Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Remanieri

Parlamentul a aprobat eliberarea lui Ion Platon din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Acte legislative

• Legea cu privire la sistemul de executare silită. Legea stabileşte competenţa sistemului de executare silită, statutul juridic al personalului, drepturile şi obligaţiile, garanţiile personale şi sociale ale executorului judecătoresc, precum şi responsabilitatea acestora. Executarea silită este pusă în sarcina Ministrului Justiţiei şi se realizează prin intermediul Departamentului de executare şi oficiilor de executare în colaborare cu alte organe prevăzute de lege.
• Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Documentul are scopul de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii, dată fiind importanţa acestora în asigurarea creşterii economice durabile a Republicii Moldova. Legea stabileşte temeiurile şi formele juridice, economice şi organizatorice de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii de către de stat. Este reglementată clasificarea tipurilor de întreprinderi din sectorul enunţat, în întreprinderi: — micro; — mici şi mijlocii. Statutul de asemenea întreprindere va apare în virtutea Declaraţiei pe propria răspundere, document prin care agentul economic declară corespunderea sa criteriilor de subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
• Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii. Esenţa legii constă în depăşirea insolvabilităţii doar prin proces judiciar, renunţîndu-se astfel la procesul extrajudiciar de restructurare a întreprinderilor, aplicabil în prezent şi considerat ineficient. Calitatea de administrator al insolvabilităţii sau de administrator provizoriu o va putea obţine doar persoana înregistrată în calitate de întreprinzător individual, căruia i s-a acordat licenţă conform legii şi este independent faţă de creditori şi debitor. Legea se va aplica de 1 ianuarie 2007, iar între timp, Consiliul Creditorilor de stat trebuie să transmit Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dosarele agenţilor economici care activează în condiţii de restructurare a datoriilor, conform acordurilor-memorandum încheiate.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură. Modificările rezultă din recomandările instituţiilor internaţionale, inclusiv avizele CE în domeniu şi prevăd transmiterea funcţiilor de licenţiere şi răspundere disciplinară a avocaţilor de la Ministerul Justiţiei la Baroul Avocaţilor. De asemenea, s-a stabilit dreptul judecătorilor şi procurorilor ce au activat timp de 10 ani să obţină licenţă de avocat fără examen şi stagiu, în termen de 6 luni de la demisia neimputabilă din funcţia de judecător sau procuror.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Este stabilită interzicerea graduală, cu începere de la 1 ianuarie 2007, a comercializării de către titularii de patente a unor tipuri de mărfuri, comercializarea mărfurilor în anumite condiţii precum şi prestarea unor tipuri de servicii. Aceasta are menirea de a asigura condiţii adecvate în domeniul comerţului intern, evitarea fraudelor fiscale, sporirea calităţii serviciilor. Titularii de patente care îşi vor înceta activitatea în legătură cu noile reglementări vor putea să se înregistreze gratuit în calitate de întreprinzător individual, cu toate consecinţele de rigoare (impozitarea venitului, dări de seamă financiare şi statistice, respectarea legislaţiei muncii etc.). Mai este stabilită şi o reducere a taxei pentru patentă, însă cu introducerea concomitentă a obligaţiei plăţilor de asigurare socială obligatorie, ceea ce reduce considerabil efectul diminuării costului patentei, plăţile lunare de asigurare socială fiind destul de mari.
• Proiectul legii privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Se propune definirea noţiunilor principale, a principiilor şi domeniilor de aplicare a testării cu utilizarea poligrafului, cerinţele faţă de testare, modul de folosire a rezultatelor ei. Testarea se va efectua pentru a evalua veridicitatea informaţiilor comunicate de persoana testată: — la primirea şi confirmarea accesului la informaţiile care constituie secret de stat; — în cadrul activităţii operative de investigaţii; — în cadrul anchetei de serviciu; — pentru prevenirea şi la certificarea contravenţiilor în cadrul relaţiilor de muncă. Dreptul de iniţiere a testării se acordă organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Apărării, Serviciului Grăniceri, Procuraturii, Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau apatrizii vor fi supuşi testării dacă: — se angajează sau îndeplinesc serviciul în cadrul organelor enunţate mai sus; — se angajează ori lucrează în funcţii legate de asigurarea exploatării obiectelor de producţie deosebit de importante, cu regim special sau periculoase; primesc sau au acces la informaţii care constituie secret de stat; — aceasta decurge din contractul de muncă; — aceasta decurge din activitatea operativă de investigaţii; — persoana benevol doreşte să fie supusă testării.
• Proiectul legii privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. Se propune reglementarea înfiinţării şi funcţionării organizaţiilor interprofesionale pentru un produs sau grup de produse agroalimentare, la nivel naţional sau pe zona de producţie, principalele obiective şi activităţi, drepturile şi obligaţiile acestora.
• Proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole si alimentare. Documentul propune instituirea cadrului juridic privind formarea şi organizarea pieţelor produselor agricole şi alimentare de către persoanele fizice şi juridice care produc, depozitează, prelucrează şi/sau comercializează aceste produse pe pieţele interne şi/sau externe.
• Proiectul legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova. Se propune substituirea actualei Legi a turismului printr-un document nou, ce va reglementa raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice, în special a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, principiile de colaborare internaţională în domeniu.
• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Documentul aprobat în prima lectură derivă din Planul de activitate al parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor Consiliului Europei şi are menirea să înlăture neajunsurile şi să introducă prevederile recomandate în expertizele OSCE/CE asupra Codului electoral şi alegerilor din Republica Moldova, recomandările observatorilor locali şi internaţionali la alegeri. Proiectul promovat de un grup de deputaţi reprezentînd toate fracţiunile parlamentare a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală în colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.
• Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală. Proiectele adoptate în prima lectură au menirea de a aduce prevederile celor două acte legislative complexe în concordanţă cu recomandările expuse în expertizele Consiliului Europei asupra noilor coduri puse în aplicare în Republica Moldova. Un alt proiect conţine prevederi revizuite referitoare la aplicarea arestului preventiv şi la deţinerea persoanei în stare de arest pe parcursul examinării cauzei penale. Astfel, se propune ca după trimiterea cauzei în instanţa de judecată, termenul ţinerii inculpatului în stare de arest, ca măsură preventivă, din ziua primirii dosarului în instanţa de judecată şi pînă la pronunţarea sentinţei în prima instanţă să nu poată depăşi 6 luni, dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsă maximă de pînă la 15 ani închisoare: şi 12 luni, dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa maximă de pînă la 25 de ani închisoare sau detenţiune pe viaţă. După expirarea termenelor indicate, inculpatul va putea fi judecat în stare de arest doar în cazuri excepţionale, cu prelungirea termenului de fiecare dată cu 3 luni pînă la pronunţarea sentinţei, în temeiul unui mandat eliberat de instanţa de judecată ierarhic superioară în baza propunerii motivate a Procurorului General sau a adjuncţilor acestuia. Promovarea modificărilor este o consecinţă a controlului efectuat de Parlament asupra situaţiei preveniţilor deţinuţi în izolatorul de urmărire penală nr.13 din mun. Chişinău, fiind dictată şi de condamnarea frecventă a Republicii Moldova de către CEDO, pentru ţinerea în arest nemotivată şi termen îndelungat.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Curtea de Conturi a prezentat Parlamentului un Raport asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2005. Au fost expuse informaţiile generalizate despre formarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice; nivelul asigurării integrităţii şi gestionării patrimoniului public; acţiunile întreprinse de către entităţi pentru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor depistate de către Curtea de Conturi; rezultatele controalelor efectuate la cererea fracţiunilor parlamentare. Deşi constată o anumită îmbunătăţire a managementului financiar, care se exprimă prin micşorarea încălcărilor şi lacunelor depistate, la capitolele economicitate, eficienţă şi eficacitate a utilizării patrimoniului public situaţia rămîne nesatisfăcătoare. Controalele efectuate de Curte la cererea fracţiunilor parlamentare au vizat Asociaţia Surzilor, Societatea Invalizilor şi Societatea Orbilor (la cererea fracţiunii PCRM) şi Instituţia Publică Naţională a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” (la cererea fracţiunii PPCD), în ambele cazuri fiind depistate neajunsuri şi ineficienţa activităţii gestionare, dar fără consecinţe majore pentru administraţia instituţiilor vizate. Concluziile Curţii pe marginea gestiunii resurselor publice recomandă:

• consolidarea capacităţilor de planificare strategică;
• simplificarea contabilizării operaţiunilor economice, a procedurilor de monitorizare şi control;
• stabilirea cadrului juridic de administrare a veniturilor în fondurile speciale;
• limitarea finanţării de către Guvern a unor acţiuni neprevăzute de legea bugetară anuală, cu rectificare ulterioară a acesteia;
• eficientizarea şi controlul special al investiţiilor din bugetul public;
• asigurarea inventarierii şi evidenţei stricte a patrimoniului public, neadmiterea creării unor societăţi pe acţiuni cu încălcarea legislaţiei şi pierderea dreptului statului asupra bunurilor publice;
• revizuirea modului de reprezentare a statului în societăţile economice, cu renunţare la modalitatea actuală ineficientă de reprezentare din cadrul autorităţilor publice;
• asigurarea nivelului adecvat de transparenţă a utilizării banilor publici în administraţia locală, controlul administrativ mai eficient din partea Guvernului;
• asigurarea executării integrale a hotărîrilor şi recomandărilor Curţii de Conturi etc.

În rezultatul audierii dezbaterilor s-a putut constata că modificările esenţiale promovate în Legea despre Curtea de Conturi în cadrul consensului parlamentar au avut un impact minor, cele mai multe acţiuni de perfecţionare a activităţii rămînînd a foi realizate în perspectivă, conform unul Plan de dezvoltare strategică a Curţii de Conturi, a căruia aplicare va demara în a doua jumătate a anului 2006. Toate hotărîrile Curţii pe marginea controalelor efectuate au fost adoptate prin votul unanim al membrilor, deşi aceştia au fost desemnaţi de diverse fracţiuni parlamentare, inclusiv de opoziţie. Deşi au apreciat anumite aspecte pozitive ale activităţii desfăşurate de Curtea de Conturi, deputaţii din opoziţie care a luat cuvîntul pe marginea raportului au constatat că situaţia în domeniul gestiunii resurselor publice rămîne deplorabilă, eficienţa controalelor Curţii este minimă, funcţionarii de rang înalt care admit încălcări nu sînt traşi la răspundere, sancţiuni fiind aplicate doar executorilor primari, care însă se află şi acţionează în temei sub influenţa factorilor politici de decizie.

Ministrul Industriei şi Infrastructurii a informat Parlamentul despre situaţia livrării de gaze din Federaţia Rusă şi perspectivele din domeniul electro-energetic. Vladimir Antosii a declarat că scumpirea preţului de import al gazelor naturale ruseşti nu va influenţa tariful la energia electrică furnizată consumatorilor finali, Republica Moldova avînd semnat cu Ucraina un contract de importare a energiei electrice care asigură peste 70 la sută din necesarul ţării noastre, la un preţ de 2,52 cenţi kW/h. Pe de altă parte, ministrul a recunoscut că scumpirea preţului la gazele ruseşti va genera majorarea tarifelor la livrarea internă a gazului, acestea putînd ajunge pentru unii consumatori la nivelul de 3 lei pentru un m3, deşi preţul la intrare în ţară constituie puţin peste 2 lei pentru un m3. Majorările de tarife vor afecta în primul rînd gospodăriile casnice care consumă mai mult de 30 m3 lunar (utilizează gazul natural pentru încălzire). Antosii a mai informat că negocierile cu Concernul “Gazprom” continuă, dorindu-se încheierea unui contract de livrare a gazelor naturale pe minimum 3–4 ani, dar nu va putea fi contractat un preţ mai mic de 160 dolari SUA pentru mia de metri cubi. Ministrul a evitat să estimeze impactul majorării asupra economiei naţionale şi stării sociale a populaţiei, dar a remarcat că Guvernul îşi pune speranţa pe apariţia unor surse alternative de livrare a gazului, în special, ca urmare a finalizării gazoductului internaţional Bacu-Tbilisi-Erzrum, care va ajunge în Bulgaria, de unde Moldova ar putea contracta anumite cantităţi de gaze. Cu referire la resursele energetice alternative (biomasă, resurse regenerabile, energie eoliană etc.), Guvernul nu nutreşte mari speranţe, afirmîndu-se că în viitorul apropiat ponderea acestora nu ar putea depăşi 3% din necesarul de resurse energetice.

Întrebări şi interpelări

Procurorul general a răspuns unei interpelări a deputatului AMN Vitalia Pavlicenco, care a cerut verificarea cazurilor de implicare a unor funcţionari din procuratură în afaceri ilegale şi redistribuirea proprietăţilor^[1]. Conform primelor verificări faptele nu s-au confirmat în totalitate, dar au fost descoperite anumite elemente ce impun cercetări suplimentare amănunţite.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut procuraturii generale şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să investigheze cazul editării în campania electorală parlamentară din anul 2005 a unei cărţi întitulate “Cartea Neagră a Trădării”, conţinînd materiale denigratoare la adresa unor lideri politici. Publicaţia a fost editată într-un tiraj mare, fără semnele de identificare cerute de lege (comandă, autor, tipografie etc.). Clipii îşi argumentează solicitarea prin necesitatea sancţionării celor culpabili şi prin acutizarea luptei politice în apropierea alegerilor locale din anul 2007.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii generale să informeze despre măsurile întreprinse pentru sancţionarea persoanelor cu funcţii publice (poliţişti, judecători, procurori) culpabile de adoptarea unor decizii ce au fost contestate la CEDO şi au determinat sancţionarea Republicii Moldova pentru cazuri de aplicare a torturii.

Declaraţii

Preşedintele Parlamentului a declarat că pînă la finele sesiunii curente Parlamentul va dezbate în prima lectură proiectele de acte legislative care vizează consolidarea autonomiei administraţiei publice locale: Legea privind descentralizarea, o nouă redacţie a Legii cu privire la administraţia publică locală şi amendamente la legislaţia privind finanţele publice locale. După aprobare în prima lectură, proiectele vor fi trimise pentru expertiză Consiliului Europei.

Fracţiunea parlamentară a AMN a difuzat două declaraţii referitoare la recentele luări de cuvînt şi acţiuni întreprinse de Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. Unul din documente acuză şeful statului de proliferarea unor afirmaţii antinaţionale şi antiromâneşti, urmare a expunerii poziţiei vizavi de recentele declaraţii ale Preşedintelui României Traian Băsescu. O altă declaraţie invocă uzurparea puterii de stat de către Preşedintele Vladimir Voronin, prin convocarea unei şedinţe lărgite cu participarea conducătorilor celor trei puteri în stat (pe care Constituţia nu-i permite să o convoace), prin intervenţia în procesul legislativ (obligaţia expertizării anticorupţie a actelor legislative), precum şi prin critica deputaţilor din Parlament, instituţie ce a ales şeful statului şi în faţa căreia ar fi responsabil.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet