Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Activizarea politicii externe şi-a lăsat amprenta pe activitatea legislativului care, după activitatea febrilă legată de adoptarea legilor ce făceau parte din pachetul negociat cu FMI şi pînă la data de 27 noiembrie, cînd urmează a fi adoptat bugetul de stat pentru anul 2002, se pare că a luat o pauză, axîndu-şi atenţia asupra unor proiecte de legi mai puţin cunoscute, însă nu şi mai puţin importante.
Ca şi la adoptarea în 1-a lectură, legea a provocat discuţii înfocate, unii reprezentanţi ai fracţiunii “Alianţa Braghiş” exprimîndu-şi temerile că adoptarea legii va provoca fluxuri masive de refugiaţi în Republica Moldova şi va provoca cheltuieli considerabile de la bugetul de stat. Susţinătorii legii au replicat însă prin exemplul mai multor ţări vecine care nu s-au confruntat cu fluxuri de refugiaţi după aderarea la Convenţie, precum şi prin asigurarea dată de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi referitor la garantarea susţinerii eforturilor autorităţilor în domeniul protecţiei refugiaţilor.
În final, legea a fost adoptată cu o serie de rezerve şi declaraţii formulate la articolele ce prevăd garanţii sociale şi materiale pentru refugiaţi şi solicitanţii de azil. Gestul parlamentarilor poate fi apreciat pozitiv pe plan internaţional, în virtutea faptului că Republica Moldova va deveni al 142 membru a Convenţiei, la împlinirea a 50 de ani de la apariţia acestui act internaţional şi penultima din ţările Europei care este parte la Convenţia respectivă.
Prin această lege au fost reduse un şir de garanţii care se acordau gratuit ex-preşedinţilor ţării în domeniul asistenţei medicale şi balneo-sanatoriale; în domeniul asigurării securităţii personale, asigurării imunităţii diplomatice etc.
Prin legea respectivă termenul anulării datoriilor respective a fost prelungit cu 1 lună, de la 1 noiembrie, pînă la 1 decembrie 2001.
Mai mulţi experţi au semnalat însă că legea respectivă nu-şi produce efectele pronosticate, deoarece scutirea de penalităţi şi amenzi nu i-a determinat pe subiecţii vizaţi să-şi achite datoriile faţă de buget.
Prin această legea normele procedurale au fost aduse în concordanţă cu modificările operate la 12 iulie 2001 în articolul 25 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora, termenul prelungirii arestului ţine de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti (anterior, prelungirea termenului pentru un termen mai mare de 6 luni se decidea de către Parlament, acesta avînd astfel atribuţii jurisdicţionale improprii).
Prin această lege, bugetul Serviciului fiscal de stat a fost suplimentat cu circa 12 milioane de lei, ceea ce va permite activitatea sa normală pînă la finele anului 2001. Mai mulţi experţi au menţionat însă paradoxul modificării respective, în condiţiile cînd acumulările la buget din veniturile fiscale sa-u redus simţitor, inclusiv şi datorită activităţii nesatisfăcătoare a Serviciului fiscal de stat.
Efectivul instituţiilor nominalizate va constitui circa 9.600 persoane, dintre care circa 2.500 de persoane vor fi angajaţi civili. Iniţiativa micşorării numărului de militari ai Armatei Naţionale aparţine Preşedintelui Republicii şi va determina optimizarea cheltuielilor de întreţinere a efectivului.
Hotărîrea respectivă a fost adoptată după ce Guvernul şi comisia parlamentară specializată au efectuat un control al executării legii respective, în conformitate cu planul de activitate al legislativului aprobat pentru sesiunea de toamnă. În rezultatul audierii rapoartelor respective, Parlamentul a apreciat ca insuficientă finanţarea apărării naţionale şi activitatea de organizare a serviciului militar. Pentru a redresa situaţia, s-au dat un şir de indicaţii Guvernului şi Comisiei pentru securitate naţională, care vor trebui să prezinte în Parlament propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ ce reglementează domeniul serviciului militar şi asigură buna funcţionare a sistemului apărării naţionale al Republicii Moldova.
Hotărîrea în cauză a fost adoptată încă în 1997 şi obliga Guvernul şi ministerele de ramură să faciliteze activitatea ULIM, iar Ministerul Sănătăţii era obligat în mod direct să asigure departamentul de medicină cu bazele clinice necesare, în bază de contract cu ULIM. Actul respectiv a fost contestat în Curtea Constituţională, autorii sesizării considerînd că Parlamentul şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea lui şi a protejat neîntemeiat o instituţie privată de învăţămînt superior.
Asupra necesităţii abrogării hotărîrii respective au insistat mai mulţi reprezentanţi ai fracţiunii majoritare, care au semnat iniţiativa respectivă încă în anul 2000. Oponenţii abrogării actului respectiv au invocat pericolul exmatriculării mai multor studenţi, care studiază la facultatea de medicină a ULIM, ceea ce va provoca nemulţumiri şi proteste ale persoanelor vizate. Pentru a nu admite tensionarea situaţiei şi prejudicierea intereselor tinerilor ce studiază la ULIM, se vor căuta metode de transferare a acestora la Universitatea de stat de medicină, însă acest lucru va fi destul de anevoios.
Autorii proiectului (fracţiunea parlamentară PPCD), propune stabilirea unui prag electoral progresiv, în dependenţă de numărului organizaţiilor asociate într-un bloc electoral. Astfel, pentru un bloc electoral format din 2 organizaţii social-politice asociate se propune un prag electoral de 9 la sută, iar pentru blocurile electorale formate din 3 şi mai multe organizaţii asociate, pragul electoral va constitui 12 la sută.
De remarcat că mai mulţi experţi îşi exprimă scepticismul în legătură cu posibilitatea modificării respective de a influenţa salubrizarea spectrului politic, pentru aceasta existînd metode şi mecanisme mult mai eficiente şi interesante — vezi în acest sens şi articolul: “Un nou sistem electoral pentru Moldova!”, autor Igor Boţan, 26 octombrie 2001.
Proiectul respectiv prevede crearea fondului în calitate de serviciu public cu personalitate juridică, în scopul elaborării şi realizării politicii în domeniul forţei de muncă, protecţiei sociale a şomerilor şi plasării lor în cîmpul muncii. Crearea fondului nu va determina majorarea cheltuielilor bugetare, acesta fiind inclus în Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale, în componenţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
Prin modificarea propusă la art.43 din Codul penal se intenţionează schimbarea modului de condamnare la privaţiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei de către condamnat şi stabilirea unor termene de probă (de la 5 la 7 ani).
Prin modificarea respectivă se propune repunerea în acţiune a legii nominalizate, cu începere de la 1 iulie 2001. Ţinem să remarcăm că această iniţiativă presupune un mecanism care nu are precedent în teoria şi practica legislativă, mai mulţi experţi în domeniul dreptului considerînd greşită o asemenea procedură, tehnica legislativă recomandînd abrogarea legii anterioare şi adoptarea unei legi noi atunci cînd asemenea lucru este necesar.
În domeniul politicii externe, afară de participarea la summit-ul jubiliar al CSI şi semnarea acordului dintre RM şi Rusia despre livrarea gazului şi reeşalonarea plăţilor, s-au înregistrat mai mult insuccese: Ucraina nu doreşte să colaboreze cu RM şi cere explicaţii prin intermediul MAE, iar consilierul Preşedintelui României face declaraţii despre faptul că dl. Ion Iliescu are un program încărcat şi nu va vizita RM, deşi Preşedintele Vladimir Voronin a anunţat oficial vizita acestuia în Moldova la o conferinţă de presă.
În cadrul şedinţei Guvernului a fost efectuată o serie de remanieri, s-au aplicat sancţiuni şi chiar au fost demişi cîţiva funcţionari de cel mai înalt rang. Ulterior, în cadrul “Orei Guvernului”, parlamentarii au apostrofat o serie de miniştri şi le-au cerut să-şi schimbe comportamentul în raport cu forul legislativ.
O anumită acalmie s-a păstrat în activitatea Parlamentului care, în ultimul timp, a trecut din sfera politicului în sfera principală de activitate — adoptarea actelor legislative. În şedinţă specială a fost adoptată în lectura a III-a Legea bugetului pe anul 2002, într-un termen record şi fără discuţii sau dezbateri prea lungi. De asemenea, fără prea multe dezbateri conceptuale, în 1-a lectură a fost adoptată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002.
Legea respectivă este o iniţiativă a Preşedintelui Republicii Moldova care propune examinarea petiţiilor anonime, iar la dezbaterea ei în 1-a lectură ea a trezit numeroase discuţii. La adoptarea ei în lectura finală, Parlamentul a decis că vor putea fi examinate doar petiţiile anonime care se referă la evenimente ce pot periclita securitatea naţională. Deoarece o definiţie oficială a noţiunii “securitate naţională” nu există, putem deduce că ea rezultă din conţinutul altor legi, cum ar fi Legea securităţii statului sau Legea cu privire la secretul de stat. Prin urmare, se va ajunge la situaţia în care funcţionarul abilitat, atunci cînd va găsi de cuviinţă, va aprecia petiţia drept una ce conţine date referitoare la securitatea naţională, iar dacă nu va dori acest lucru — drept o simplă adresare.
Prin Legea respectivă s-a instituit răspundere contravenţională pentru desfăşurarea agitaţiei electorale în ziua precedentă alegerilor. Anterior, CCA prevedea sancţiuni doar pentru desfăşurarea campaniei electorale în ziua alegerilor.
Legea respectivă a completat atribuţiile pe care le are secretarul primăriei cu cea de îndeplinire a actelor notariale prevăzute de Legea cu privire la notariat. În varianta cum a fost formulată iniţial, această lege poate fi interpretată în sensul că secretarul primăriei va putea îndeplini toate actele notariale, ceea ce nu poate fi admis şi anume din această cauză examinarea proiectului a trezit dezbateri aprinse în Parlament.
Legea respectivă va asigura executarea prevederilor Legii cu privire la apa potabilă şi a introdus sancţiuni contravenţionale şi penale pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei referitoare la calitatea apei potabile furnizate, protecţia apei potabile şi a consumatorilor acesteia.
Prin legea respectivă agenţilor economici (exceptînd gospodăriile de fermier, întreprinderile individuale şi deţinătorii de patentă) li s-a interzis onorarea obligaţiunilor financiare în numerar în sume ce depăşesc 5 mii lei lunar, organelor abilitate acordîndu-li-se dreptul de a aplica sancţiuni pecuniare pentru nerespectarea interdicţiei respective.
Proiectul respectiv prevede la capitolul venituri şi cheltuieli suma de 1.835.016 mii lei, ceea ce constituie cu peste 20 la sută mai mult faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. Se propune reducerea cotei defalcărilor angajatorilor în fondul social (de la 31% — la 29%). Totodată, se propune majorarea contribuţiei de asigurări sociale pentru deţinătorii de terenuri agricole (pînă la 1,7 lei/grad hectar). În total, în cuprinsul bugetului asigurărilor sociale intră 5 fonduri din contul cărora urmează a fi achitate: pensiile; indemnizaţiile de protecţie a familiilor cu mulţi copii; indemnizaţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, indemnizaţiile de şomer; şi indemnizaţiile de asigurare socială a angajaţilor.
Proiectul determină obiectul şi subiectul declarării averii, obligativitatea declarării, conţinutul, forma şi termenele de depunere a declaraţiei, organele abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor de avere şi organele abilitate cu funcţii de control al declaraţiilor de avere, asigurarea secretului informaţiilor, transparenţa etc.
Deoarece proiectul nu instituie garanţii clare referitoare la confidenţialitatea informaţiilor, mai mulţi deputaţi din opoziţie s-au pronunţat iniţial împotriva sa, însă, atunci cînd a fost pus la vot, proiectul a acumulat toate voturile celor prezenţi.
Proiectul propune completarea CCA cu prevederi care ar înăspri şi concretiza răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia salariaţilor.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |