Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 15 decembrie 2003 – 11 ianuarie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #22 |
După cum a scris ADEPT anterior, se pare că spre sfîrşitul anului majoritatea parlamentară a hotărît să treacă în ofensivă, considerînd probabil că în timpul sărbătorilor de iarnă efectele negative se vor anihila parţial, iar cele pe care le consideră ca pozitive, vor putea fi amintite cu prilejul totalizării activităţii şi felicitării alegătorilor cu Anul Nou.

Astfel în timp de 2 zile deputaţii au reuşit să rezolve problema schimbării denumirii unei fracţiuni parlamentare de opoziţie şi să adopte definitiv Concepţia politicii naţionale de stat, document mult prea controversat, ce a stîrnit o reacţie negativă din partea mai multor partide politice, a instituţiilor ştiinţifice şi a multor organizaţii social-culturale din republică. Mai mult ca atît, adoptarea Concepţiei a bulversat şi opinia publică internaţională, fiind pentru prima dată în ultimii 15 ani cînd preşedintele unei ţări vecine a fost determinat să califice partidul aflat la guvernare în Republica Moldova ca fiind unul cu elemente totalitariste (staliniste).

Pe de altă parte, ca de obicei la finele sesiunii, Parlamentul examinează foarte multe proiecte de acte legislative care urmează a fi aplicate începînd cu primele zile ale noului an. Printre aceste acte legislative sunt unele deosebit de importante şi asupra lor ne vom opri mai detaliat.

Acte legislative

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004

Legea în cauză poate fi considerată a doua ca importanţă după Legea bugetului de stat, deoarece afectează cea mai mare parte a populaţiei, stabilind impozitele ce urmează a fi achitate, dar şi beneficiile financiare ce urmează a fi primite de cei asiguraţi.

Iniţial, s-a propus la capitolul venituri şi cheltuieli cîte 2 miliarde 467 milioane 283 mii lei, ceea ce constituie cu circa 11% mai mult faţă de mijloacele planificate pe anul 2003.

Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii au fost propuse în proporţie de:

În anul 2004 vor fi scutiţi de achitarea contribuţiilor de asigurări sociale invalizii şi pensionarii proprietari de terenuri agricole, invalizii şi pensionarii fondatori de întreprinderi individuale pe perioada sistării activităţii acestora, notarii şi avocaţii beneficiari de pensii etc.

Parlamentul a stabilit că tariful contribuţiilor de asigurări sociale angajatorilor din sfera agricolă pentru proprietarii de teren agricol angajaţi prin contract individual de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestări de servicii va fi în mărime de 20% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense. Totodată, s-a păstrat tariful de 1,7 lei anual pentru o unitate grad/hectar de teren agricol, pentru asigurarea fiecărui proprietar neangajat rămîne în vigoare.

S-a decis şi majorarea îndemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copilului cu vîrsta între 1,5 şi 16 ani de la 25 lei la 50 iei şi majorarea plafonului venitului lunar a unui membru de familie necesar pentru a beneficia de îndemnizaţie, de la 18 lei la 100 lei.

Legea privind măsurile de redresare economico-financiară a unor agenţi economici din agricultură

Proiectul de lege prevede adoptarea unor măsuri de ordin financiar, direcţionale spre ameliorarea situaţiei în gospodăriile agricole care au efectuat restructurarea în proces de privatizare în afara Programului naţional “Pămînt” şi din acest motiv nu au beneficiat de susţinere din partea statului. Se consideră că adoptarea legii va restabili parţial echitatea faţă de agenţii economici din agricultură, care s-au restructurat în procesul de privatizare fără a adera la Programul “Pămînt”, fapt ce le-a permis să asigure integritatea patrimoniului şi păstrarea terenurilor consolidate.

Cu alte cuvinte, se propune susţinerea întreprinderilor care au păstrat forma colectivă de administrare a patrimoniului şi terenurilor, dar au acumulat datorii considerabile la buget şi penalităţi pentru neachitarea impozitelor şi taxelor obligatorii.

Prin lege se obligă Consiliul Creditorilor de stat să încheie Acorduri-memorandum cu o serie de agenţi economici din agricultură, care vor prevedea amânarea şi eşalonarea datoriilor acestora la situaţia din 1 ianuarie 2002, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii.

Practic, în acest mod se constată insolvabilitatea întreprinderilor nominalizate, însă li se stabilesc anumite termene de graţie şi facilităţi pentru a ieşi din criză.

Prin aceeaşi lege, se permite agenţilor economici-producători de producţie agricolă nominalizaţi să transmită obiectele de menire socială în valoarea lor reziduală unităţilor administrativ-teritoriale în contul datoriilor istorice de bază faţă de bugetul public naţional, existente la situaţia din l ianuarie 2002 şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Se anulează penalităţile şi amenzile faţă de bugetul public şi bugetul asigurărilor sociale de stat calculate, dar neachitate de către agenţii economici din agricultură.

Împotriva adoptării legii s-au expus mai mulţi deputaţi din opoziţie, care au apreciat-o ca fiind în contradicţie cu principiile generale ale dreptului şi de anulare a procedurilor existente anterior în domeniul dat. Deputaţii majorităţii parlamentare, cunoscuţi ca adepţi ai consolidării terenurilor şi formelor colective de administrare, au votat unanim pentru adoptarea legii, chiar dacă în viitorul cel mai apropiat ea ar putea fi contestată de reprezentanţii organismelor financiare internaţionale, care au susţinut şi promovat activ realizarea programului Pămînt prin care au fost lichidate întreprinderile colective de administrare agricolă.

Legea privind modificarea Legii cu privire la anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare (amenzilor)

Conform modificărilor operate, se anulează integral penalităţile şi în proporţie de 80 la sută, sancţiunile financiare (amenzile) calculate producătorilor agricoli şi existente la data intrării în vigoare a prezentei legi ca datorii la bugetul public naţional.

Avînd în vedere situaţia complicată din agricultură ce s-a creat în anul 2003 şi în scopul stimulării activităţii producătorilor agricoli, aceştia vor fi scutiţi nu numai de amenzile aplicate pentru admiterea datoriilor, dar de toate amenzile aplicate conform legislaţiei în vigoare.

Şi împotriva acestei legi s-au expus mai mulţi deputaţi din opoziţie, care au apreciat-o ca fiind stimulatorie pentru încălcarea legislaţiei şi inechitabilă faţă de agenţii economici ce şi-au onorat obligaţiile legale în măsură deplină, deşi au fost în aceleaşi condiţii ca şi cei care au admis încălcările şi neplăţile.

În acest context, este de amintit practica parlamentului majoritar agrarian (1994–1998), în timpul mandatului căruia mai multe întreprinderi agricole au fost scutite de datorii şi amenzi, deoarece o bună parte din conducătorii acestor întreprinderi erau membri ai partidului de guvernămînt sau chiar deputaţi în parlament, direct interesaţi în acoperirea încălcărilor pe care le-au comis.

Legea pentru modificarea Legii privind protecţia consumatorilor

La 13 martie 2003 Parlamentul a adoptat Legea nr.105-XV privind protecţia consumatorilor, act legislativ anunţat a fi unul deosebit de important în sfera relaţiilor din domeniul dat şi introducînd reglementări noi în domeniul protecţiei adecvate a drepturilor consumatorilor.

Articolul 20 al legii stabileşte obligaţiile agenţilor economici privind informarea consumatorilor, în alineatul doi prevăzîndu-se expres că se interzice plasarea pe piaţă şi comercializarea produselor, prestarea serviciilor fără informaţii complete, corecte şi precise în limba moldovenească sau rusă.

Imediat după adoptarea legii, organizaţiile producătorilor autohtoni şi-au exprimat dezacordul în legătură cu norma enunţată, apreciind-o ca favorabilă pentru invadarea pieţei de către mărfurile din CSI, în timp ce mărfurile autohtone nu pot fi comercializate în străinătate fără a avea informaţiile expuse în limba ţării de origine.

Parlamentul a decis să modifice redacţia anterioară şi a stabilit că se interzice importul şi plasarea pe piaţă a produselor, prestarea serviciilor în lipsa informaţiei complete, veridice şi corecte în limba moldovenească sau în limba moldovenească şi rusă.

Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă

Art.437 alin.(2) din Codul de procedură civilă prevede că la cererea de recurs trebuie să se anexeze dovada de plată a taxei de stat, prevederile art.85 şi 86 din acelaşi cod neavînd incidenţă (art.85 şi 86 prevăd respectiv scutirile de taxă de stat şi amînarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat). Cu alte cuvinte, în cazul că persoana nemulţumită de decizia judecătorească atacă cu recurs hotărîrea respectivă, ea este obligată să achite taxa de stat, fără nici o scutire, eşalonare sau amînare.

Prin modificările introduse Parlamentul a decis să reducă din duritatea normei respective, stabilind că în cadrul procedurii de recurs nu se va admite scutirea, eşalonarea sau amînarea pe care o decide judecătorul, pe cînd toate celelalte temeiuri stabilite de lege pentru judecarea în prima instanţă rămîn a fi aplicabile.

Amintim că art.85 din Codul de procedură civilă prevede scutirea de taxă de stat pentru reclamanţii în acţiunile: — de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări legate de raporturile de muncă; — ce decurg din dreptul de autor şi din drepturile conexe; — de încasare a pensiei de întreţinere etc.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la reclama audiovizuală

Prin lege au fost introduse restricţii în Codul de contravenţii, conform cărora vor fi sancţionate:

Legea cu privire la publicitate a fost completată cu norme noi, conform cărora:

Se stabileşte că publicitatea nu trebuie să:

În cadrul emisiunilor televizate sînt stabilite o serie de reguli speciale pentru publicitate:

Hotărîrea cu privire la desemnarea noii componenţe a Comisiei Electorale Centrale

La 16 decembrie a expirat mandatul componenţei primei Comisiei electorale centrale aleasă pe bază permanentă, care a organizat şi asigurat desfăşurarea a două campanii electorale pentru alegerea Parlamentului şi a două scrutine locale generale.

În locul acestei prime componenţe, la propunerea Preşedintelui ţări, a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Parlamentului, pentru o perioadă de 5 ani, au fost aleşi noii membri ai Comisiei Electorale Centrale:

Eugen CLIM — preşedinte al CEC, preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, desemnat de Preşedintele Republicii Moldova.

Nicolai CHISEEV — judecător în demisie, desemnat de Preşedintele Republicii Moldova

Valentin VIZANT — secretar al Comisiei, funcţionar în aparatul Preşedintelui RM, desemnat de Preşedintele Republicii Moldova

Mihai POALELUNGI — judecător la Curtea Supremă de Justiţie, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii

Maria MORARU — judecător la Curtea de Apel Economică, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii

Iulia CIMPOI — judecător la judecătoria raională Criuleni, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii

Ion CUCU — vicepreşedinte al CEC, avocat, desemnat de Parlament

Iurie CIOCAN — lector universitar la Academia de administrare publică de pe lîngă Preşedintele RM, desemnat de Parlament

Victor KOSTEŢCHI — rectorul Universităţii Slavone, desemnat de Parlament

Hotărîrea cu privire la structura şi numărul de personal al Curţii de Conturi

Numărul total de personal al Curţii de Conturi s-a stabilit la 187 persoane, dintre care 45 de unităţi aparatul administrativ.

Structura Curţii cuprinde aparatul central constituit din cîteva departamente şi direcţiile teritoriale Centru, Sud şi Nord.

Prin aceeaşi hotărîre au fost stabilite o serie de norme care permit stabilirea unor stimulente salariale pentru angajaţii care dau dovadă de profesionalism şi responsabilitate înaltă la executarea atribuţiilor de serviciu.

Hotărîrea cu privire la schimbarea denumirii unei fracţiuni parlamentare

În baza unei adresări a Curţii Constituţionale şi invocînd prevederile art.4 din Regulamentul Parlamentului s-a decis că modificările operate anterior în denumirea fracţiunii “Alianţa Braghiş” sînt nule şi neavenite, deoarece legislaţia nu prevede posibilitatea de a schimba elementele de identificare a fracţiunilor parlamentare (anterior fracţiunea s-a denumit Alianţa Social-Democrată şi Alianţa “Moldova Noastră”).

Decizia respectivă a fost contestată vehement de către reprezentanţii opoziţiei parlamentare, care au considerat că în acest fel este afectată autonomia fracţiunilor parlamentare şi că se încalcă Regulamentul Parlamentului, legea cu privire la statutul deputatului şi alte acte legislative în domeniu.

Decizia adoptată de Parlament este prima de acest gen în scurta istorie a parlamentarismului moldovenesc şi adoptarea ei constituie un precedent din cauza căruia ulterior pot apărea discuţii şi probleme controversate. Se poate afirma cu siguranţă că problema va fi abordată repetat de către fracţiunea a cărei denumire a fost schimbată, care va apela şi la Curtea Constituţională pentru a-şi apăra poziţiile referitoare la libertatea acţiunilor.

Proiectul legii cu privire la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2004

Proiectul adoptat în prima lectură prevede că veniturile şi cheltuielile în cadrul fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2004 se aprobă la venituri şi cheltuieli în cuantum de cîte l.070.680,0 mii lei.

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în formă de sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori, prevăzute la art.4 lit.e) şi în anexa nr.3 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se stabileşte în mărime de 441,23 lei.

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii pentru categoriile de plătitori, prevăzute în anexa nr.2 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se stabileşte în mărime de 2% pentru fiecare categorie.

Deservirea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în anul 2004 se va efectua prin Trezoreria de Stat.

Amintim că pînă în prezent asigurările obligatorii de asistenţă medicală au fost introduse în calitate d proiect în raionul Hînceşti, iar începînd cu l ianuarie 2004 urmează a fi introduse pe întreg teritoriul ţării.

Mai mulţi experţi şi-au exprimat scepticismul în legătură cu aceste planuri, considerînd că nici economia naţională şi nici instituţiile medicale nu sînt pregătite pentru reforma respectivă, persoanele asigurate urmînd a fi supuse unor plăţi considerabile, dar şi taxaţi de către medicii curatori, în povara bolnavului rămînînd achiziţionarea medicamentelor şi achitarea tratamentului complicat (operaţiile chirurgicale).

Nici misiunile internaţionale de evaluare a introducerii asigurărilor medicale obligatorii nu au dat un răspuns echivoc în privinţa faptului dacă Republica Moldova este pregătită pentru reforma radicală propusă.

Proiectul legii cu privire la instituţia publică locală a audiovizualului

Conform proiectului adoptat în prima lectură instituţia publică locală a audiovizualului va fi o instituţie necomercială, cu statut de persoană juridică, autonomă funcţional şi independentă editorial, care asigură, în spiritul pluralismului de opinii, realizarea dreptului la comunicarea completă, operativă a informaţiei şi care difuzează pe teritoriul unei sau a mai multor unităţi administrativ-teritoriale. Ea se va constitui de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii.

Se propune stabilirea obiectivelor principale ale instituţiei publice locale a audiovizualului: — asigurarea accesului liber al cetăţenilor unităţii administrativ-teritoriale la informaţie; — reflectarea obiectivă şi plenară a tuturor aspectelor vieţii social-politice, economice şi culturale ale unităţii administrativ-teritoriale; — realizarea dreptului persoanei la libera exprimare a ideilor şi a opiniilor politice, religioase, naţionale, sociale şi de alt ordin, respectînd interesele generale ale societăţii; — reflectarea intereselor tuturor păturilor sociale, propagarea păcii, umanismului şi altor valori democratice; — asigurarea dezvoltării spirituale şi estetice ĺtń.

Se stabilesc o serie de obligaţii ale instituţiei publice locale a audiovizualului, drepturile specifice, organele de conducere: — Consiliul de observatori; — Consiliul de administraţie şi Directorul, precum şi modul de formare şi activitate a acestora.

Practic, Legea adoptată de Parlament în prima lectură repetă dispoziţiile legii cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova, adaptată la condiţiile de activitate pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale.

Ideea în general este salutabilă, dar se poate constata că în realitate autorităţile administraţiei publice nu-şi pot permite luxul de a înfiinţa asemenea structuri, cu unele excepţii referitoare la structurile administrativ-teritoriale mai mari.

Amintim în acest context că recent consiliul municipal Chişinău a aprobat organigrama Primăriei şi Consiliului, lichidînd Departamentul relaţii publice în cadrul căruia funcţionau cîteva instituţii ale audiovizualului şi stabilind că acestea urmează a fi reînregistrate în calitate de întreprinderi municipale.

Mai mulţi experţi şi-au expus părerea că scopul principal urmărit prin adoptarea legii este de a lipsi primăria mun.Chişinău de mijloacele de informare în masă care fac propagandă primarului general şi formaţiunilor politice aflate în opoziţie faţă de majoritatea aflată la guvernare. Astfel putem presupune că noua lege va permite doar consiliului local să înfiinţeze instituţii ale audiovizualului, or este cunoscut că Partidul comuniştilor şi adepţii săi deţin majoritatea mandatelor locale care permit adoptarea unor decizii favorabile sie ori blocarea unor asemenea iniţiative care pot veni de la opoziţie.

În cadrul şedinţelor sale din 18–19 decembrie Parlamentul a mai examinat şi adoptat în prima lectură un şir acte legislative referitoare la:

  1. Modificarea şi completarea Legii învăţămîntului (referitor la statutul instituţiilor private de învăţămînt).
  2. Modificarea Legii cu privire la Guvern (crearea Departamentului Comerţului).
  3. Legea cu privire la cinematografie.

Bilanţ

La 26 decembrie 2003, la închiderea sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă, Eugenia Ostapciuc, preşedintele Parlamentului, a rostit o alocuţiune în care a realizat bilanţul activităţii legislatorilor moldoveni pe parcursul acestei sesiuni şi întregului an 2003. Astfel, în perioada octombrie-decembrie 2003 Parlamentul s-a întrunit în 26 de şedinţe în plen, în care au fost adoptate 225 acte legislative. Dna Ostapciuc a arătat, pentru comparaţie, că în cei aproape trei ani de activitate Parlamentul de legislatura a XV-a a adoptat 2182 acte legislative. Preşedintele Parlamentului a mai trecut în revistă principalele acte legislative aprobate pe parcursul ultimei sesiuni în domeniile sistemului judiciar, combaterii corupţiei, administraţiei publice, economic, social etc., menţionînd şi despre ratificarea a 8 acorduri, convenţii şi alte acte internaţionale. S-a arătat, de asemenea, numărul de interpelări (372) pe care deputaţii le-au adresat în 2003 Guvernului şi cel al vizitelor (1978) întreprinse de legislatori în teritoriu.

Speaker-ul a remarcat îmbunătăţirea calităţii actelor legislative şi ameliorarea activităţii parlamentarilor în direcţia controlului executării legilor. În vederea promovării consecvente a cursului spre integrarea europeană, Eugenia Ostapciuc a mai accentuat necesitatea elaborării şi adoptării principalelor proiecte de lege în concordanţă cu legislaţia în vigoare a Uniunii Europene. Această necesitate a fost subliniată şi de Preşedintele ţării, care, apreciind foarte înalt activitatea Legislativului în anul 2003, le-a cerut tuturor deputaţilor să consacre anul 2004 în exclusivitate muncii legislative.

1–14 decembrie 2003 26 ianuarie – 8 februarie 2004