Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

În cadrul şedinţelor Parlamentului dezbaterile politice au scăzut din intensitate, situaţie motivată de mai multe cauze. Una din principalele cauze ale acalmiei ar fi regruparea forţelor politice şi derularea negocierilor din umbră. Pînă la stabilirea clară a strategiei electorale şi a poziţiei faţă de partidul aflat la guvernare reprezentanţii unor forţe politice evită să-şi exprime deschis adeziunea la anumite blocuri preelectorale, dar şi dezacordul faţă de propunerile şi iniţiativele de coalizare.

O altă cauză a revenirii la moderat a relaţiilor dintre opoziţie şi putere ar fi reducerea intensităţii presiunilor pe care le exercita anterior majoritatea aflată la guvernare asupra liderilor şi partidelor din opoziţie. Mai mult ca atît, în cadrul şedinţei Parlamentului din 25 martie fracţiunea majoritară a votat pentru restabilirea în funcţia de preşedinte a Comisiei pentru protecţie socială a doamnei Lidia Guţu, propusă la această funcţie în mod repetat de către fracţiunea “Alianţa Braghiş”. Motivarea realegerii în funcţie după numai cîteva luni de la demitere a fost “necesitatea promovării femeilor în politică şi în funcţii responsabile”, precum şi “demonstrarea caracterului constructiv al relaţiilor dintre majoritatea parlamentară şi opoziţie”.

Pe de altă parte, relaţiile dintre majoritatea parlamentară şi opoziţia parlamentară de dreapta au rămas încordate, deşi s-a asigurat prezentarea în plenul Parlamentului a unor răspunsuri ale Ministerului de Interne asupra cărora fracţiunea PPCD insista de mai mult timp.

În şedinţa din 25 martie deputaţii au examinat cîteva proiecte de acte legislative care ar putea prezenta interes pentru anumite grupuri sociale şi asupra lor ne vom opri mai detaliat.

Legea pentru modificarea legii cu privire la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a bunurilor de către persoanele fizice

Prin legea respectivă au fost introduse cîteva modificări ce facilitează situaţia persoanelor fizice care intră sau părăsesc teritoriul ţării. În mod special, modificările prevăd:

1. Acordarea dreptului persoanelor fizice de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

   • bunuri destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
   • obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

   Plafonul actual al sumelor respective constituie 2000 de euro şi este apreciat ca fiind foarte mic, iar interdicţia prea restrictivă în condiţiile economiei de piaţă şi promovării relaţiilor economice pe plan internaţional.

   Amintim că modificarea respectivă a fost criticată anterior atît de reprezentanţii opoziţiei, cît şi ai majorităţii parlamentare, care considerau că în acest fel se acordă posibilităţi legale de exodul capitatului şi bunurilor din ţară.

   În replică, susţinătorii modificărilor invocau faptul că o dată ce se scot bunuri rezultă că în ţară au rămas banii cu care ele au fost cumpărate, precum şi necesitatea corelării reglementărilor naţionale cu standardele internaţionale existente în domeniu.

2. Acordarea dreptului persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova de a introduce mijloace de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani pe o perioadă de pînă la 45 de zile, în cazul în care nu vor fi plasate în nici un regim vamal, cu respectarea următoarelor condiţii:

   • mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state pe numele persoanei rezidente a Republicii Moldova;
   • în contul organului vamal de frontieră să fie depusă o sumă de garanţie (în valută naţională şi/ sau străină) în mărime dublă faţă de drepturile de import prevăzute pentru plasarea mijlocului de transport auto în regimul vamal de import;
   • după 45 de zile, mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, restituindu-se suma garanţiei depuse.

Legea pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative

Prin legea adoptată de Parlament în Codul cu privire la contravenţiile administrative a fost introdus un articol nou — 174²³ “Încălcarea legislaţiei cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice”.

S-a stabilit sancţionarea cu pedepse pecuniare (amendă) de la 3600 pînă la 54 mii lei pentru:

• încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale statului în procesul de constituire, de activitate, de reorganizare şi lichidare a societăţii, prin care statului i s-ar atribui rolul de participant cu răspundere nelimitată sau suplimentară sau i s-ar diminua cota de participare în capitalul social, în cazul în care legea interzice acest lucru;
• tăinuirea condiţiilor, prin care reprezentantul statului deţine sau a dobîndit interes patrimonial în societatea economică şi n-a anunţat autoritatea de stat abilitată;
• tăinuirea sub orice formă a informaţiei privind activitatea economică şi financiară, a altei informaţii pe care autoritatea de stat abilitată este în drept să o ceară;
• neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a altor funcţii, atribuite prin actele normative din domeniu.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea operativă de investigaţii, portul armelor şi licenţierea unor genuri de activitate

Prin legea adoptată de Parlament un şir de acte legislative au fost aduse în concordanţă cu prevederile noului Cod de procedură penală şi cu prevederile Legii privind activitatea particulară de detectiv şi de pază. Amintim că această din urmă Lege a provocat nemulţumirea mai multor reprezentanţi ai sferei respective de activitate, care au apreciat-o ca fiind prea restrictivă şi acordînd atribuţii exagerate Ministerului Afacerilor Interne şi altor structuri de stat, în detrimentul instituţiilor private de acelaşi gen.

Proiectul legii privind îngheţarea şi eşalonarea datoriilor instituţiilor medico-sanitare

Proiectul adoptat în prima lectură prevede îngheţarea pe un termen de 2 ani a datoriilor calculate dar neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat din fondul de salariu calculat al instituţiilor medicale, precum şi eşalonarea pe un termen de 5 ani a datoriilor respective după expirarea termenului de îngheţare a lor.

Suma totală a datoriilor se estimează la peste 36 milioane de lei şi păstrarea ei în formă de datorie curentă împiedică, în opinia Guvernului, procesul de implementare a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Proiectul legii pentru modificarea legii privind procesul bugetar

Proiectul de lege adoptat în prima lectură prevede dreptul unităţilor Trezoreriei de Stat de a executa în mod silit titlurile executorii şi hotărîrile instanţelor de judecată ce ţin de dezafectarea mijloacelor băneşti din contul mijloacelor bugetului de stat sau al mijloacelor instituţiei finanţate de la bugetul de stat, în cazul în care instituţia respectivă nu a prezentat în termen documentele de plată.

Conform legislaţiei actuale, executorii de buget (conducătorii instituţiilor publice) trebuie să transmită titlurile judecătoreşti executorilor organelor trezoreriale, însă această obligaţie nu se execută ori executarea ei se tărăgănează timp îndelungat, ceea ce determină aplicare de sancţiuni şi penalităţi. Adoptarea modificărilor va permite evitarea situaţiilor respective, însă ar putea lipsi instituţiile publice de mijloacele financiare necesare pentru activitate, în cazul existenţei unor titluri executorii pe sume mari.

În contextul examinării legii a fost abordată repetat problema responsabilităţii ministeriale şi a factorilor de decizie care prejudiciază subiecţii de drept care ulterior îşi recuperează drepturile prin intermediul judecăţii, supunînd statul la cheltuieli considerabile din cauza lipsei de competenţă sau abuzurile unor funcţionari.

Proiectul legii privind abilitarea autorităţilor administraţiei publice locale cu dreptul de a organiza şi vinde terenuri, a locuinţelor şi altor imobile

Prin legea respectivă adoptată în prima lectură se propune ca în competenţa autorităţilor administraţiei publice raionale să fie atribuite problemele vizînd organizarea şi vînzarea terenurilor aferente întreprinderilor, a fondului locativ şi a imobilelor cu altă destinaţie decît locativă şi a întreprinderilor agricole.

Necesitatea adoptării modificărilor este motivată prin faptul că au fost lichidate agenţiile teritoriale ale Departamentului privatizării şi atribuţiile acestora urmează a fi preluate de către autorităţile locale, în conformitate cu principiile descentralizării şi al autonomiei locale.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet