Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 23 februarie – 14 martie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #26 |

23–27 februarie 2004

La şedinţele Parlamentului din săptămîna trecută a continuat procedura examinării unor cereri ale Procuraturii prin care se solicită ridicarea imunităţii unor deputaţi din opoziţie. De această dată deputaţilor din PPCD li s-a adăugat un deputat din cealaltă fracţiune de opoziţie “Alianţa Braghiş”, care, spre deosebire de creştin-democraţi, este acuzat nu de participare la manifestaţii neautorizate, ci de comiterea unor infracţiuni de drept comun — sustragere a averii statului, prin transmiterea unor proprietăţi la balanţa unor firme private.

Dacă anterior deputaţii din PPCD erau acuzaţi de comiterea unor contravenţii administrative, de această dată procuratura a solicitat ridicarea imunităţii pentru tragerea la răspundere penală a trei deputaţi care au organizat manifestaţiile în cadrul cărora au fost profanate simbolurile de stat ale Federaţiei Ruse. Conform art. 347 din Codul penal, profanarea simbolurilor naţional-statale (drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui stat se pedepseşte, în dependenţă de gravitate, pornind de la amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale (10 mii lei) şi pînă la închisoare de la 2 la 6 ani.

Este greu să presupunem dacă autorităţile vor reuşi să tragă la răspundere deputaţii din opoziţie, cert este însă că la votarea organizată cu prilejul examinării cererilor Procurorului general a fost acumulat numărul necesar de voturi pentru trimiterea celor patru deputaţi în judecată pe cauză penală şi în privinţa acestora pot fi luate toate măsurile de constrîngere prevăzute de legislaţia procesual-penală.

Înainte de a examina problemele scandaloase la care ne-am referit mai sus, deputaţii au reuşit să adopte un şir de acte legislative care au o semnificaţie deosebită.

Legea pentru scutirea de TVA a materialului viticol importat

Prin legea respectivă, în scopul de a susţine procesul de sădire şi recultivare a plantaţiilor viticole, Parlamentul a decis că în anul 2004 taxa pe valoarea adăugată nu se va aplica la importul şi livrarea pe teritoriul ţării a materialului de înmulţire şi săditor viticol, precum şi a celui pomicol de categorie biologică prebază, bază, certificat şi standard. Adoptarea proiectului a fost însoţită de discuţii aprinse referitoare la faptul că modificările propuse vor afecta bugetul de stat şi la aceea că Guvernul trebuia să propună modificările respective înainte de adoptarea bugetului pe anul 2004. În final însă, pentru adoptarea proiectului au votat şi majoritatea parlamentară, şi deputaţii din opoziţie, toţi manifestîndu-şi astfel grija deosebită pentru dezvoltarea ramurii viticulturii.

La adoptarea legii nu s-au stabilit însă mecanisme noi pe care trebuie să le introducă organele de stat în domeniul controlului asupra importului şi comercializării materialului în cauză, iar lipsa unor mecanisme eficiente în domeniu poate diminua totalmente efectul scontat de legiuitori, deoarece intermediarii şi comercianţii ar putea vinde producţia la un preţ la fel de ridicat ca şi anterior.

Legea privind publicarea tratatelor internaţionale

Parlamentul a revotat Legea remisă de Preşedintele RM şi a stabilit că textele tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova care au intrat în vigoare vor fi publicate în termen de o lună de la intrarea în vigoare în ediţii speciale ale Monitorului oficial al Republicii Moldova, fiind remise spre publicare de către Ministerul Afacerilor Externe.

Amintim cu acest prilej că în conformitate cu prevederile constituţionale, actele internaţionale la care Republica Moldova devine parte vor face parte din dreptul intern şi urmează a fi respectate şi aplicate asemeni legilor naţionale, iar nepublicarea lor în ediţii oficiale ar atrage inexistenţa şi implicit — nerespectarea.

Legea pentru stabilirea unor suplimente la pensii pentru locuitorii din comuna Copanca

Prin legea respectivă, pensionarilor care locuiesc în comuna Copanca, aflată în partea stîngă a Nistrului, li se vor stabili adaosuri la pensii de la 50 pînă la 100 lei, pentru a asigura corespunderea acestora pensiilor stabilite de către administraţia autoproclamatei republici nistrene. Cheltuielile estimate vor constitui peste un milion de lei şi urmează a fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat, fapt pentru care Guvernul va trebui să prezinte propuneri de majorare a veniturilor bugetului respectiv din contul bugetului de stat.

Amintim că acesta nu este primul caz cînd se adoptă legi care au menirea de a îmbunătăţi protecţia socială a locuitorilor unor sate aflate în stînga Nistrului dar sub controlul autorităţilor de la Chişinău. Anterior legi speciale pentru acordarea unor compensaţii au fost adoptate pentru locuitorii satelor Coşniţa, Palanca, Cocieri ş.a.

Deşi legile respective nu corespund întru totul principiului impersonalităţii şi generalităţii, ele au menirea de a susţine locuitorii din satele sus-numite, care sînt supuşi unor puternice presiuni din partea administraţiei de la Tiraspol şi sînt trataţi discriminatoriu de către separatişti.

Proiectul Legii pentru modificarea programului de privatizare

Prin legea respectivă din programul de privatizare au fost excluse o serie de întreprinderi specializate în construcţii rutiere, astfel ca statul să păstreze administrarea în domeniul respectiv.

La examinarea proiectului au avut loc dezbateri referitoare la faptul că unele din întreprinderile a căror excludere s-a propus nu deţineau capital majoritar de stat şi astfel efectul scontat de autori nu poate fi atins, însă aceste argumente nu au determinat majoritatea parlamentară să renunţe la excluderea întreprinderilor respective din Programul de stat de privatizare.

Pe parcursul anilor 2001–2003 Parlamentul a adoptat 8 legi prin care din Programul de privatizare au fost excluse mai multe întreprinderi şi obiecte asupra cărora statul îşi va păstra gestiunea şi administrarea pentru o perioadă nedeterminată.

Proiectul Titlului VII “Taxele locale” din Codul fiscal

Proiectul adoptat în primă lectură de Parlament propune reglementarea domeniilor de aplicare a taxelor locale în Republica Moldova, ca o alternativă a sistemului vechi de taxe locale, deoarece exclude din sistemul fiscal unele plăţi ce nu cad sub incidenţa noţiunii de taxă din perspectiva fiscală. Din lista actuală a taxelor locale care pot fi aplicate de către autorităţile publice locale s-a propus de exclus 6 taxe:

La examinarea proiectului deputaţii au căzut de acord că pot fi excluse doar două din cele 6 taxe propuse a fi anulate de către Guvern: pentru efectuarea filmărilor şi cea pentru dreptul de a vinde în zona vamală. Celelalte taxe urmează a fi păstrate ca obligatorii, pentru a nu afecta bugetele locale şi veniturile autorităţilor publice locale.

Unul din elementele de bază preconizate prin noua structură a taxelor locale este cel al majorării împuternicirilor autorităţilor publice locale de a valorifica optimal orice posibilitate de a obţine venit, în proiectarea titlului prezentat s-a ţinut cont de practica mai multor state dezvoltate care conferă autorităţilor publice locale o libertate considerabilă în stabilirea taxelor locale, precum şi a altor plăţi.

Taxele locale vor fi introduse, modificate sau anulate concomitent cu adoptarea sau cu modificarea bugetelor administrativ-teritoriale corespunzătoare (art.297(3)).

Conform proiectului prezentat subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele “rezidenţi şi nerezidenţi ce desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova; persoane fizice-rezidenţi, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi”.

Prin proiectul prezentat se propune de a păstra modalitatea de stabilire, calculare şi achitare a taxelor locale. Ţinând cont de cotele maxime ale taxelor locale, autorităţile administraţiei publice locale vor stabili cotele concrete.

Proiectul prezentat propune de a păstra înlesnirile existente la plata taxelor locale şi anume în cazul autorităţilor publice şi al instituţiilor finanţate de la bugetele de orice nivel, precum şi în cazul misiunilor diplomatice, al misiunilor asimilate acestora şi al organizaţiilor internaţionale.

La fel, se propune includerea unei noi scutiri şi anume în cazul organizatorilor de licitaţii în scopul asigurării rambursării datoriilor creditelor, pagubelor, datoriilor la buget şi vînzării patrimoniului de stat şi municipal.

În acelaşi timp autorităţile reprezentative şi deliberative de nivelul întîi ale administraţiei publice locale sînt în drept să acorde scutiri adiţionale pe lîngă cele prevăzute expres în cazul entităţilor enumerate.

Pentru păstrarea continuităţii logice a structurii Codului fiscal se propune ca cotele maxime ale taxelor locale să fi incluse în anexa la Titlul VII. La stabilirea cotelor maxime s-a ţinut cont de cele actuale.

Proiectul Legii cu privire la energia termică

Proiectul adoptat în prima lectură după o serie de dezbateri aprinse propune stabilirea principiilor de organizare şi reglementează relaţiile ce ţin de producerea, transportarea, distribuirea, furnizarea şi utilizarea energiei termice.

Destinaţia şi scopul legii sunt crearea urnii cadru juridic care să asigure:

  1. sporirea eficienţei sistemului termoenergetic;
  2. promovarea unei concurenţe largi pe piaţa energiei termice;
  3. stimularea iniţiativei private şi constituirea sectorului privat în domeniul termoenergetic;
  4. atragerea investiţiilor autohtone şi străine în sectorul termoenergetic;
  5. diversificarea formelor de proprietate în sectorul termoenergetic;
  6. reglementarea activităţii unităţilor termoenergetice aflate în situaţie dominantă (monopolistă) pe piaţa locală a energiei termice;
  7. dezvoltarea stabilă şi durabilă a sistemului termoenergetic al Republicii Moldova;
  8. stabilirea unor raporturi echitabile între furnizor şi consumator.

Se stabilesc o serie de noţiuni generale în domeniu, principiile fundamentale de organizare, funcţionare şi reglementare a sistemului termoenergetic, atribuţiile organelor de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice în domeniul termoenergetic.

Capitole aparte sînt dedicate licenţierii şi garanţiilor dreptului de proprietate în sectorul termoenergetic, raporturilor juridice dintre participanţii la piaţa energiei termice, tarifele şi preţurile pentru energia termică.

Deoarece dezbaterile asupra proiectului au fost controversate, putem presupune că textul final al legii va suporta numeroase modificări şi în această privinţă ADEPT va reveni cu un comentariu detaliat.

1–5 martie 2004

În perioada de referinţă deputaţii au dezbătut cîteva proiecte de acte legislative. Asupra unora dintre acestea ne vom referi mai detaliat în continuare.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la pensionare şi protecţia socială

Prin Legea adoptată Parlamentul a decis să stabilească condiţii privilegiate de pensionare pentru mamele care au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. Femeile respective se vor putea pensiona la vîrsta de 54 ani.

De asemenea, condiţii privilegiate au fost stabilite pentru persoanele care lucrează la munci foarte nocive şi foarte grele — pentru bărbaţi vîrsta de pensionare va constitui 54 ani, iar pentru femei — 49 ani.

Legislaţia cu privire la pensionare a fost completată cu o normă unică care prevede că stagiul minim necesar pentru obţinerea dreptului la pensie pentru limita de vîrstă va constitui 30 de ani.

În Legea cu privire la veterani s-au introdus norme care vor asigura plata adaosurilor la pensie pentru merite deosebite tuturor categoriilor de veterani, inclusiv celor pensionaţi din forţele armate.

Proiectul legii cu privire la taxa off-shore

Proiectul respectiv propune stabilirea unei taxe de 15% pe care o vor achita în bugetul de stat subiecţii impunerii, pînă la transferarea mijloacelor băneşti:

În sensul legii, prin “zonă off-shore” se înţelege ţara (teritoriul) cu un regim de înlesniri fiscale şi/ sau care limitează accesul la informaţiile despre operaţiunile financiare. Lista zonelor off-shore se va aproba prin hotărîre de Guvern, la propunerea Băncii Naţionale a Moldovei.

Vor constitui subiecţi ai impunerii rezidenţii Republicii Moldova, persoanele fizice care practică activitate de antreprenoriat şi persoanele juridice.

Obiect al impunerii îl vor constitui:

Taxa off-shore nu se va percepe în cazurile de transfer bănesc efectuat:

Motivaţia oficială a necesităţii adoptării legii este informaţia că zonele off-shore au o capacitate deosebită de absorbţie a criminalităţii organizate internaţionale şi reprezintă un canal de export al capitalurilor din ţară, al spălării banilor şi evaziunii fiscale, deoarece în aceste teritorii legea fiscală este mult mai blîndă. Comunitatea europeană recomandă evitarea tranzacţiilor prin zonele respective şi înăsprirea legislaţiei referitor la plasarea veniturilor în zonele off-shore.

Elementul distinctiv al zonei off-shore îl constituie nivelul scăzut al fiscalităţii şi confidenţialitatea privind activitatea întreprinderii, ceea ce permite diferitelor firme să nu funcţioneze la sediul social declarat, să nu fie identificate şi, de asemenea, să nu fie verificate de organele fiscale. Astfel, importatorul la introducerea mărfii în ţară majorează în mod vădit preţul mărfii în declaraţia vamală (reieşind din contractul încheiat în zona off-shore) care în final duce la o activitate în pierdere de jure a întreprinderii, însă de facto el săvîrşeşte o evaziune fiscală pentru a nu achita impozitul pe venit.

Anterior prin Legea nr. 633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor s-a stabilit că operaţiunile în care una dintre părţi este rezident al zonei off-shore sau operaţiunile efectuate prin conturile băncilor off-shore se prezumă a fi operaţiuni financiare suspecte.

Principalele obiecţii expuse asupra proiectului de lege s-au rezumat la aceea că aplicarea sa ar atrage majorarea preţurilor la diferite mărfuri importante (spre exemplu, se estimează că circa 80% din tranzacţiile vizînd produsele petroliere sînt efectuate prin zonele off-shore).

Un alt argument împotriva legii a fost că el afectează antreprenorii autohtoni, deoarece ei sînt nevoiţi să colaboreze cu întreprinderi străine şi acestea preferă să activeze anume prin zonele respective, nefiind interesate să respecte legislaţia Republicii Moldova.

Un argument important a fost şi cel conform căruia aplicarea taxei va prejudicia instituţiile financiare care activează în Republica Moldova, antreprenorii fiind nevoiţi a se eschiva astfel de la efectuarea tranzacţiilor deschise şi recurgînd la scheme tenebre.

Pentru informare, amintim că cu cîţiva ani în urmă în Republica Moldova se discuta activ ideea declarării teritoriului ţării ca fiind o zonă off-shore sau a antreprenoriatului liber, considerîndu-se că astfel se va putea atrage capital străin în ţară. Discuţiile respective au rămas la faza iniţială şi iată că Guvernul este nevoit să procedeze la cu totul alte reglementări.

Printre cauzele reale ale introducerii modificărilor unii experţi enumără cîteva:

Proiectul legii cu privire la produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi

Scopurile declarate ale proiectului propus sînt protecţia plantelor de boli, dăunători şi buruieni în scopul creării premiselor de dezvoltare a agriculturii durabile. În condiţiile crizei financiare actuale, gospodăriile agricole cu diverse forme de proprietate nu se pot asigura la timp cu asemenea produse, fapt ce se răsfrînge negativ asupra calităţii, cantităţii şi competitivităţii produselor agricole obţinute.

Majoritatea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi provin din import, fapt care determină protejarea pieţei interne prin diverse metode, printre care şi: supunerea obligatorie a produselor sau formelor preparative noi procedurii de cercetare, testare şi experimentare; omologarea de stat; asigurarea utilizării inofensive şi ştiinţific argumentate; supravegherea şi controlul de stat în domeniu etc.

Proiectul Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi propune stabilirea bazelor juridice, determinarea politicii de stat în domeniu, reglementarea condiţiilor jurisdicţionale de cercetare, testare şi experimentare a produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, a fabricării, importului, comercializării, transportării, depozitării şi utilizării inofensive pentru om, fauna utilă şi mediul înconjurător.

Se propune determinarea drepturilor şi obligaţiilor întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi cetăţenilor, precum şi împuternicirile autorităţilor competente în domeniu.

Un capitol aparte este consacrat încălcărilor normelor privind fabricarea, importul, transportarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, stabilindu-se în calitate de încălcări un şir considerabil de fapte.

Supravegherea şi controlul de stat în domeniul fabricării, importului, transportării, depozitării, comercializării şi utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, precum şi controlul prezenţei reziduurilor acestor produse în producţia agroalimentară, furajeră şi obiectele mediului înconjurător sînt puse în sarcina Serviciului de Stat pentru Protecţia Plantelor, Ministerului Sănătăţii, Camerei de Licenţiere şi altor autorităţi competente.

Amintim că problema utilizării şi păstrării produselor fitosanitare şi a fertilizanţilor a fost abordată de mai multe ori în cadrul diferitor întruniri naţionale şi internaţionale, în acest sens fiind constatate grave neajunsuri care periclitează securitatea ecologică şi sănătatea oamenilor. Pînă în prezent au fost luate un şir de măsuri pentru a asigura păstrarea adecvată a acestor produse şi distrugerea celor inutilizabile conform cerinţelor speciale, însă problema rămîne a fi extrem de complicată din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru lucrările respective.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la tutun şi produsele de tutun

Proiectul propune ca produsele din tutun fabricate, importate sau comercializate cu încălcarea cerinţelor legii să fie confiscate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată, ulterior putînd fi comercializate prin licitaţii bursiere, dacă vor fi certificate potrivit standardelor şi conformate dispoziţiilor legislaţiei în domeniu.

În cazul în care produsele respective nu vor putea fi supuse certificării şi conformării prevederilor legislaţiei, acestea urmează a fi distruse.

Mai mulţi deputaţi s-au exprimat împotriva modificărilor respective, considerînd că ele creează condiţii pentru comiterea abuzurilor şi legalizarea unor produse care nu cadrează cu rigorile legislaţiei.

De asemenea, s-a opinat că sistemul existent nu permite certificarea tuturor produselor în cauză şi acestea pot fi extrem de dăunătoare pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.

Cu toate acestea, argumentele Guvernului, conform cărora prin acest proiect se urmăreşte protejarea producătorilor autohtoni şi acumularea veniturilor la buget, au prevalat asupra altor argumente subiective şi obiective, Parlamentul adoptînd proiectul respectiv în prima lectură.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la introducerea şi scoaterea din ţară a bunurilor de către persoanele fizice

În scopul liberalizării exportului şi facilitării intrării în ţară a unor cetăţeni care domiciliază peste hotare, Guvernul a propus introducerea în legislaţie a unor norme care ar permite:

Această din urmă propunere a provocat discuţii aprinse în Parlament, mai mulţi deputaţi considerînd că astfel se creează condiţii prielnice pentru scoaterea capitalului din ţară. Argumentele referitoare la necesitatea liberalizării exportului nu au fost considerate suficiente, apreciindu-se că suma propusă este foarte mare (peste 1,5 milioane de lei) şi că în Republica Moldova sînt foarte puţine persoane fizice care pot scoate peste hotare bunuri de o asemenea valoare.

Argumentele respective au avut un anumit efect, deputaţii hotărînd că pentru lectura a doua urmează a se reveni la cuantumul sumei enunţate, micşorînd-o considerabil.

8–14 martie 2004

În perioada de referinţă au avut loc numai 2 şedinţe ale legislativului şi în cadrul lor deputaţii s-au dedicat mai puţin activităţii politice. După cum s-a remarcat deja în mijloacele de informare în masă, discuţiile politice cunosc o perioadă de acalmie. Una din cauzele reducerii intensităţii discuţiilor şi protestelor politice ar fi procesul de “coalizare” al forţelor politice de centru şi centru-dreapta, care a fost iniţiat de PPCD şi preluat de Alianţa “Moldova Noastră”. Pentru moment ar fi greu să determinăm cu ce se vor solda tratativele, mai ales că deja se încep procese de răzleţire între forţele nominalizate şi chiar retragerea din structurile politice a unor aliaţi mai vechi (a se vedea în acest sens declaraţiile Uniunii Centriste din Moldova şi recenta declaraţie a omului de afaceri Victor Şelin — unul din sponsorii AMN).

În consecinţă, discuţiile din cadrul Parlamentului au un caracter tehnic şi se reduc la dezbaterea unor sau altor proiecte de acte legislative, mai mult sau mai puţin importante.

Legea cu privire la investiţii în antreprenoriat

În prezent activitatea investiţională în Republica Moldova este reglementată de Legea cu privire la investiţiile străine, adoptată încă în anul 1992. După cum menţionează chiar denumirea legii, prin normele incluse erau protejate şi stimulate doar investiţiile străine şi acest tratament era criticat de către reprezentanţii businessului autohton, care considerăm că ar trebui să aibă anumite facilităţi pentru investiţiile pe care le fac şi să nu fie nevoiţi a înfiinţa firme mixte pentru derularea unor afaceri în ţară.

Legea adoptată de Parlament stabileşte principiile juridice, sociale şi economice de organizare şi dezvoltare a activităţii investiţionale, drepturile şi obligaţiile investitorilor, atribuţiile autorităţilor publice în domeniu, garanţiile pe care le acordă statul investitorilor străini şi autohtoni, precum şi regimul activităţii întreprinderilor cu investiţii străine.

Legea precizează o serie de noţiuni în domeniu, stabilind că prin noţiunea “investiţii” urmează a se înţelege totalitatea de bunuri active depuse în activitatea de întreprinzător pentru a se obţine venit. Investiţiile pot avea diferite forme:

Legea stabileşte o serie de principii ale efectuării investiţiei:

  1. Libertatea efectuării,
  2. Nediscriminarea investiţiilor (egalitatea în drepturi a investitorilor),
  3. Transparenţa,
  4. Respectarea obligaţiilor de către investitori.

Sînt prevăzute o serie de mecanisme pentru protejarea investiţiilor:

Anume la acest capitol reprezentanţii opoziţiei parlamentare au expus un şir de obiecţii, invocînd faptul că normele declarative din legislaţie nu sînt întărite prin politică adecvată, în ultimul timp mai mulţi investitori fiind expropriaţi şi persecutaţi (cazurile întreprinderilor “Union Fenosa”, “Farmaco”, “Megadat.com”, întoarcerea în proprietatea statului a hotelului “Dacia” ş.a.).

În lege au fost incluse dispoziţii speciale referitoare la investitorii străini şi investiţiile străine.

În general, Legea nu a introdus garanţii şi elemente noi de facilitare a activităţii investitorilor, normele respective urmînd a fi stabilite în legislaţia fiscală, vamală, cu privire la proprietate etc. Legea adoptată de Parlament va constitui doar reglementarea generală de la care se va porni în realizarea politicii de stat în domeniul investiţiilor, politică care, conform legii sus-numite, va fi elaborată şi promovată de către Guvernul Republicii Moldova, în special prin intermediul Ministerului Economiei.

Acte internaţionale ratificate de Parlament

Convenţia Europeană privind transferarea persoanelor condamnate şi Protocolul adiţional la Convenţie, ratificate de Parlament la 11 martie 2004

În sprijinul ratificării actelor internaţionale sus-numite au fost invocate mai multe aspecte.

Aspectul politic — prin asemenea acţiuni se acordă protecţia cetăţenilor atît pe parcursul executării condamnării, cît şi în scopul favorizării reintegrării sociale a acestora în mediul lor social de origine. Totodată, prin ratificarea instrumentelor internaţionale în cauză va fi creat un temei juridic şi pentru alte state de a-şi proteja cetăţenii care au fost condamnaţi de către instanţele naţionale ale Republicii Moldova, ceea ce va fi apreciat de către întreaga societate europeană.

Aspectul normativ — Convenţia nu aduce nici o atingere drepturilor şi obligaţiilor care decurg din tratatele de extrădare şi din alte tratate de cooperare internaţională în materie penală care prevăd transferarea deţinuţilor.

Aspectul organizatoric — sarcina prioritară în vederea aplicării prevederilor Convenţiei şi a Protocolului adiţional la ea, în sensul organizării şi coordonării procedurilor de transferare, va reveni, conform Convenţiei, Ministerelor Justiţiei ale părţilor contractante.

Aspectul financiar — cheltuielile ocazionate de aplicarea Convenţiei sînt puse în sarcina statului de executare, cu excepţia cheltuielilor ocazionate exclusiv pe teritoriul statului de condamnare. Astfel, pentru asigurarea acoperirii cheltuielilor, cele majore fiind legate de efectuarea transferării nemijlocit (etaparea/ tranzitarea) a persoanei condamnate şi efectuarea traducerilor autorizate, urmează a fi alocate surse financiare bugetare cu destinaţie precisă.

Aspect temporar — o dată cu intrarea în vigoare pentru Republica Moldova a instrumentelor internaţionale în cauză, cererile în sensul Convenţiei vor începe să parvină neîntîrziat, datorită faptului că un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova se afla la momentul actual peste hotarele statului, dintre care o mare parte nu respectă legislaţia statului pe teritoriul căruia se află, şi nu doreşte să-şi ispăşească pedeapsa în stat străin din cauza necunoaşterii limbii corespunzătoare, din cauza situaţiei familiale sau din orice altă cauză.

Convenţia între Republica Moldova şi Republica Slovacă pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate

Convenţia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate are ca scop crearea de către părţi a unor sisteme fiscale, care ar exclude dubla impunere a persoanelor fizice şi juridice. Încheierea Convenţiei a fost impusă şi de necesitatea de a coordona acţiunile statelor contractante, îndreptate asupra evitării dublei impuneri.

Sarcinile directe ale acestei Convenţii cu obiective fiscale sînt: evitarea dublei impuneri; prevenirea evaziunii fiscale; distribuirea drepturilor impunerii fiscale între statele contractante; eliminarea discriminării fiscale sub orice formă.

Părţile contractante încheie această Convenţie în materie fiscală în scopul atragerii investiţiilor străine, acordării de asistenţă rezidenţilor săi în amplasarea investiţiilor peste hotare, precum şi pentru soluţionarea diferendelor fiscale.

Convenţia are la bază următoarele principii:

În scopul realizării prevederilor Convenţiei se preconizează încheierea unui şir de alte acorduri, convenţii în domeniul colaborării concrete între cele două state.

Protocolul privind încetarea valabilităţii Acordului cu privire la crearea Uniunii euroasiatice interstatale “Cărbune şi metal”

În anul 1993 majoritatea statelor-membre ale CSI au încheiat Acordul privind crearea Uniunii euroasiatice interstatale “Cărbune şi metal”, cu scopul de a asigura colaborarea în domeniul creării condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea eficientă a industriei cărbunelui şi a metalurgiei, promovarea politicii coordonate şi reciproc avantajoase în domeniu.

După 7 ani de activitate a acestei Uniuni, în urma unei revizii a activităţii financiar-economice s-au constatat mai multe neajunsuri şi încălcări în administrarea resurselor financiare şi materiale, abuzuri ale conducătorilor acesteia. Principial, s-a constatat că Uniunea nu a reuşit să realizeze sarcinile pentru care a fost creată şi menţinerea ei în continuare este inutilă.

În consecinţă, la 19 septembrie 2003 şefii statelor membre ale CSI au semnat protocolul privind lichidarea uniunii sus-numite.

De remarcat că Uniunea “Cărbune şi metal” este una dintre primele instituţii din cadrul CSI care a fost supusă lichidării şi acest proces poate continua, avînd în vedere faptul că eficienţa instituţiilor comunităţii este destul de joasă, în timp ce menţinerea lor necesită resurse financiare considerabile, pe care nu toate statele le alocă.

Legea privind anularea penalităţilor şi amenzilor întreprinderilor raionale de termoficare

Prin legea adoptată de Parlament au fost anulate, conform situaţiei din 1 ianuarie 2004, penalităţile şi amenzile calculate întreprinderilor raionale din sistemul de termoficare. Suma totală a datoriilor faţă de bugetul public a acestor întreprinderi este estimată la peste 22,5 milioane de lei. Tot 22,5 milioane constituie amenzile şi penalităţile aplicate pentru neachitarea datoriilor şi achitarea lor este practic imposibilă, iar anularea ar constitui un suport pentru redresarea situaţiei.

Proiectul legii pentru aprobarea regulamentului privind procedura publicării şi republicării în Monitorul oficial a actelor normative şi a rectificărilor operate în ele

Regulamentul în cauză a fost elaborat în scopul executării prevederilor Legii cu privire la actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. El conţine prevederi detaliate referitoare la procedura de publicare a actelor normative, responsabilitatea persoanelor desemnate să asigure pregătirea actelor spre publicare.

De asemenea, sînt stipulate norme speciale pentru republicarea actelor normative care au fost supuse unor modificări şi completări substanţiale.

În mod deosebit se reglementează procedura rectificării actelor normative publicate, stabilindu-se că aceste rectificări pot fi făcute în exclusivitate pentru repararea unor erori materiale — greşeli gramaticale, scăpări de text sau anumite inexactităţi materiale.

Unul din scopurile legii ar fi excluderea posibilităţii denaturării textului actului normativ după redactare şi publicare, precum şi sistematizarea adecvată a actelor normative publicate în Monitorul oficial al Republicii Moldova.

9–22 februarie 2004 15–28 martie 2004