Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Remanieri

Parlamentul a declarat vacante două mandate de deputat, unul aparţinînd fracţiunii PCRM, iar celălalt Blocului electoral “Moldova Democrată”. Conform ordinii, în funcţia vacantă de pe lista BMD urmează a fi validat mandatul lui Efim Agachi, reprezentant al Partidului Democrat din Moldova.

Acte legislative

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Legea adoptată introduce un şir de modificări menite să liberalizeze regimul de trecere a frontierei de către persoanele fizice şi bunurile pe care acestea le introduc în ţară sau le scot peste hotare. În special, este permisă introducerea în ţară a valutei în mărimi nelimitate, precum şi scoaterea din Moldova a valutei în sumă de pînă la 10 mii euro, fără prezentarea unor documente bancare justificative.
• Proiectul de lege pentru modificarea articolului 5 al Legii nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Documentul adoptat în prima lectură, prevede că datele despre orice operaţiuni financiare limitate sau suspecte se expediază Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei^[1]. Totodată, plafonul minim al operaţiunilor respective efectuate de persoanele fizice a fost redus pînă la 200 mii lei (15 mii dolari SUA).
• Proiectul Legii pentru completarea unor acte legislative referitoare la activitatea vamală. Proiectul adoptat în prima lectură prevede transferarea competenţelor de certificare a originii de la Camera de Industrie şi Comerţ la Serviciul vamal. Se propune a stabili că la certificarea originii mărfurilor exportate, organele vamale sînt în drept să solicite de la agentul economic documentele necesare, care ar justifica şi demonstra originea mărfurilor şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfurilor.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Comisia specială pentru monitorizarea procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii “Guineia” şi ai Concernului “Intercapital” s-a întrunit într-o şedinţă la care au fost audiate rapoartele şi informaţiile prezentate de Ministerul Justiţiei, Procuratura generală şi administratorii din oficiu. Conform informaţiilor prezentate, organele procuraturii au examinat pretenţiile înaintate de foştii deponenţi ai Băncii “Guineia”, iar organele de executare au organizat licitaţii pentru comercializarea unui imobil ce a aparâinut anterior Concernului “Intercapital” şi a fost luat în prorpitatea statului. Conform Legii Nr.197 din 28.07.2005: Departamentul de executare al Ministerului Justiţiei urma să vîndă “în regim de urgenţă” imobilul respective amplasat în or.Vatra din mun.Chişinău şi să asigure executarea documentelor executorii ale deponenţilor “Intercapital”, iar Guvernul, în termen din 2 luni de la intrarea în vigoare a respectivei Legi (pînă la 12.10.2005), trebuia să întreprindă măsurile necesare îndeplinirii ei. Conform informaţiei prezentate la şedinţa Comisiei speciale, licitaţiile de vînzare a imobilului au eşuat, motiv pentru care restituirea a careva sume nu este posibilă.

Întrebări şi interpelări

Ministerul Justiţiei a prezentat răspunsurile sale la interpelarea despre activitatea organizaţiilor de pionieri, menţionînd principiile care au stat la baza formării şi activităţii organizaţiilor respective ele tinerilor din Moldova, înregistrate cu statut de organizaţie obştească. Totodată, reprezentantul ministerului a afirmat că numărul organizaţiilor respective şi numărul membrilor lor nu este cunoscut, deoarece în legislaţie nu este stabilită obligaţia de a informa despre o asemenea obligaţie.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a adresat Procuraturii generale solicitarea de a examina posibilitatea intentării dosarelor penale împotriva preşedinţilor judecătoriilor sectoarelor Centru şi Buiucani din mun.Chişinău. Conform unui răspuns primit de la Consiliul Superior al Magistraturii, în instanţele numite nu se respectă principiul repartizării aleatorii (conform art.344 Cod de procedură penală: în modul stabilit la începutul anului, în ordine alfabetică) a dosarelor penale, preşedinţii instanţelor luînd decizii fie “reieşind din complexitatea sau rezonanţa dosarului”, fie “reieşind din sarcina care revine judecătorilor”. Deputatul Susarenco consideră că în acţiunile respective sînt elemente ale infracţiunii “Exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. De notat în context că preşedintele judecătoriei Centru a examinat dosarul în cazul fostului ministru al Apărării Valeriu Pasat, pe care l-a condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.185 al Codului penal din 1961 — “Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. Examinarea dosarelor la Judecătoria sectorului Buiucani se află adesea în centrul atenţiei opiniei publice din cauza că în raza teritorială a acesteia sînt situate instituţiile centrale ale puterii de stat (Parlament, Preşedinţie, Guvern), precum şi sediile CCCEC, SIS, dosarele cu implicarea acestor instituţii avînd rezonanţă deosebită.

Deputatul Susarenco a reiterat şi interpelarea sa anterioară, în care ceruse Consiliului municipal să demită din funcţii pe viceprimarii mun.Chişinău, pe motiv că numirea în funcţie a fost realizată cu încălcarea legislaţiei.

Deputatul Dumitru Braghiş a solicitat Guvernului prezentarea unor informaţii despre situaţia în domeniul pensiilor de asigurări sociale, care urmează a fi indexate de la 1 aprilie 2006. În opinia deputatului, procedura de indexare uniformă a pensiilor este inechitabilă, deoarece persoanele cu pensii mici vor primi o indexare minoră, pe cînd cei care primesc pensii mari vor primi şi majorări mari, comparabile chiar cu mărimea medie a pensiilor^[2]. Despre necesitatea reformării sistemului de pensionare se duc discuţii de mai mult timp şi anterior Guvernul preconiza efectuarea unor măsuri pentru majorări şi indexări diferenţiate, însă un rezultat final aşa şi nu a fost atins.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a lansat la 23 martie o declaraţie despre nerespectarea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei, în cuprinsul căreia se afirmă că Republica Moldova “nu se conformează angajamentelor asumate la admiterea în Consiliului Europei” şi din această cauză, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) monitorizează o perioadă atît de îndelungată funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova. AMN invocă faptul că partidul majoritar “nu îşi onorează angajamentele de reformare a sistemului politic, a sectorului public, a administraţiei si autonomiei locale, a audiovizualului, a justiţiei si a Procuraturii”. În declaraţie, majoritatea parlamentară este acuzată de tărăgănarea realizării Programului calendaristic de ajustare a legislaţiei la Rezoluţiile şi Recomandările APCE, de încălcarea moratoriului recomandat de APCE în probleme sensibile precum istoria şi limba, de “mimarea realizării reformelor democratice”. În finalul declaraţiei este solicitată convocarea unei şedinţe speciale a Parlamentului la care s-ar discuta mersul reformelor şi respectarea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei.

Declaraţia AMN a fost urmată de o declaraţie a fracţiunii Partidului Comuniştilor din RM, care s-a referit tangenţial la afirmaţiile citate şi a răspuns la acuzaţiile aduse într-o declaraţie anterioară a AMN despre situaţia din agricultură. PCRM afirmă că “are drept scop principal al activităţii sale asigurarea bunăstării populaţiei” şi promovarea reformelor legislative menite să contribuie la redresarea situaţiei din domeniul agricol. Drept argumente în favoarea sa, PCRM menţionează creşterea anuală a mijloacelor bugetare pentru subvenţionarea agriculturii, crearea reţelei staţiilor tehnologice de maşini, consolidarea terenurilor agricole etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet