Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Remanieri

Parlamentul a aprobat cererea de demise a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Vasile Tataru.

Acte legislative

• Codul audiovizualului. Documentul adoptat în lectură finală a inclus mai multe amendamente avînd menirea conformării documentului cu rigorile europene şi recomandările expuse de experţii CE, OSCE, ai organizaţiilor neguvernamentale în domeniu. Conform autorilor, majoritatea opiniilor şi propunerilor au fost luate în consideraţie, constatări cu care nu au fost de acord reprezentanţii unor fracţiuni parlamentare de opoziţie. Discuţiile cele mai aprinse şi contradictorii au vizat procedura de constituire a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a Consiliului de observatori ai Companiei “Teleradio-Moldova”, precum şi reglementările vizînd funcţionarea instituţiilor publice locale ale audiovizualului. Majoritatea parlamentară a încercat să evite instituirea unor proceduri speciale de selectare şi numire în funcţie a candidaţilor în structurile administrative respective, însă opoziţia a insistat asupra necesităţii aprobării candidaturilor prin majoritate calificată (3/5) de voturi ale deputaţilor în Parlament.
• Legea pentru completarea art.16 din Codul civil. Se introduc norme detaliate, conform cărora, ńuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie necesar şi rezonabil, şi să se determine, ţinindu-se cont de: — caracterul informaţiilor răspîndite; — sfera de răspîndire a informaţiilor; — impactul social asupra persoanei; — gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate; — proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată; — gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; — măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate etc. Deputaţi din opoziţie au insistat asupra determinării unui cuantum maxim al despăgubirilor, din motivul că lipsa unor astfel de prevederi determină sancţionarea unor mass-media ce publică materiale cu conţinut critic şi aduc la falimentarea acestora. Documentul respectiv are menirea de a contribui la implementarea recomandărilor CE privind sancţionarea pentru defăimare.
• Legi privind ratificarea unor acte internaţionale ce prevăd abolirea pedepsei capitale. Au fost ratificate Protocolul Nr.13 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstanţele, precum şi al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice privind abolirea pedepsei cu moartea.
• Legea cu privire la principiile de bază şi la mecanismul de reglementare a activităţii de antreprenoriat. Esenţa documentului constă în reducerea reglementării excesive a activităţii de antreprenoriat şi stabilirea unor principii noi referitoare la apariţia şi adoptarea reglementărilor în domeniu. Conform conceptului inclus, reglementări normative reduse vor fi incluse în legi şi în acte adoptate de Guvern, iar actele legislative în vigoare care permiteau autorităţilor publice să reglementeze diverse domenii de activitate în sfera antreprenoriatului urmează a fi revizuite. Documentul continuă reforma regulatorie iniţiată prin “Legea ghilotinei” şi face parte din Planul de Acţiuni UE-RM.
• Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel ramural şi teritorial. Documentul stabileşte statutul juridic, modul de organizare şi funcţionare a organelor tripartite al parteneriatului social. Comisiile nominalizate se constituie în scopul soluţionării problemelor ce ţin de domeniul muncii şi a celor social-economice, precum şi în scopul dezvoltării parteneriatului social la nivel naţional, ramural şi teritorial. Reprezentanţii opoziţiei au solicitat revizuirea modului de conducere a Comisie naţionale şi atribuirea pentru deciziile acesteia a unui caracter juridic, însă majoritatea parlamentară a respinse respectivele propuneri, păstrînd dispoziţiile conform cărora conducerea şi secretariatul Comisiei sînt asigurate de reprezentantul Guvernului.
• Legea pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Legea derivă din Planul de activitate al Parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor CE şi înlătură o serie de neajunsuri expuse în expertizele OSCE/CE asupra Codului electoral şi alegerilor din Republica Moldova. Proiectul iniţial a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală în colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT. De notat că în varianta finală a documentului nu au fost abordate o serie de probleme principiale indicate în expertizele CE/OSCE; — revizuirea sistemului electoral; revizuirea pragului electoral pentru candidaţii independenţi; — asigurarea reprezentării minorităţilor naţionale; — asigurarea participării la votare a cetăţenilor aflaţi peste hotare (informaţii mai detaliate la tema proiectelor propuse în acest scop de ADEPT sînt expuse pe www.e-democracy.md).
• Legea pentru modificarea unor acte legislative în domeniul justiţiei. Şi această lege derivă din Planul de activitate al Parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor CE la capitolul independenţa şi consolidarea capacităţilor justiţiei. Sînt modificate mai multe legi care reglementează statutul judecătorului, organizarea judecătorească, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), a colegiilor de calificare şi disciplinare etc. Conform aceleiaşi legi, în termen de 3 luni urmează a fi organizate alegeri noi pentru funcţia de Preşedinte al CSM, deoarece în redacţia nouă, se interzice Preşedintelui CSM, Procurorului General şi Ministrului Justiţiei să deţină funcţia de preşedinte al CSM.
• Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Documentul aduce prevederile CPC în concordanţă cu recomandările experţilor internaţionali, constituind unul din punctele aceluiaşi Plan de activitate pentru îndeplinirea recomandărilor CE.
• Legea privind instituirea autorităţilor administraţiei publice locale de sector în mun. Chişinău. Legea privind administraţia publică locală, Legea privind organizarea administrativ-teritorială şi Codul electoral au fost modificate cu scopul de institui consilii şi primării de sector în mun.Chişinău. Aceste autorităţi vor fi create după alegerile locale generale din anul 2007 şi în competenţa lor vor fi acordate funcţii exercitate în prezent de preturile sectoarelor, precum şi atribuţii delegate din competenţa actuală a primăriei şi consiliului municipal. Legea stabileşte că sectoarele constituie subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Chişinău. Documentul a fost elaborat şi adoptat în grabă, fără consultare publică adecvată, iar imperfecţiunea unor norme incluse şi lipsa de experienţă necesară în administrarea sectorială a capitalei poate genera mai multe probleme la aplicarea legii.
• Legea pentru modificarea Codului de procedură penală. Codul este adus în concordanţă cu recomandările experţilor CE şi în cuprinsul lui sînt efectuate mai multe modificări rezultate din practica de aplicare a legislaţiei procesual-penale pe parcursul ultimilor 3 ani. Sînt revizuite prevederile referitoare la aplicarea arestului preventiv şi la deţinerea persoanei în stare de arest pe parcursul examinării cauzei penale.
• Legea pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sănătăţii. Legea iniţiată încă la finele anului 2004 interzice instituţiilor medicale private să activeze pe teritoriul instituţiilor publice din sfera sănătăţii. La discutarea în prima lectură a proiectului fracţiunile de opoziţie l-au apreciat ca discriminatoriu şi capabil să aducă la falimentarea instituţiilor medicale private care nu dispun de resursele necesare pentru a construi un sediu. În calitate de argument împotriva modificării a fost invocat faptul că mai multe instituţii au încheiate contracte de arendă, au adus îmbunătăţiri considerabile sediilor instituţiilor medicale, precum şi faptul că anterior Ministerul Sănătăţii condiţiona eliberarea licenţelor de activitate în domeniu de arendarea spaţiilor în instituţiile medicale publice. Se presupune că poziţia dură a majorităţii parlamentare a fost determinată de faptul că la una din recentele şedinţe consacrate combaterii corupţiei Preşedintele RM s-a declarat nemulţumit de dezbaterile la temă din Parlament, solicitînd spicherului să ia măsuri pentru limitarea acestor tipuri de discuţii “prin adoptarea unei legi organice”.
• Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare. Documentul final a înglobat şi prevederile proiectului legii privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare, stabilind cadrul juridic privind formarea şi organizarea pieţelor produselor agricole şi alimentare de către persoanele fizice şi juridice, care produc, depozitează, prelucrează şi/sau comercializează aceste produse pe pieţele interne şi/sau externe, precum şi reglementările privind înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor interprofesionale pentru un produs sau grup de produse agroalimentare.
• Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Documentul adoptat de majoritatea parlamentară în două lecturi concomitent stabileşte majorarea părţii de venituri a bugetului de stat cu 737 milioane de lei. Partea de cheltuieli este majorată cu 513 milioane de lei. Deficitul general al bugetului de stat va constitui 110,5 milioane de lei. Modificările sînt determinate de acumularea unor venituri suplimentare (impozitul pe venit, impozite interne, TVA la import, accize), obţinerea unor granturi şi credite externe. Critica argumentată a deputaţilor de opoziţie a vizat: — alocarea unor sume considerabile pentru obiecte administrative şi de infrastructură administrate de Guvern şi Preşedinţie (alocarea a peste 24 milioane de lei pentru lucrări de reconstrucţii şi dotare în sediile Preşedinţiei, Guvernului, a vilei de odihnă şi reşedinţei Preşedintelui ţării; suplimentarea Fondului de rezervă al Guvernului cu 20 milioane de lei, acesta fiind deja epuizat de executiv ş.a.). Fracţiunile parlamentare de opoziţie au menţionat lipsa unor priorităţi clare în distribuirea resurselor acumulate cu greu în buget, irosirea banilor publici în reconstrucţii ineficiente; lipsa capacităţilor de estimare reală a veniturilor bugetare şi diminuarea intenţionată a acestora la aprobarea legii bugetului anual etc.
• Legea pentru prelungirea termenului de conformare a instituţiilor private de învăţămînt cerinţelor legislaţiei în domeniu. Parlamentul a prelungit cu 1 an termenul de reînregistrare a instituţiilor de învăţămînt privat, pentru a le permite să realizeze cerinţele stipulate î acest sens de Legea învăţămîntului: — plafon minim al capitatului statutar (1 milion, 500 mii şi 300 mii lei); — deţinerea cu titlu de proprietate a sediilor, bazei materiale pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ (săli de studii, laboratoare bibliotecă dotată cu fond de carte adecvat). Cu puţin timp în urmă majoritatea parlamentară a respins propunerea unor deputaţi din opoziţie a liberaliza cerinţele respective şi de a permite instituţiilor private să închirieze sedii.
• Legea cu privire la neaplicarea temporară a majorării de întîrziere la plata TVA pentru producătorii agricoli. Documentul stabileşte că prin derogare de la prevederile Codului fiscal, organele fiscale nu vor aplica (nu vor calcula) producătorilor agricoli, pînă la 1 noiembrie 2006, majorări de întîrziere pentru restanţele admise la plata TVA. Executivul a motivat respectiva propunere prin situaţia dificilă din sectorul agricole, influenţată puternic de imposibilitatea exportului de producţia agroalimentară şi vinicolă în Federaţia Rusă, situaţia care a lipsit producătorii agricoli de mijloacele băneşti necesare pentru achitarea TVA. Deputaţii de opoziţie au calificat această propunere a Guvernului drept dovadă a eşecului implementării deciziei de introducere a TVA în domeniul agricol, situaţie asupra căreia au atenţionat anterior, însă guvernarea le-a ignorat argumentele.
• Legea cu privire la măsurile de protecţie socială a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Documentul a fost adoptat în scopul asigurării protecţiei sociale a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Se prevede compensarea pe perioada de pînă la 31 martie 2007, a cheltuielilor pentru volumul de pînă la 30 m3 de gaze naturale pentru un apartament (casă) lunar tuturor categoriilor de consumatori casnici. Compensaţiile vor acoperi 50 la sută din diferenţa dintre mărimea tarifului nou-stabilit la gazele naturale şi cel la situaţia de pînă la 1 iulie 2006 (suma pentru un consumator va constitui circa 11 lei lunar). Cheltuielile pentru compensarea populaţiei vor fi acoperite prin transfer din mijloacele bugetului de stat, nemijlocit către S.A. “Moldova — Gaz”.
• Legea pentru modificarea unor acte legislative — bazele politicii fiscale pentru anul 2007. Sînt modificate peste 70 de legi, fiind stabilite reglementări noi referitoare la politica fiscală în anul bugetar 2007. Deşi se includ unele facilităţi referitoare la impozitarea venitului, efectul acestora este puternic diminuat de introducerea unei taxe rutiere noi, de păstrarea cotei majore a impozitului pentru persoanele fizice, prin anularea scutirilor de TVA stabilite anterior pentru construcţia de locuinţe sociale.
• Legea privind identificarea şi înregistrarea animalelor. Sînt stabilite principiile de bază ale organizării şi desfăşurării activităţii privind identificarea şi înregistrarea animalelor din specia bovină, ovină, caprină, porcină, ecvină, cu excepţia celor sălbatice. Înregistrarea se va efectua într-un Registru care va cuprinde datele, în format electronic, despre exploataţiile, animalele identificate din exploataţia respectivă şi mişcarea acestora, setul de documente veterinare eliberate proprietarului sau deţinătorului exploataţiei. Documentul, care face parte şi din Planul de acţiuni UE-RM (PAUERM) are menirea de a asigura controlul în domeniu şi aducerea legislaţiei naţionale în corespundere cu reglementările europene.
• Legea privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice. Sînt date definiţiile noţiunilor utilizate în domeniu se stabileşte aplicarea legii la folosirea animalelor în scopuri experimentale: — obţinerea, fabricarea, testarea calităţii, a eficacităţii şi a siguranţei medicamentelor, alimentelor şi ale altor substanţe sau produse, pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afecţiuni ori a altor anormalităţi sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor şi evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea condiţiilor fiziologice la om, animale sau plante; protecţiei mediului natural în interesul sănătăţii şi bunăstării umane şi animale. Documentul este conform reglementărilor comunitare în domeniu.
• Legea pentru modificarea art. 82 din Codul muncii. Sînt modificate prevederile recent intrate în vigoare (Legea Nr.8/2006, intrată în vigoare la 2.06.2006), care stabileau posibilitatea încetării contractelor de muncă cu pensionarii şi persoanele ce au atins vîrsta de pensionare. Intrarea în vigoare a respectivelor prevederi au provocat discuţii aprinse şi o reacţie socială negativă puternică (s-au atestat şi cazuri de concediere a angajaţilor din forţele armate, care au condiţii preferenţiale de pensionare), fapt care l-a determinat pe Preşedintele ţării să convoace şedinţe speciale la temă şi să declare că “modificările îi vizează numai pe conducători”, în rest acestea fiind conforme standardelor internaţionale şi naţionale în domeniul dreptului la muncă. După cum au atenţionat deputaţii din opoziţie, prevederile respective nu stabileau anume ceea ce a declarat şeful statului şi Guvernul a fost impus să prezinte de urgenţă modificări pentru conformarea legii organice adoptate de Parlament cu respectivele idei. Art.82 lit.i) din Codul muncii a fost expus în redacţie ce stabileşte încetarea raporturilor de muncă în legătură cu atingerea a vîrstei de 65 de ani de către conducătorul unităţilor de stat sau cu capital majoritar de stat. Persoanele eliberate astfel din serviciu vor putea fi angajate pe o durată determinată. Un proiect la aceeaşi temă, care însă propunea excluderea oricăror discriminări şi concedieri pentru motivele expuse, înaintat cu mai mult timp în urmă de către un grup de deputaţi din opoziţie nu a fost susţinut de majoritatea parlamentară, care nu i-a acordat atenţia cuvenită şi nu l-a pregătit spre examinare în şedinţă plenară. Legea adoptată nu a inclus reglementări care să stabilească soluţii pentru cazurile deja epuizate în cele 2 luni de aplicare a normei anterioare, persoanele concediate astfel rămînînd fără posibilităţi de contestare.
• Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul şi monitorizarea procesului de executare a legislaţiei ce ţine de gestionarea terenurilor proprietate publică a statului de către Guvernul Republicii Moldova. Formarea Comisiei este determinată de necesitatea verificării respectării prevederilor legislaţiei care reglementează relaţiile din sfera folosirii şi protecţiei fondului funciar al statului, fiind motivată de frecventele iniţiative ale Guvernului privind stabilirea suprafeţelor cu regim juridic special, schimbarea unor terenuri şi alte situaţii în cadrul cărora se constată multiple încălcări referitoare la gestionarea neconformă destinaţiei a terenurilor. În termen de 6 luni, Comisia specială va verifica: — respectarea de către Guvern a prevederilor Codului funciar; — eficienţa monitorizării de către oficiile teritoriale a Guvernului a respectării de către consiliile raionale şi municipale a prevederilor Codului funciar; — legalitatea deciziilor privind schimbarea destinaţiei terenurilor şi în special scoaterea terenurilor din circuitul agricol; — legalitatea actelor care au servit drept temei la înstrăinarea terenurilor proprietate publică.
• Pachetul de legi privind reforma în domeniul autonomiei locale. Pornind de la recomandările CE şi a unor instituţii internaţionale specializate în domeniu, comisia parlamentară specială constituită în acest scop a elaborat trei proiecte de acte legislative, pe care Parlamentului le-a adoptat în prima lectură şi urmează să le remită pentru expertiză la CE: 1. Proiectul legii privind descentralizarea administrativă. Documentul propune stabilirea cadrului general de reglementare a descentralizării administrative, pe baza principiilor şi regulilor de delimitare a domeniilor de activitate între autorităţile publice centrale şi locale. Sînt propuse competenţele delegate de stat autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, activităţi care sînt gestionate de autorităţile publice locale: obligatoriu, opţional sau delegate. 2. Proiectul legii privind administraţia publică locală. Se propune o nouă redacţie a legii privind administraţia publică locală, care să modifice reglementările actuale referitoare la competenţa autorităţilor publice locale; auditul intern al acestora; transparenţa activităţii consiliilor locale ş.a. 3. Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative din domeniul finanţelor locale. Documentul propune ca întreaga sumă a impozitului pe bunurile imobiliare să rămînă la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I, precum şi transferarea pentru autorităţile locale de nivelul I şi II a 100% din suma impozitului pe venitul persoanelor juridice din teritoriul administrat. De asemenea, este prevăzută o creştere, de la centru în teritoriu, a defalcărilor din sursele acumulate în fondul rutier. Noile modificări au menirea de a asigura pe viitor implementarea treptată a principiului autonomiei în domeniul finanţelor locale, conform principiilor constituţionale şi recomandărilor Consiliului Europei, ale altor organisme internaţionale.
• Proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Se propune stabilirea bazelor juridice şi organizaţionale ale activităţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, determinarea autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a fenomenului, reglementarea procedurii de sesizare şi soluţionare a cazurilor de constrîngere. Deşi l-au votat, reprezentanţii fracţiunii majoritare au criticat proiectul, declarînd că legislaţia în vigoare permite luarea măsurilor pentru prevenirea şi sancţionarea violenţei familiale, iar implementarea legii va genera cheltuieli sporite de la buget.
• Proiectul Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală. Se propune reglementarea statutului persoanei care exercită urmărirea penală şi consolidarea principiilor ce guvernează respectiva activitate (independenţă, legalitate, egalitate şi prezumţia nevinovăţiei).
• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Deşi este anunţat ca unul din punctele Programului de ajustare a legislaţiei la recomandările CE, mai multe prevederi din proiect au provocat critici din partea deputaţilor de opoziţie, care l-au apreciat chiar în stare să contribuie la transformarea SIS în poliţie politică. Trezesc îngrijorare prevederile care atribuie SIS dreptul de a verifica candidaţii şi titularii la funcţii publice, dreptul de a aplica avertismente oficiale, de a cita orice persoană, de a motiva refuzurile de angajare etc.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Deşi a expirat deja a 7-a lună a anului, Primul-ministru a prezentat Parlamentului o informaţie axată în temei pe datele privind situaţia social-economică în trimestrul I al anului 2006. Conform raportului, evoluţia indicatorilor social-economici confirmă menţinerea stabilităţii macroeconomice, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligaţiunilor externe şi, în general, asigurarea creşterii economice. Evoluţia dezvoltării economiei naţionale a fost determinată de influenţa mai puţin favorabilă a factorilor externi, factori consideraţi de origine preponderent politică, cu intenţii pronunţate de blocare, şantaj sau diversiuni economice (acţiunile de limitare a accesului producţiei agroalimentare pe piaţa Rusiei, sistarea livrărilor de energie electrică, blocarea importului produselor viti-vinicole). Majorarea preţurilor la gaze şi barierele la export pe pieţele tradiţionale a producţiei agricole şi, în special, vinicole au condus la generarea unui “şoc” extern care, în mod direct (prin majorarea cheltuielilor de producere) şi indirect (prin intensificarea aşteptărilor inflaţioniste), au contribuit la creşterea inflaţiei. Preţurile de consum s-au majorat cu 7,4%, ritmurile înregistrînd o creştere cu 2,7 puncte procentuale comparativ cu perioada respectivă a anului 2005. Cursul de schimb al monedei naţionale pe parcursul primelor 6 luni a marcat o depreciere, în termeni nominali, faţă de dolarul SUA de 3,6%. S-a evidenţiat dependenţa economiei de factorii externi: în ianuarie-mai 2006 exporturile s-au micşorat cu 10,6%, iar importurile au crescut cu 14,4%. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în primul semestru al anului 2006 a înregistrat o descreştere de 6,4% (în preţuri comparabile) faţă de 6 luni 2005. Blocarea exporturilor a frînat procesul de îmbuteliere şi exportul vinului, ceea ce a determinat o scădere a volumului producţiei vinicole cu 42,4% faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, a crescut volumul producţiei la întreprinderile care fabrică ciment, var şi ipsos, produse textile, încălţăminte; produc şi distribuie energie electrică etc.

Întrebări şi interpelări

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Procuraturii Generale să efectueze un control referitor la aplicarea de către angajaţii organelor de drept a torturii şi tratamentelor inumane. Autorul interpelării invocă agravarea situaţiei în domeniu, precum şi înregistrarea recentă a unui caz de deces al persoanei maltratate.

Deputatul AMN Veaceslav Untilă a cerut Procuraturii generale şi SIS să investigheze cauzele agravării situaţiei pe piaţa financiar-bancară, invocînd în acest sens unele publicaţii din regiunea transnistreană, care anunţau existenţa unui plan menit să agraveze situaţia respectivă în Republica Moldova.

Deputatul PCRM Nicolai Guţul a solicitat Procuraturii generale să investigheze cazurile de profanare a monumentelor ostaşilor Armatei Sovietice din raionul Glodeni.

Deputatul Igor Clipii a cerut Procuraturii generale să investigheze cazul profanării cimitirului ostaşilor români deschis recent în localitatea Ţiganca, declarînd că recentele cazuri de vandalism demonstrează caracterul nociv al politicii naţionale promovate de guvernare, care instigă persoane neechilibrate moral să desfăşoare activităţi păgubitoare.

Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Procuraturii investigarea cazurilor de denigrare a conducătorilor unor instituţii superioare de învăţămînt de către un grup de comsomolişti care acuză respectivii conducători de abuzuri şi încălcare a legislaţiei, în lipsa unor probe concludente în acest sens.

Alocuţiuni

Finalizarea sesiunii de vară

În alocuţiunile sale finale, reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au apreciat ca insuficiente măsurile întreprinse de guvernare pentru ameliorarea situaţiei din ţară. Reprezentanţii AMN şi ai PSL au criticat dur guvernarea pentru situaţia din economie, sfera socială, justiţie, mass-media, drepturile omului şi libertăţile democratice, politica naţională. Fracţiunile PDM şi PPCD au reproşat guvernului şi majorităţii parlamentare că au o reacţie negativă faţă de proiectele opoziţiei, nu manifestă acelaşi spirit de colaborare în toate domeniile, limitîndu-se la capitolele prestabilite în procesul de negociere pentru alegerea şefului statului. În acelaşi timp, reprezentanţii “opoziţiei constructive” s-au declarat satisfăcuţi de ritmul de promovare a reformelor în domeniile principale: justiţie, mass-media, participare la control asupra organelor de securitate, electorale, de control, autonomia locală etc. Fracţiunea PPCD consideră că din cele 10 condiţii înaintate pentru alegerea Preşedintelui RM, în linii mari, a rămas neîndeplinită doar una — reformarea procuraturii şi organelor de drept, aceasta urmînd a se produce pînă la finele anului.

Alocuţiunea de încheiere a spicherului Parlamentului a conţinut o trecere în revistă a principalelor realizări din cele 6 luni de activitate, Marian Lupu declarînd că în această perioadă s-a făcut mai mult decît în cei 11 ani care au trecut de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei. Accentul principal al activităţii deputaţilor s-a axat pe realizarea priorităţilor incluse în planul de Acţiuni UE-RM, programul de implementare a recomandărilor CE, continuarea reformei regulatorii şi menţinerea politicii de dezvoltare socială. Şeful legislativului a adus o serie de critici la adresa Guvernului, care nu depune suficiente eforturi pentru implementarea Planului de acţiuni UE-RM şi a anunţat că începînd cu luna octombrie Parlamentul nu va examina iniţiativele ce nu vor expertizate din punct de vedere al corespunderii cu prevederile aquis-ului comunitar, al corespunderii cerinţelor anticorupţie. Un capitol aparte din discursul spicherului s-a referit la cooperarea cu societatea civilă, Marian Lupu apreciind pozitiv procesul respectiv, în cadrul căruia au fost recepţionate deja peste 35 de contribuţii, din partea a 9 ONG-uri. În particular, au fost apreciate înalt contribuţiile profesioniste ale Institutului de Politici Publice; Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul Independent de Jurnalism, CREDO, CAPC şi “IDIS-Viitorul”, care au participat nemijlocit la scrierea sau expertizarea textelor de legi.

Alocuţiunea Preşedintelui APCE

La 27 iulie, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Rene Van Der Linden, a rostit o alocuţiune în plenul Parlamentului. Oficialul european a salutat progresele realizate în procesul de racordare la recomandările CE, însă a sugerat şi faptul că implementarea documentelor adoptate lasă mult de dorit, iar funcţionarea unor instituţii democratice trezeşte îngrijorare. El a remarcat că problema transnistreană nu poate servi drept scuză pentru a nu îndeplini obligaţiunile şi angajamentele benevol asumate faţă de Consiliul Europei. Preşedintele APCE consideră că procesele şi instituţiile democratice din Moldova au în continuare nevoie de reforme importante şi a remarcat în special: funcţionarea partidelor politice; mass-media; justiţia; drepturile omului şi ale minorităţilor; traficul de fiinţe umane; autonomia locală; libertăţile politice; corupţia. El a apreciat ca neconformă practicilor şi recomandărilor CE lipsirea liderului fracţiunii parlamentare a AMN de dreptul de a face parte din delegaţia Moldovei la APCE, persecutarea unor reprezentanţi ai opoziţiei din UTA Găgăuzia ş.a. Monitorizarea Moldovei din partea CE va continua şi se va axa pe implementarea actelor aprobate, etapă mult mai importantă ca simpla adoptare a actelor legislative. Linden a amintit că procesul de monitorizare din partea CE este un instrument important al APCE în vederea acordării de asistenţă statelor membre, şi atît timp cît un stat nu îndeplineşte cu brio angajamentele asumate, ar fi cazul ca el singur să ceară continuarea procesului de monitorizare.

Declaraţii

Parlamentul a adoptat o declaraţie în cuprinsul căreia şi-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu intenţia administraţiei ilegale de la Tiraspol de a desfăşura în luna septembrie un referendum cu privire la independenţa regiunii. Potrivit declaraţiei legislativului, acţiunea contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi normelor dreptului internaţional. Este condamnat faptul că referendumul este declarat în perioada blocării procesului de negocieri, cînd complexul de măsuri la hotarul moldo-ucrainean a început să se soldeze cu rezultate pozitive. Documentul reiterează statutul de neutralitate permanentă al Moldovei şi confirmă cursul politic actual de neaderare la careva blocuri militare.

Fracţiunea PPCD a dat citire unei declaraţii prin care îşi exprimă dezacordul în legătură cu introducerea forţată în instituţiile de învăţămînt a cursului de istorie integrată, apreciind această decizie ca abuzivă, promovată cu scopul ascuns de a distruge colaborarea între forţele politice ce au ajuns în 2005 la consensul parlamentar. Creştin-democraţii dezaprobă elaborarea şi discutarea tainică a manualelor respective, invocînd şi încălcarea legislaţiei internaţionale şi naţionale, a recomandărilor CE în domeniu. Autorii declaraţiei subliniază necesitatea reluării dialogului dintre guvernare şi reprezentanţii celuilalt curent de opinie, care întruneşte o susţinere considerabilă în societate.

Fracţiunea AMN a difuzat o declaraţie prin care condamnă deciziile guvernării de a limita abuziv numărul de locuri la studii în instituţiile superioare de învăţămînt, decizie a cărei aplicare a limitat autonomia universitară şi a lipsit mai mulţi tineri de posibilitatea de studia în domeniul preferat, în timp ce mii de locuri recomandate de autorităţi au rămas nesolicitate. Limitarea numărului de studenţi ce pot studia la numite specialităţi pe bază de contract ester apreciată de către AMN drept continuare a politicii de suprimare a sferei private, recentele decizii în sfera medicinii şi învăţămîntului privat ilustrînd respectivele afirmaţii.

Deputaţii din Partidul Social Liberal au difuzat o declaraţie prin care se solidarizează cu protestul şi revendicările înaintate Parlamentului de către Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, în legătură cu adoptarea unor modificări în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Victimele represiunilor şi deputaţii de opoziţie apreciază respectivele modificări ca ineficiente şi solicită Preşedintelui Republicii să nu promulge respectivul document şi să-l remită Parlamentului pentru a lua în consideraţie propunerile referitoare la:

• restituirea terenurilor; stabilirea unui mecanism clar de estimare a valorii averii ce nu poate fi restituită;
• stabilirea resurselor bugetare pentru plata compensărilor;
• acordarea compensaţiilor morale.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet