Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 20 octombrie – 2 noiembrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #18 |

20–24 octombrie 2003

În perioada de referinţă s-au produs cîteva evenimente parlamentare care merită atenţia opiniei publice.

În primul rînd, ar fi de remarcat alocuţiunea pe care a rostit-o pe 23 octombrie în plenul legislativului Preşedintele Poloniei Aleksander Kwasniewski. Pe lîngă faptul că şi-a început şi încheiat alocuţiunea cu pasaje rostite în română, fapt pentru care a fost aplaudat de către toţi deputaţii, preşedintele polonez a spus şi cîteva lucruri care pot să ne bucure. Amintind de odiosul pact Molotov-Ribbentrop care a făcut victime şi pe moldoveni şi pe polonezi, Kwasniewski a afirmat că Polonia a tras învăţăminte din istoria sa şi că prosperitatea se datorează în cea mai mare parte toleranţei şi dialogului deschis între forţele politice. În acest context au fost remarcate negocierile purtate în 1989 la Masa Rotundă, negocieri care au permis schimbarea paşnică a sistemului politic în Polonia.

Preşedintele Poloniei a mai declarat că:

În rîndul al doilea, putem remarca faptul că în fiecare şedinţă se rostesc diverse declaraţii politice, atît de majoritatea parlamentară, cît şi de forţele din opoziţie. Ca şi în perioada anterioară, un loc aparte i-a revenit situaţiei legate de activitatea Companiei “Teleradio-Moldova”. Dacă declaraţiile anterioare ale opoziţiei se reduceau la critica proiectului de lege ce prevede lichidarea Companiei de stat, cele mai recente declaraţii conţin deja acuzaţii la adresa guvernării, printre acestea fiind şi acuzaţiile de proastă administrare a companiei de către persoanele numite în conducerea ei de către majoritatea parlamentară, fapt ce a determinat acumularea de datorii considerabile ce urmează a fi recuperate din bugetul de stat.

Majoritatea parlamentară a acuzat opoziţia de încercări de a politiza situaţia creată în jurul Companiei “Teleradio-Moldova”, unii dintre deputaţii opoziţiei participînd la întrunirile de protest organizate de colaboratorii acestei instituţii şi membrii Consiliului de observatori care sunt desemnaţi din partea opoziţiei.

Avînd în vedere persistenţa problemelor, apropiata examinare a legii bugetului de stat şi expirarea termenului, limită de evacuare a trupelor militare ruseşti din zona transnistreană, se poate constata cu certitudine că situaţia politică se acutizează şi că în timpul apropiat atît guvernarea, cît şi opoziţia vor trece la acţiuni mai hotărîte. Desigur că acestea nu vor fi prea dure, cel puţin atîta timp cît Moldova deţine preşedinţia în Comitetul de Miniştri al CE.

Afară de problemele politice, Parlamentul a examinat şi un şir de proiecte de legi, printre acestea fiind şi proiecte care au o importanţă majoră pentru diverse domenii ale vieţii sociale.

Legea pentru completarea legii cu privire la notariat

Prin legea adoptată de Parlament s-a stabilit că registratorii Camerei Înregistrării de Stat pot îndeplini gratis cîteva tipuri de acte notariale:

Subiecţii care vor solicita actele respective vor fi obligaţi doar la plata taxei de stat, fiind scutiţi de plată pentru procedurile notariale efectuate.

Proiectul respectiv a fost apreciat negativ de către Guvern şi în special, de către Ministerul Justiţiei, însă deputaţii au considerat că prin adoptarea lui se va îmbunătăţi situaţia agenţilor economici. De asemenea, a mai fost exprimată ideea că prin neacceptarea proiectului se încearcă a facilita activitatea notarilor, care obţin un profit considerabil de la îndeplinirea procedurilor pe care registratorii de stat le vor executa gratis. Cu alte cuvinte, motarii au încercat să se împotrivească împotriva proiectului prin intermediul Ministerului Justiţiei, unde îşi au reprezentanţii lor ce încearcă să le apere interesele.

Legea pentru scutirea de TVA a lucrărilor de construcţie la unele complexe muzeistice

Prin legea adoptată Parlamentul a scutit de plata taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcţie şi montaj executate la Complexul monastic Căpriana, la monumentul “Badea Mior” de la Soroca şi la monumentul de pe platoul Şerpeni. Toate aceste monumente sînt finanţate din contul mijloacelor donate de către persoane fizice şi juridice. Acest lucru a fost afirmat de către Ministrul Finanţelor, care a respins acuzaţia că pentru monumentele respective se utilizează bani bugetari.

Amintim cu acest prilej că pentru Complexul monastic Căpriana au fost organizate 2 maratoane radio şi TV, în cadrul cărora mai multe persoane au anunţat donarea unor importante sume băneşti. O contribuţie esenţială a fost anunţată de către ministrul Transporturilor (pe atunci concurent electoral pentru funcţia de primar al mun. Chişinău), care a declarat că întreprinderile ministerului au donat bani şi au efectuat lucrări estimate la peste 3 milioane de lei. Avînd în vedere faptul că întreprinderile respective sunt de stat, s-ar putea concluziona că şi banii respectivi urmau să devină venit la buget însă au fost îndreptaţi în alte scopuri.

Mai amintim că desfăşurarea lucrărilor la Complexul Căpriana a fost iniţiată de Preşedintele Republicii şi de Mitropolitul Moldovei, iar presa de opoziţie a făcut presupuneri că lucrările respective vor fi executate de agenţi economici controlaţi de guvernanţi, în special de către firme apropiate fiului şefului statului.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului

Planul respectiv conţine un şir de măsuri îndreptate spre îmbunătăţirea situaţiei în domeniul drepturilor omului şi a fost elaborat cu susţinerea financiară a PNUD Moldova. Planul este structurat în cîteva capitole:

  1. Prevederi generale: Baza normativă; situaţia curentă; scopurile şi obiectivele planului; perspectivele de implementare etc.
  2. Acţiuni necesare în domeniu: aderarea la instrumentele internaţionale; acţiuni în domeniile principale (muncă, educaţie, mediu, drepturile minorităţilor, deţinuţilor, şanse egale etc.);
  3. Acţiuni în domeniul perfecţionării legislaţiei naţionale;
  4. Monitorizarea implementării.

Mai mulţi experţi s-au arătat sceptici faţă de implementarea Planului, mai ales că pentru realizarea sa nu sunt prevăzute expres anumite resurse financiare bugetare. O sugestie în acest sens a fost ca resursele necesare să fie solicitate donatorilor străini, dar în ultima perioadă asistenţa lor faţă de Moldova a scăzut considerabil şi probabil că era mult mai util ca cele peste 100 mii de dolari utilizaţi pentru elaborarea Planului să fi fost îndreptaţi la realizarea lui.

Proiectul legii privind statutul-cadru al satului (comunei) şi oraşului (municipiului), adoptat în prima lectură

Proiectul respectiv face parte din pachetul de acte legislative din domeniul reformei administraţiei publice locale. Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului) va constitui baza juridică pentru elaborarea statutului unităţii administrativ-teritoriale, de care autorităţile administraţiei publice locale se călăuzesc în activitatea lor.

Statutul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale va cuprinde date şi elemente specifice, care au rolul de a o individualiza în raport cu alte unităţi similare, privitoare la:

Statutul va prevedea modul în care bunurile ce aparţin unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, închiriate sau arendate.

Prin statut se vor mai stabili:

Deosebit de importantă este prevederea conform căreia prin statut se va stabili, în condiţiile legii, că locuitorii satului (comunei), oraşului (municipiului) sînt consultaţi prin referendum asupra problemelor de importanţă deosebită pentru unitatea administrativ-teritorială şi problemele specifice apreciate ca fiind de importanţă deosebită. Referendumuri, adunări ale cetăţenilor, consultări, audieri publice şi convorbiri se pot organiza în toate localităţile componente ale unităţii administrativ-teritoriale sau numai în unele dintre acestea. Adunările cetăţenilor sînt organizate pe sate — în mediul rural, şi pe sectoare sau străzi — în mediul urban.

Proiectul legii pentru aprobarea regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale, adoptat în prima lectură

Şi acest proiect face parte din pachetul de acte necesar în vederea asigurării activităţii administraţiei publice locale reformate. El conţine două titluri divizate în capitole separate:

1. Constituirea consiliilor: modul de constituire a consiliilor locale şi raionale; constituirea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale consiliului.

2. Şedinţele consiliilor locale şi raionale: atribuţiile preşedintelui şedinţei şi ale secretarului consiliului; modul de desfăşurare a şedinţelor; modul de elaborare a proiectelor de decizii; procedura de vot; întrebări, interpelări, petiţii şi informarea consilierilor.

Regulamentul conţine o anexă, conform căreia, comisii de specialitate ale consiliilor locale şi raionale pot fi formate în următoarele domenii de activitate:

Se mai prevede că în funcţie de specificul activităţii şi de numărul consilierilor, consiliul poate decide formarea comisiilor de specialitate şi în alte domenii de activitate sau a unei comisii care să aibă drept obiect de activitate două sau mai multe domenii.

Legea prevede că consiliile locale şi raionale, în baza Regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale, elaborează şi aprobă propriile regulamente.

Deşi asemenea regulamente există şi în prezent, mai mulţi experţi au expus opinia că reglementarea prea detaliată de către Parlament a aspectelor legate de activitatea consiliilor locale şi raionale ar putea fi apreciată ca o imixtiune în activitatea lor ulterioară şi o limitare a atribuţiilor, ceea ce poate fi în contradicţie cu legislaţia internaţională în domeniu.

În cadrul dezbaterilor nu s-a menţionat nici faptul dacă proiectele de statut şi regulament amintite mai sus au fost supuse expertizei Consiliului Europei.

27–31 octombrie 2003

În săptămîna ce a trecut, atenţia opiniei publice a fost îndreptată asupra dezbaterii Legii bugetului de stat pentru anul 2004 şi a schimbărilor propuse în politica fiscală a statului pentru anul viitor. Printre cele mai discutate subiecte au fost propunerile de a majora impozitul funciar şi de a anula scutirile la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aplicate la importul tehnicii agricole, a materialului semincer şi a materiei prime pentru medicamente. Intenţia Guvernului de a majora impozitul funciar şi de a anula facilităţile existente, cu scopul de a acumula în acest mod resurse suplimentare la buget, a provocat nemulţumirea producătorilor agricoli, de care au încercat să profite imediat forţele din opoziţie.

Astfel, fracţiunea “Alianţa Moldova Noastră” a încercat chiar organizarea unor proteste stradale în legătură cu preconizatele schimbări, situaţie care, implicit, a impus guvernarea să procedeze la anumite măsuri menite să detensioneze situaţia încordată. Iniţial deputaţii din fracţiunea majoritară, iar ulterior şi Preşedintele ţării au propus păstrarea facilităţilor existente şi renunţarea la majorarea impozitului funciar. Astfel, Guvernul va fi pus în situaţia de a căuta resurse pentru acoperirea celor 300 milioane de lei preconizate a fi acumulate în urma măsurilor propuse şi aceasta îi va da mare bătaie de cap, mai ales că perspectivele obţinerii creditelor externe sunt tot mai sumbre.

În afară de legea care va constitui baza bugetului de stat pentru anul viitor, Parlamentul a examinat şi alte acte legislative, cele mai importante dintre acestea fiind analizate în continuare.

Legea pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia

Prin legea respectivă a fost ratificată Convenţia penală privind corupţia, adoptată de Consiliul Europei la 24 iunie 1999, Parlamentul adoptînd şi o declaraţie conform căreia Convenţia nu se va aplica pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile autoproclamate din stînga Nistrului, pînă cînd diferendul nu va fi soluţionat definitiv.

Convenţia penală privind corupţia, alături de Convenţia civilă adoptată pe aceeaşi temă de către CE, constituie acte deosebit de importante pentru autorităţile ţărilor care devin membre, deoarece instituie metode şi practici comune pentru combaterea fenomenului corupţiei, devenind instrumente internaţionale eficiente. Începînd cu preambulul său, convenţia proclamă că statele membre ale Consiliului Europei sînt convinse de necesitatea de a urma cu prioritate o politică penală comună care tinde să protejeze societatea împotriva corupţiei, inclusiv prin adoptarea unei legislaţii şi a măsurilor preventive adecvate, deoarece corupţia constituie o ameninţare pentru democraţie, subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii.

Convenţia, în cele 40 articole ale sale, conţine prevederi detaliate referitoare la:

Legea pentru modificarea unor acte legislative ce formează politica fiscală şi bugetară a statului

Legea respectivă a fost înaintată concomitent cu proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2004 şi prevede modificarea a peste 20 de acte legislative care stau la baza formării bugetului consolidat al ţării. Principalele acte supuse modificării au fost:

Legea cu privire la privatizare, în cuprinsul căreia s-a stabilit că veniturile obţinute din privatizarea patrimoniului public al statutului se varsă în bugetul de stat; veniturile obţinute de la privatizarea patrimoniului public al unităţilor administrativ-teritoriale se varsă la bugetul acestora; venitul obţinut de la vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile se varsă integral la bugetele acestora, iar veniturile obţinute de la vînzarea pachetelor de acţiuni ale statului în întreprinderile care se privatizează după proiecte individuale se utilizează pentru acoperirea deficitului bugetar.

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, în cuprinsul căreia s-a stabilit că veniturile ilicite obţinute prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări de construcţie şi a tarifelor la serviciile prestate, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri, se vor percepe la bugetul de stat.

Legea privind taxele locale, în cuprinsul căreia s-a introdus norma prin care întreprinderile agricole care obţin venit din producerea şi comercializarea produselor agricole proprii nu sînt plătitoare ale taxelor locale stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

Legea privind dreptul de autor, din cuprinsul căreia a fost exclusă prevederea conform căreia remuneraţia de autor era scutită de TVA.

Legea fondului rutier, în cuprinsul căreia au fost introduse modificări prin care s-au majorat taxele de trecere pe drumurile naţionale şi internaţionale, taxa de folosire a drumurilor, taxa de eliberare a autorizaţiilor ş.a.

Codul fiscal, în art.6 al căruia s-a stabilit că impozitul pe venit şi taxele percepute în fondul rutier reprezintă surse de venit al bugetului de stat, iar impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă surse de venit ale bugetului unităţilor administrativ-teritoriale.

De asemenea, în Codul fiscal s-au stabilit cote mai uşoare ale impozitului pe venit:

Pentru persoanele juridice a fost stabilită cota de 20% din venitul impozabil etc.

După cum s-a anunţat deja, deputaţii nu au acceptat propunerea Guvernului de a anula în anul 2004 facilităţile la plata TVA pentru unele importuri şi nici majorarea cu 0,3 lei la grad/hectar a impozitului funciar, considerînd că modificările respective vor conduce la majorarea preţurilor la produsele agricole şi farmaceutice şi vor înrăutăţi situaţia persoanelor care deţin şi prelucrează terenuri agricole. Mai mulţi experţi s-au pronunţat în sensul că adoptarea modificărilor respective ar fi permis crearea unei politici bugetare echilibrate pentru următorii ani, însă este evident că în anul preelectoral guvernarea nu poate să-şi permită luxul de a adopta măsuri nepopulare, oricît de mare ar fi beneficiul viitor de pe urma acestor măsuri.

Legea pentru modificarea termenului de introducere a inspecţiei înainte de expediţie

Prin legea respectivă, deputaţii, la propunerea executivului, au exclus norma conform căreia, în termen de o lună de la adoptarea Legii cu privire la inspecţia înainte de expediţie, Guvernul urma să selecteze compania ce urma să presteze serviciile respective.

În acest fel, Parlamentul nu a anulat în general Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie, dar a lăsat posibilitatea ca în cazul în care organismele financiare internaţionale vor insista asupra introducerii, Guvernul să poată proceda nestingherit la selectarea companiei.

Amintim că neintroducerea inspecţiei înainte de expediţie în termenele indicate a fost una din cauzele pentru care Fondul Monetar Internaţional nu a reluat creditarea Republicii Moldova în vara anului curent, situaţie care a determinat Banca Mondială, alţi creditori şi donatori externi să-şi suspende proiectele de creditare şi ajutor pentru Moldova.

Legea pentru ratificarea amendamentului 2 la Acordul dintre republica Moldova şi Banca “Dresner-Bank (Germania)” referitor la garanţia de plată

Prin legea respectivă a fost ratificat amendamentul conform căruia a fost restructurată datoria Moldovei în sumă de peste 2 milioane de Euro, prima tranşă de 200 mii Euro urmînd a fi achitată în februarie 2004, iar restul datoriei urmînd a fi achitată în perioada 2005–2007. Pentru această restructurare RM va plăti o dobîndă de 6% anual.

Amintim că creditul respectiv a fost luat pentru S.A. “Perfuzon”, cu scopul de a asigura construcţia complexului farmaceutic, dar din cauza incapacităţii de plată a întreprinderii respective, începînd cu anul 1999 a fost activată garanţia de plată a Guvernului Republicii Moldova. Anterior, printre cauzele incapacităţii de plată a fost anunţat şi managementul defectuos al întreprinderii gestionare de credit.

Proiectul legii pentru modificarea legii licenţieri în domeniul fabricării şi comercializării alcoolului

Prin proiectul respectiv se propune ca prin derogare de la normele generale, licenţa pentru fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a alcoolului etilic, producţiei alcoolice şi a berii, să se elibereze pe un termen de 3 ani, iar taxa stabilită de Legea bugetului de stat să fie achitată în rate, cîte o treime în fiecare an calendaristic.

Anterior problema costului licenţei pentru genurile respective de activitate a fost discutată aprins în Parlament, constituind una din problemele ce a apărut la adoptarea bugetului de stat pentru anul 2003. Producătorii şi comercializatorii de producţie alcoolică au insistat asupra micşorării taxei respective, însă parlamentarii au considerat-o ca fiind într-un cuantum acceptabil, deoarece activitatea comercială în sfera dată este destul de profitabilă. Modificarea propusă este în favoarea agenţilor economici, însă ea ar putea afecta bugetul de stat.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la utilizarea limbii ruse în acţiunile de brevetare

Proiectul înaintat prevede că persoanele fizice vor putea depune actele necesare pentru brevetare în limba de stat şi în limba rusă, iar persoanele juridice — numai în limba rusă. Necesitatea introducerii modificărilor este dictată de aducerea legislaţiei în concordanţă cu dispoziţiile Legii cu privire la drepturile minorităţilor naţionale.

ADEPT a scris anterior despre opinia unor experţi conform căreia, deşi nu a reuşit introducerea unor modificări în dispoziţiile constituţionale, prin care limbii ruse să-i fie acordat statut de limbă oficială, majoritatea parlamentară a reuşit oficializarea acestei limbi în diferite acte legislative, cum ar fi Legea cu privire la actele de stare civilă, Legea cu privire la notariat, Legea cu privire la drepturile minorităţilor naţionale etc. Proiectul propus vine să completeze şirul respectiv şi are menirea de a demonstra conaţionalilor de altă origine etnică şi opiniei publice naţionale că partidul de guvernămînt încearcă să realizeze toate promisiunile electorale, în ciuda împotrivirii forţelor de opoziţie interne şi externe.

Proiectul legii pentru anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare calculate şi neachitate de către întreprinderile cooperaţiei de consum

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură propune anularea integrală a penalităţilor şi sancţiunilor calculate la sumele datorate de agenţii economici din cooperaţia de consum faţă de bugetul public naţional (bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale), la situaţia din 1 ianuarie 2003.

De remarcat că Legea respectivă a fost examinată în preajma Congresului ordinar al Cooperaţiei de consum la care a participat Preşedintele Republicii Moldova, care a promis întreaga susţinere a autorităţilor de stat pentru revigorarea activităţii cooperaţiei de consum. Mai amintim că anterior unii reprezentanţi ai cooperaţiei de consum, susţinuţi de opoziţia parlamentară, au declarat că guvernarea actuală urmăreşte naţionalizarea proprietăţii cooperatiste şi schimbarea conducerii organizaţiilor cooperatiste prin persoane docile puterii.

6–19 octombrie 2003 3–16 noiembrie 2003