Lege se detaliază împuternicirile procurorului şi drepturile acestuia.

Art.6–8 sînt dedicate actelor pe care le poate emite procurorul (recurs, sesizare, ordonanţă, acţiune civilă).

Capitolul III din lege stabileşte structura procuraturii, modul de organizare şi funcţionare a acesteia. În proiect se păstrează norma conform căreia Procurorul general şi adjuncţii acestuia se numesc în funcţie de către Parlament. Procurorul general va trebui să depună un jurămînt şi nu va putea deţine funcţia respectivă mai mult de 2 termene constituţionale consecutiv (în total 10 ani).

Art.28–30 stabilesc procedurile de stimulare şi sancţionare a procurorilor, iar art.31 şi 32 stabilesc modul de suspendare şi eliberare din funcţie a procurorului. De remarcat că în proiect s-a păstrat o serie de inviolabilităţi şi imunităţi ale procurorilor, anume în ceea ce priveşte suspendarea şi eliberarea din funcţie, situaţie care a trezit discuţii şi opinii controversate la dezbaterea proiectului.

Art.36 stabileşte condiţii speciale pentru pensionarea procurorilor — la împlinirea vîrstei de 50 de ani şi a vechimii în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cele puţin 12,5 ani în funcţie de procuror sau judecător.

În proiectul propus se păstrează obligaţia autorităţii administraţiei publice locale de a asigura procurorul cu spaţiu locativ, însă la momentul dezbaterii proiectului în prima lectură a fost expusă opinia anulării acestui drept.

Adoptarea proiectului de lege cu privire la procuratură în redacţie nouă va constitui desigur un eveniment important în procesul de continuare a reformei juridice, însă în redacţia propusă legea nu diferă prea mult de cea în vigoare şi ar trebui, evident, îmbunătăţită considerabil.

De asemenea, ţinem să remarcăm că probabil în timpul apropiat Parlamentul va proceda şi la examinarea noilor proiecte de legi cu privire la avocatură şi cu privire la notariat, care au contrariat opinia publică în ultimii 3 ani şi probabil că vor provoca încă multe discuţii şi opinii controversate.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la statutul judecătorului

Prin modificările respective:

Proiectul legii pentru modificarea legii instituţiilor financiare

Se propune expunerea lit. a) din pct.7 al art.38 din Legea menţionată în redacţie nouă, conform căreia, în cazul în care instanţa de judecată a recunoscut acţiunile Băncii Naţionale ca ilicite, Banca naţională va fi obligată să execute hotărîrea judecătorească. Textul actual al legii stabileşte că “a) în cazul în care instanţa de judecată recunoaşte că acţiunile Băncii Naţionale faţă de bancă sînt neîntemeiate, Banca Naţională va repara prejudiciile materiale, retragerea autorizaţiei rămînînd în vigoare;”.

Ţinem să remarcăm că textul care se propune a fi modificat a fost introdus în anul 2001 şi la momentul examinării legii respective mai mulţi experţi au atenţionat asupra neadmiterii unei asemenea proceduri ca cea descrisă mai sus. Este salutară intenţia Parlamentului de a-şi repara greşeala, dar era mult mai bine dacă erau ascultate opiniile experţilor şi greşeala nu se admitea de la bun început.

4–8 martie 2002

În perioada de referinţă Parlamentul a reacţionat la evenimentele legate de acutizarea crizei politice care s-a declanşat în societate. Astfel, în cadrul şedinţei din 7 martie un loc aparte i-a revenit discuţiilor asupra tematicii audiovizualului şi a necesităţii reformării activităţii Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”.

Acte legislative examinate şi adoptate definitiv

Hotărîrea Parlamentului cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea Concepţiei perfecţionării activităţii Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”

În cadrul discuţiilor asupra proiectului de hotărîre s-a remarcat că aceasta nu are nici o legătură cu grevele şi protestele angajaţilor de la compania respectivă. Însă faptul că pe data de 4 martie, în cadrul unei emisiuni televizate în direct, Preşedintele Republicii Moldova face referiri la necesitatea reformării Companiei “Teleradio-Moldova” şi promite că acest lucru se va produce în cel mai apropiat timp, după care urmează imediat iniţiativa parlamentară în acest sens, confirmă clar presupunerea că evenimentele au fost sincronizate.

În componenţa Comisiei speciale au fost incluşi:

Preşedinte: Vladimir DRAGOMIR — preşedintele Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret şi mijloace de informare în masă din cadrul Parlamentului RM

Secretar: Vitalie TABUNŞCIC — consultant în Comisia sus-numită a Parlamentului RM

Membri:

Comisia a fost însărcinată ca în termen de 2 luni să analizeze practica internaţională în domeniul audiovizualului şi să prezinte Parlamentului proiectul Concepţiei perfecţionării activităţii Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”. Totodată, s-a stabilit că în activitatea sa Comisia se va conduce de necesitatea creării unor condiţii optime pentru activitatea instituţiilor publice ale audiovizualului, în interesele întregii populaţii a RM, ale tuturor păturilor sociale, respectînd şi promovînd principiile publicităţii, obiectivităţii şi pluralismului de opinii.

Notă: Observăm că deşi cele mai mari probleme au fost ridicate în cadrul Televiziunii propriu-zise, nici unul dintre angajaţii acesteia nu a fost inclus în Comisia specială. Respectiv, se poate trage concluzia că modul de perfecţionare a activităţii Televiziunii va fi determinat de reprezentanţii puterii şi ai presei scrise (cîţiva dintre membrii comisiei au activat anterior sau continuă să activeze anume în acest domeniu).

De remarcat şi faptul că anterior Parlamentul a abordat problema restructurării Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”, în acest sens fiind înaintate şi cîteva proiecte de legi, care au fost însă respinse de către Parlamentul de legislatura a XIV, dar şi de către Parlamentul actual, în cadrul sesiunii de primăvară din anul 2001.

Parlamentul a respins propria lege adoptată la 2 noiembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului

Esenţa modificărilor ce urmau a fi operate în Legea audiovizualului se reducea la introducerea a două tipuri noi de licenţă: “licenţă de retransmisie” şi “licenţă de acces”. Astfel, se presupunea că companiile locale şi străine care vor retransmite pe teritoriul RM programe radio şi TV urmează să primească licenţe de tipul respectiv, achitînd pentru ele taxe corespunzătoare.

Preşedintele RM a refuzat să promulge legea în cauză, motivîndu-şi refuzul prin faptul că retransmisia nu constituie un gen de activitate şi nu poate fi supusă unor reglementări juridice. Astfel, în opinia Preşedintelui, definiţia noţiunii de “licenţă de emisie” — permisiune eliberată de organele competente ce legalizează dreptul la emiterea programelor audiovizuale -, include şi noţiunile noi propuse de legislativ.

Printre argumentele invocate de Preşedinte figurează şi apariţia pericolului dezintegrării instituţiilor de radioteleviziune mixte şi autohtone care se vor transforma doar în întreprinderi de retransmisie şi nu vor produce programe proprii. Intrarea în vigoare a legii ar putea afecta şi instituţiile autohtone ale audiovizualului care au încheiate deja contracte cu parteneri străini, pe un termen de lungă durată.

Parlamentul a căzut de acord cu obiecţiile Preşedintelui RM şi avînd în vedere argumentele respective, precum şi faptul că se intenţionează perfecţionarea generală a Legii audiovizualului, s-a ajuns la concluzia că legea trebuie respinsă, domeniul respectiv rămînînd reglementat prin dispoziţiile existente actualmente în Legea audiovizualului.

Hotărîrea Parlamentului privind organizarea audierilor parlamentare în problemele resurselor acvatice din Republica Moldova

Prin hotărîrea respectivă Parlamentul a susţinut propunerea Comisiei pentru agricultură şi industria prelucrătoare de a desfăşura audieri parlamentare referitoare la tema respectivă pe data de 15–16 aprilie 2002. În acest sens, a fost aprobată componenţa nominală a Comitetului organizatoric pentru pregătirea şi desfăşurarea audierilor parlamentare. De asemenea, s-a propus şi un program preliminar al audierilor şi dezbaterilor pe marginea lor.

Proiecte de acte legislative examinate şi adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Proiectul legii privind măsurile de redresare economico-financiară a S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”

Prin proiectul respectiv de lege se propune obligarea Consiliului creditorilor să încheie un acord-memorandum de îngheţare a datoriilor agentului economic nominalizat mai sus în mărime de circa 12 milioane de lei (impozite şi împrumuturi interne). De asemenea, se propune anularea datoriilor la bugetul de stat ale S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” în mărime de circa 6 milioane de lei şi a penalităţilor ce urmează a fi vărsate la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Guvernul invocă necesitatea aprobării legii respective prin faptul că situaţia financiară a fabricii este dezastruoasă, ea fiind afectată profund de criza financiară din 1998, care a diminuat vînzările de circa 10 ori. Deşi au fost modernizate prin credite luate de la organisme financiare internaţionale, liniile tehnologice ale fabricii staţionează, iar stocuri tehnologice de vinuri lipsesc.

Deşi activitatea economică s-a dovedit a fi sub orice nivel, se propune menţinerea şi în continuare a circa 90% din acţiunile fabricii în proprietatea statului.

Proiectele de legi pentru modificarea şi completarea Legii privind piaţa produselor petroliere

Parlamentul a procedat la examinarea concomitentă a 2 proiecte de lege, fiecare avînd însă scopuri diferite.

1. Primul proiect a fost înaintat de către deputaţii Alianţei Braghiş şi presupune introducerea unui sistem de identificare a importurilor de produse petroliere, cu marcatori înregistraţi în registrul de stat automatizat. Acest registru urmează a fi utilizat în punctele vamale, conform unei proceduri stabilite de Guvern. Astfel, se propune instituirea a încă unui mecanism de control pentru importurile de produse petroliere, scopul modificării fiind asigurarea evidenţei şi diminuarea contrabandei.

2. Al doilea proiect de lege aparţine reprezentanţilor majorităţii parlamentare şi presupune excluderea din lege a unor reglementări introduse iniţial şi care obligau agenţii economici importatori de produse petroliere să deţină stocuri de siguranţă, să plătească o taxă anumită pentru întreţinerea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. De asemenea, se propune excluderea interdicţiei conform căreia numai importatorii au dreptul să comercializeze cu ridicata produse petroliere.

Autorii acestei iniţiative motivează necesitatea modificărilor prin necesitatea corelării prevederilor legii cu ale altor acte normative şi a excluderii plăţii de către agenţii economici a unor taxe suplimentare în folosul ANRE.

De la bun început trebuie să remarcăm faptul că procesul de examinare şi adoptare a Legii privind piaţa produselor petroliere a fost destul de îndelungat, mai mulţi experţi considerînd acest lucru drept o dovadă incontestabilă a faptului că interesele companiilor care activează ilegal pe piaţă sînt foarte mari şi nu vor putea fi suprimate destul de uşor. Adoptarea legii la finele sesiunii de vară din anul 2001 a fost apreciată ca unul din marile succese ale guvernării actuale, deoarece acest act normativ trebuia să pună obstacole serioase în calea contrabandei şi eschivării de la plata impozitelor. Despre faptul că majoritatea agenţilor economici care practică activităţi în domeniul produselor petroliere nu achită toate impozitele s-a menţionat de nenumărate ori, şi acest lucru a fost demonstrat prin cifre concludente.

Mai mult decît atît, şi Preşedintele RM, şi Primul-ministru, şi alţi factori responsabili au menţionat că adoptarea Legii privind piaţa produselor petroliere a contribuit la diminuarea contrabandei şi la creşterea acumulărilor la buget. Protestele declanşate de importatorii auto de produse petroliere au provocat discuţii aprinse, Guvernul acuzîndu-i de acte ilegale şi de faptul că doresc să menţină situaţia anterioară, care le permitea patronilor să obţină imense venituri nedeclarate.

Şi iată că reprezentanţii majorităţii parlamentare, care de nenumărate ori au fost şi sînt acuzaţi de suprimare a liberalismului economic, amestec în relaţiile de piaţă, centralizare şi monopolizare a economiei, încearcă să procedeze tocmai invers, propunînd excluderea unor reglementări care obligă la prestaţii în interesul statului şi intenţionînd readucerea pe piaţă a celor pe care anterior i-au acuzat de contrabandă şi afaceri ilicite.

Probabil că metamorfoza nu se datorează numai protestelor de ultimă oră (care au pierdut din amploare), dar şi unor interese “strategice”, de mai lungă durată, conform cărora marii monopolişti să fie puşi într-o situaţie mai dificilă, fiind nevoiţi a lupta din nou cu preţurile de dumping şi cu contrabanda practicată de micii importatori şi comercianţi de produse petroliere. Este o strategie destul de interesantă dar sperăm că se va întîmpla ceva care nu-i va permite să se realizeze plenar.

Proiectul legii pentru completarea Codului vamal

Proiectul prevede abilitarea Guvernului cu dreptul de a stabili termenul de aflare sub regim de admitere temporară a utilajului pentru producerea mărfurilor destinate în exclusivitate exportului, utilaj introdus în ţară pentru o perioadă mai mare de 3 ani. În acest fel, se urmăreşte susţinerea producătorilor autohtoni care nu au posibilitate să procure utilaj performant, însă care pot contracta introducerea lui temporară în ţară, asigurînd astfel dezvoltarea producţiei şi promovarea exporturilor de mărfuri calitative fabricate în Republica Moldova.

Proiectul legii despre anularea datoriilor istorice ale Departamentului trupelor de carabinieri faţă de buget

Conform proiectului propus, Departamentul trupelor de carabinieri al MAI urmează să fie scutit de achitarea la buget a soldului datoriei la taxa pe valoarea adăugată în sumă de circa 500 mii lei. Datoria respectivă s-a format în urma achitării către Departament a plăţii pentru serviciile de pază a recoltei producătorilor agricoli în anii 1999–2000.

3–14 decembrie 2001 11–24 martie 2002