Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Pe parcursul perioadei de referinţă întreaga atenţie a opiniei publice a fost concentrată asupra evenimentelor politice pe plan extern, în special asupra rezultatelor recentei întîlniri a preşedinţilor Ucrainei şi Moldovei, precum şi ale turneului Preşedintelui Republici Moldova la Bruxelles şi Strasbourg. La întrevederile cu înalţii oficiali europeni Preşedintele Moldovei a solicitat asistenţa organismelor internaţionale în problema reglementării conflictului transnistrean, adresîndu-le scrisoarea comună din partea conducerii Ucrainei şi Moldovei. Ca urmare a întrevederilor şi înţelegerilor cu Preşedintele Ucrainei, şedinţa Parlamentului din 10 iunie a fost dedicată în exclusivitate temei reglementării transnistrene şi recentelor evoluţii în domeniu. Ca urmare, reprezentanţii fracţiunilor parlamentare au avut posibilitatea să-şi expună viziunile asupra evoluţiei situaţiei şi au adoptat în unanimitate declaraţia referitoare la iniţiativa ucraineană de reglementare a diferendului transnistrean. Pe de altă parte, parlamentarii au votat şi două apeluri referitoare la democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene.

În contextul evenimentelor politice, deputaţii au acordat mai puţină atenţie proiectelor de acte legislative cu conţinut de reglementare, reuşind totuşi să examineze şi adopte cîteva proiecte importante.

De asemenea, deputaţii au făcut şi cîteva schimburi de replici referitoare la desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerea primarului mun. Chişinău, soldate cu o interpelare prin care s-a cerut calificarea drept agitaţie electorală a ieşirilor la microfon a unui candidat la funcţia respectivă ce deţine funcţia de deputat. Avînd în vedere transmisiunea în direct la posturile naţionale radio şi tv a şedinţelor plenare, problema pare deosebit de interesantă şi se observă că în acest sens legislaţia electorală nu conţine suficiente reglementări şi ridică mai multe semne de întrebare.

Hotărîrea Parlamentului referitoare la planul ucrainean de reglementare a conflictului transnistrean

Prin hotărîrea sa Parlamentul a adoptat:

Declaraţia referitoare la iniţiativa Ucrainei privind reglementarea conflictului transnistrean

În documentul respectiv Parlamentul a calificat soluţionarea paşnică şi democratică a conflictului transnistrean, restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi realizarea unităţii poporului drept o prioritate incontestabilă a dezvoltării interne a ţării. Astfel, a fost salutată iniţiativa Preşedintelui Ucrainei Victor Iuşcenko de a susţine aspiraţiile de reîntregire ale Republicii Moldova şi apreciată înalt oferta Ucrainei. Parlamentarii au constatat că propunerea avansată de Ucraina conţine o abordare nouă şi eficientă a problemei — realizarea reglementării prin democratizare.

În textul respectiv deputaţii au menţionat lipsa unor principii clare în textul propunerii Ucrainei, în special referitoare la: evacuarea trupelor ruseşti; demilitarizarea şi democratizarea zonei; instituirea unui control transparent şi legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.

Parlamentul a constatat că unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova, între acestea numărîndu-se ideea participării zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova, crearea unui aşa-zis comitet de conciliere.

Apelul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene

Apelul respectiv a menţionat că se bazează pe principiile Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005.

În apelul respectiv existenţa unui regim separatist şi autoritar în zona transnistreană a Moldovei este calificată ca fiind intolerabilă într-o Europă modernă, “conflictul îngheţat” fiind apreciat ca focar de instabilitate regională, iar lipsa unui control din partea organelor centrale ale puterii de stat ale Republicii Moldova asupra unei părţi a teritoriului său şi asupra unui segment al frontierei de stat este apreciată ca incompatibilă cu opţiunea europeană a ţării. De asemenea, se constată că desfăşurarea de alegeri libere şi democratice în zona transnistreană este imposibilă în condiţiile nesocotirii normelor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor democratice internaţionale, absenţei pluralismului politic şi a libertăţii cuvîntului, reprimării oricărei manifestări de atitudini diferite de cea impusă cu forţa.

Parlamentul a apreciat că pentru dezrădăcinarea abuzurilor sus-menţionate se impune un proces larg şi complex de democratizare a zonei, cu un control din partea comunităţii internaţionale, care să includă şi următoarele măsuri:

• lichidarea Ministerului Securităţii Statului, poliţie politică care suprimă orice manifestare de libertate şi elimină oponenţii politici ai actualului regim separatist;
• reformarea aşa-numitei puteri judecătoreşti din zona transnistreană;
• eliberarea deţinuţilor politici care sînt deţinuţi în mod ilegal în închisorile din zona transnistreană;
• înlăturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene;
• înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a instituţiilor mass-media naţionale şi locale pe teritoriul zonei transnistrene;
• înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a organizaţiilor neguvernamentale şi dezvoltarea societăţii civile în zonă;
• desfăşurarea alegerilor în zona transnistreană a Republicii Moldova sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu largă reprezentare în cadrul ei a ţărilor-membre, fără a atrage consecinţe de recunoaştere a acestei entităţi;
• exercitarea dreptului de participare la procesul electoral în zonă doar în baza confirmării cetăţeniei Republicii Moldova.

Fără asigurarea prealabilă a condiţiilor enumerate este apreciată ca imposibilă garantarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova din zona respectivă la libera exprimare a voinţei, precum şi imposibilă crearea unor organe reprezentative în zona transnistreană.

Apelul privind principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene

În acest apel factorul militar al problemei transnistrene este calificat drept o sfidare asupra securităţii naţionale şi regionale, necesitînd o soluţionare imediată, Parlamentul solicitînd OSCE, UE, CE, SUA, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi României asistenţă pentru înlăturarea ameninţărilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizării zonei.

Bazîndu-se pe prevederile articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora teritoriul Republicii Moldova, ca stat neutru, nu poate fi folosit pentru dislocarea forţelor armate ale altor state, Parlamentul Republicii Moldova stabileşte o serie de condiţii indispensabile pentru demilitarizarea zonei transnistrene. Printre acestea se numără:

1. Federaţia Rusă va încheia pînă la sfîrşitul anului 2005 retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
2. Federaţia Rusă şi Republica Moldova vor recunoaşte faptul că unităţile militare, dislocate în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 în zona de securitate a Republicii Moldova, şi-au atins scopurile prevăzute, urmînd să fie reduse treptat şi retrase în totalitate de pe teritoriul ţării pînă la 31 decembrie 2006.
3. Republica Moldova îşi asumă obligaţia să propună şi să realizeze, în cadrul Programului NATO “Parteneriat pentru Pace” dizolvarea formaţiunilor militare din zonă, casarea armamentului şi tehnicii militare, precum şi reabilitarea socială şi recalificarea persoanelor care fac parte din efectivul aşa-numitelor formaţiuni militare transnistrene.
4. După îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate în cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) privind retragerea completă şi transparentă a armatei şi a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a ratifica Tratatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fundamental al securităţii europene.

Legea cu privire la agricultura ecologică

Legea adoptată de Parlament în lectură definitivă reglementează raporturile sociale ce ţin de obţinerea produselor de origine vegetală şi animală, prin practicarea agriculturii ecologice fără utilizarea produselor chimice de sinteză.

Legea defineşte un şir de noţiuni, printre care şi:

• agricultură ecologică — agricultură bazată pe respectarea principiilor care asigură crearea unui agroecosistem echilibrat şi durabil, fără folosirea substanţelor chimice (sintetice) poluante;
• producţie ecologică — produse agroalimentare obţinute, păstrate şi prelucrate fără utilizarea substanţelor chimice de sinteză;
• organisme modificate genetic — organisme obţinute prin tehnici de modificare a materialului genetic într-un mod artificial prin reproducere/ recombinare;
• marca naţională de conformitate a agriculturii ecologice — inscripţie în formă scrisă, tipărită sau grafică inclusă pe eticheta produselor agroalimentare ecologice.

În seria principiilor de bază ale agriculturii ecologice au fost incluse:

• realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale, sănătăţii şi vieţii consumatorilor;
• abordarea integrată a politicii şi acţiunilor la nivel naţional şi local;
• neadmiterea aplicării oricăror tehnologii poluante şi reglementarea restrictivă a utilizării mijloacelor chimice poluante;
• aplicarea unor tehnologii modeme pentru cultura plantelor, pentru creşterea animalelor;
• menţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului;
• lansarea şi încetarea benevolă a activităţii de antreprenoriat în domeniu.

Legea reglementează atribuţiile autorităţii competente în domeniul agriculturii ecologice, regulile de producţie ecologică, regulile de etichetare a produselor, atribuţiile agenţilor economici în domeniu, evaluarea conformităţii producţiei, importul şi exportul ei, asigurările în domeniul producţiei ecologice.

Autorii legii consideră că promovarea principiilor ei şi realizarea produselor ecologice va permite creşterea volumului de producţie exportată peste hotarele ţării şi la consolidarea reputaţiei produselor autohtone pe piaţa internă şi internaţională.

Proiectul legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane

Proiectul adoptat în prima lectură de Parlament are menirea de a crea cadrul legislativ pentru activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de asigurare a protecţiei drepturilor şi intereselor victimelor traficului. Legea va reglementa:

• prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
• protecţia şi asistenţa acordată victimelor traficului de fiinţe umane, cu respectarea deplină a drepturilor acestora;
• colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu asociaţiile obşteşti şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
• cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale şi regionale competente din domeniu.

Proiectul de lege propune definirea cîtorva noţiuni principale în domeniu, printre care şi:

• trafic de fiinţe umane — recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei, prin răpire, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţia de vulnerabilitate, prin alte mijloace de constrîngere, precum şi prin darea sau primirea de bani sau beneficii de orice gen, pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane în scopul exploatării;
• trafic de copii — recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui copil în scop de exploatare, chiar dacă aceste acţiuni nu se realizează cu aplicarea oricărui din mijloacele specificate mai sus;
• exploatarea unei persoane — abuzul faţă de o persoană pentru a obţine un profit, şi anume:
  • obligarea unei persoane să execute anumite munci sau să presteze servicii prin recurgerea la forţă, ameninţări sau alte mijloace de constrîngere ilegală;
  • ţinerea unei persoane în sclavie;
  • obligarea la practicarea prostituţiei, participarea la reprezentări pornografice în vederea producerii, difuzării şi punerii în circulaţie a acestora;
  • obligarea la prelevarea de organe, ţesuturi sau alte elemente ale corpului uman pentru transplantare;
  • folosirea femeii în calitate de mamă-surogat sau în scop de reproducere;
  • abuzarea copilului în scop de adopţie ilegală;
  • folosirea în conflicte armate sau formaţiuni militare ilegale;
  • folosirea în activităţi criminale;
  • obligarea de a practica cerşetoria;
  • vînzarea unei persoane altei persoane etc.

În cadrul principiilor de bază ale combaterii traficului de fiinţe umane se propune a fi incluse: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; recunoaşterea traficului de fiinţe umane drept o infracţiune ce atentează la drepturile fundamentale ale omului, la demnitatea, libertatea şi integritatea fiinţei umane; asigurarea siguranţei şi atitudinii echitabile faţă de victimele traficului de fiinţe umane; utilizarea complexă a măsurilor de profilaxie juridice, politice, social-economice şi informaţionale; parteneriatul social, colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile internaţionale, neguvernamentale; proporţionalitatea între respectarea drepturilor fundamentale ale victimelor şi condiţiile de urmărire penală; abordarea în egală măsură a tuturor formelor şi tipurilor de trafic naţional sau transnaţional, legat sau nu de crima organizată etc.

Proiectul determină autorităţile competente în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, atribuţiile lor, măsurile de protecţie şi asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane, răspunderea persoanelor juridice pentru traficul de fiinţe umane, colaborarea internaţională în domeniu etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet