Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 11–24 martie 2002

|versiune pentru tipar|mail|

11–15 martie 2002

În ziua de 15 martie, un grup de tineri a protestat în faţa Parlamentului împotriva intenţiei de a se ridica imunitatea deputaţilor din PPCD. Şedinţa Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi care urma să se pronunţe în acest sens nu a luat o hotărîre clară, examinarea fiind suspendată pînă la repararea deficienţelor semnalate de deputaţii acuzaţi. În legătură cu executarea procedurii de ridicare a imunităţii, au apărut mai multe interpretări legate de calitatea dublă a deputatului Vlad Cubreacov — de deputat în Parlamentul RM şi de deputat în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Nici chiar preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova nu a putut să explice clar situaţia, afirmînd că ea este una deosebit de încurcată şi fără precedent în istoria relaţiilor parlamentare naţionale şi internaţionale.

Printre actele legislative examinate şi adoptate de Parlament pe parcursul săptămînii trecute au figurat o serie de legi şi hotărîri care pot trezi un interes aparte şi am considerat necesar să ne oprim mai detaliat asupra lor.

Legea pentru ratificarea Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională

Convenţia respectivă, încheiată la Strasbourg în 1990, stabileşte un şir de principii şi proceduri aplicabile de către statele-membre ale Consiliului Europei. Dintre prevederile Convenţiei ar fi de remarcat cele referitoare la:

  1. Terminologia — definirea “veniturilor provenite din activitate infracţională”, a “bunurilor şi instrumentelor” ce servesc la săvîrşirea infracţiunilor, a metodei “confiscării” ş.a.
  2. Măsuri ce urmează a fi luate la nivel naţional: măsuri de confiscare; măsuri de investigaţie şi provizorii; competenţe şi tehnici speciale de investigaţie; recursuri juridice; combaterea infracţiunilor de spălare;
  3. Cooperarea internaţională: principii de cooperare; asistenţă în scopul investigării; transmiterea informaţiilor; executarea măsurilor provizorii, a confiscării; constrîngerea fizică; refuzul şi amînarea cooperării (motivele de refuz, acceptarea parţială sau condiţionarea cererii de cooperare); notificarea şi protecţia drepturilor terţilor; recunoaşterea hotărilor străine; legalizarea.
  4. Cererea de cooperare: conţinut, vicii, concurs de cereri; obligaţia de motivare şi informare; utilizare restrînsă; confidenţialitate, cheltuieli, pagube şi interese etc.
Principalul scop al convenţiei este prevenirea şi combaterea legalizării mijloacelor financiare obţinute ilegal — ceea ce se numeşte “spălarea banilor”. De remarcat că la finele anului 2001 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 633-XV cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi o serie de modificări la Legea instituţiilor financiare, menite să stopeze fenomenul activităţii economico-financiare ilicite. Conform prevederilor art.11 din Legea 633-XV, colaborarea organelor de control şi de drept ale Republicii Moldova cu organele similare ale altor state în domeniul prevenirii, depistării, contracarării şi anchetării acţiunilor de spălare a banilor, precum şi confiscarea şi transmiterea banilor se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în baza convenţiilor internaţionale sau acordurilor bilaterale ratificate de Republica Moldova.

Astfel, prin ratificarea Convenţiei s-a făcut un prim pas şi în vederea asigurării colaborării internaţionale în domeniul combaterii criminalităţii.

Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de formare, gestionare şi utilizare a mijloacelor pentru dezvoltarea viticulturii

Regulamentul respectiv determină modul de executare a prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2002, în partea referitoare la formarea şi administrarea fondului de dezvoltare a viticulturii. Se stabileşte că fondul se formează din virarea a 15 % din suma accizelor la producţia alcoolică, dar pînă la atingerea cuantumului de circa 13,5 milioane lei.

Gestionar al fondului nominalizat va fi Ministerul Agriculturii şi al Industriei Prelucrătoare, iar controlul asupra utilizării mijloacelor îl va exercita acelaşi minister şi Ministerul Finanţelor.

Se stabileşte că mijloacele destinate dezvoltării viticulturii urmează a fi utilizate pentru compensarea parţială a cheltuielilor efectuate anterior în vederea sădirii plantaţiilor de viţă-de-vie. Pentru a fi incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii, agenţii economici trebuie să încheie contracte trilaterale cu organele descentralizate ale Ministerului Agriculturii şi cu o întreprindere de prelucrare a strugurilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea. În cazul în care plantarea s-a efectuat de către un agent economic care desfăşoară şi activităţi de prelucrare a strugurilor, contractul ce se încheie va fi bilateral. De asemenea, se stabilesc actele ce trebuie prezentate de agenţii economici pentru a obţine susţinere financiară din partea fondului pentru dezvoltarea viticulturii.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative

Codul cu privire la contravenţiile administrative a fost completat cu un articol nou, care instituie sancţiuni administrative sub formă de amendă de la 10 pînă la 100 salarii minime pentru nerespectarea cerinţelor actelor normative referitoare la comerţul în pieţe. În special, sînt sancţionate neexecutarea prevederilor referitoare la controlul asupra calităţii producţiei, neefectuarea la timp a examenului medical, admiterea comercializării mărfurilor necontrolate sau de către persoane ce nu deţin autorizaţiile necesare (antreprenori sau persoane fizice ce activează pe bază de patentă de întreprinzător).

Hotărîrea cu privire la formarea grupului de lucru pentru definitivarea proiectului Codului muncii

Încă în anul 1994 a fost elaborat un program de realizare a Concepţiei reformei judiciare şi de drept. Ulterior, în vederea elaborării actelor legislative prevăzute de programul respectiv au fost formate grupuri de lucru care trebuiau să pregătească proiectele noilor coduri ale Republicii Moldova şi să le prezinte Parlamentului spre examinare.

Timp de cîţiva ani însă, lucrul de elaborare a fost stopat, din cauza că specialiştii antrenaţi la elaborare nu au fost remuneraţi. Ulterior, au fost totuşi alocate anumite surse financiare şi în anii 1997–1998 au fost definitivate mai multe proiecte de coduri, inclusiv şi cel al muncii. Deşi a fost prezentat Parlamentului şi adoptat în prima lectură încă în 1999, pînă în prezent Codul muncii nu a fost definitivat.

Pe parcursul timpului ce a trecut de la elaborarea proiectului şi pînă în prezent a intervenit un şir de evenimente legislative şi social-politice care fac necesară reexaminarea integrală a prevederilor Codului muncii, astfel încît în cuprinsul său să-şi găsească reflectare: prevederile actelor internaţionale referitoare la relaţiile de muncă şi protecţia socială a angajaţilor; raporturile între angajaţi şi patroni, între angajaţi şi sindicate, între sindicate şi patronat, Guvern etc.

Prin hotărîrea sa, Parlamentul a format grupul de lucru în care au intrat experţi din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, profesori de la instituţiile de învăţămînt superior, experţi din cadrul celor două federaţii ale sindicatelor din RM etc., care în termen de 2 luni vor trebui să definitiveze proiectul Codului muncii şi să-l prezinte Comisiei specializate a Parlamentului pentru examinare şi prezentare în şedinţa plenară.

Cartea I şi II a Codului civil al Republicii Moldova

Intensificarea eforturilor de definitivare a Codului civil îşi are explicaţia în faptul că adoptarea noului Cod civil este unna din condiţiile de bază ceruite de organismele financiare internaţionale pentru reluarea creditării externe a Republicii Moldova.

Desigur că este imposibilă adoptarea unui act de o asemenea complexitate şi importanţă într-un termen restrîns cum cerea anterior misiunea FMI, dar nu trebuie să se uite că Republica Moldova întreprinde timp de 6 ani eforturi de adoptare a unui nou Cod civil. Parlamentul va încerca să facă faţă obligaţiunilor asumate. Nu există însă nici o garanţie că şi după adoptarea Codului civil finanţarea externă ar putea fi reluată, de aceea, se poate ajunge la situaţia cînd creditele nu vor fi primite, iar ţara se va pomeni cu un act legislativ de maximă importanţă, dar adoptat în grabă şi imperfect.

Legea privind măsurile de redresare economico-financiară a S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” şi Legea despre anularea datoriilor istorice ale Departamentului trupelor de carabinieri al MAI

A se vedea mai detaliat în privinţa acestor două legi comentariul ADEPT privind activitatea Parlamentului în perioada 4–8 martie.

18–22 martie 2002

Pe data de 20 martie s-a împlinit un an de activitate a Parlamentului de legislatura a XV-a, practic, un an de cînd la guvernare a venit Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Imediat după alegerile parlamentare şi la momentul alegerii în funcţia de Preşedintele al ţării, liderul PCRM şi-a declarat disponibilitatea de a conlucra cu toţi factorii politici şi sociali din ţară, de a fi un preşedinte al “întregului popor”, nu numai al celor care au votat pentru PCRM. Exact la împlinirea unui an de la întrunirea în prima şedinţă a legislativului, Preşedintele Republicii Moldova lansează iniţiativa promovării şi realizării ideii pactului social.

Întîlnirile şefului statului cu reprezentanţii societăţii civile au expediat pe planul doi activitatea Parlamentului, care a continuat însă în acest timp să examineze acte legislative importante, asupra unora dintre care ne vom referi mai jos.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind piaţa produselor petroliere

Despre legea respectivă am scris detaliat anterior. Aşa cum s-a presupus, a avut loc o metamorfoză deosebit de interesantă:

Mai mulţi experţi şi-au expus părerea că modificările respective au fost adoptate de către majoritatea parlamentară pentru a realiza promisiunile făcute importatorilor şi comercianţilor de produse petroliere, care la finele anului 2001 au declanşat proteste în legătură cu adoptarea legii şi implementarea ei de către Guvern şi care, la acel moment, au fost acuzaţi de autorităţi că susţin practica de contrabandă cu produse petroliere.

În acelaşi timp, modificările modificările efectuate de deputaţi pot stîrni nemulţumirea marilor importatori şi comercianţi de produse petroliere, care au contribuit anterior la promovarea legii şi care au căpătat astfel un paravan de protecţie împotriva concurenţei neloiale.

Evident, ultimul punct în problema dată urmează să-l pună Preşedintele ţării, care va trebui să confirme ori să infirme presupunerile experţilor, promulgînd legea şi susţinînd astfel poziţia majorităţii parlamentare, ori, remiţînd-o spre reexaminare, să susţină necesitatea păstrării unor rezerve strategice de produse petroliere.

Legea pentru ratificarea Convenţiei europene privind suprimarea legalizării actelor îndeplinite de către agenţii diplomatici sau consulari

Necesitatea ratificării convenţiei derivă în mare parte din situaţia creată în urma proceselor integraţioniste, cînd majoritatea populaţiei Europei are posibilitatea de a circula nestingherit dintr-o ţară în alta, pentru aceasta fiind suficiente actele originale întocmite de agenţii diplomatici şi consulari naţionali.

Totodată, s-a ţinut cont şi de evoluarea proceselor migraţioniste. Spre exemplu, migranţii legali (şi ilegali) din RM, pe lîngă actele oficiale ale RM pe care le aveau asupra lor, trebuiau să efectueze în ţările de destinaţie şi legalizările cerute de legislaţia naţională. Aceste proceduri, pe lîngă faptul că sînt costisitoare, sînt deosebit de complicate şi anevoioase, de aceea, statele-membre ale Consiliului Europei au decis simplificarea lor la maximum.

Convenţia respectivă instituie obligaţia statelor-membre să excludă de la legalizare actele întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai unei ţări contractante. În particular, convenţia se va aplica şi asupra certificatelor oficiale care conţin menţiuni referitoare la înregistrarea unui document sau fapt la o dată anumită.

De remarcat că Convenţia respectivă conţine o clauză interesantă din punct de vedere al dreptului internaţional, deoarece instituie prevalarea sa asupra prevederilor oricăror tratate, convenţii sau acorduri care prevăd sau vor prevedea legalizarea autenticităţii semnăturii unui agent diplomatic sau consular, capacitatea în care a acţionat semnatarul documentului, identitatea sigiliului sau a ştampilei pe documentul respectiv.

Legea pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV)

Necesitatea ratificării Acordului respectiv a fost determinată de faptul că pînă în 2001 a existat un Oficiu Internaţional al Viei şi Vinului, care a fost creat în 1924 şi la care Republica Moldova a fost parte începînd cu 1994.

Adunarea generală a Oficiului sus-numit a adoptat la 3 aprilie 2001 Acordul cu privire la crearea OIVV, iar pentru a-şi confirma calitatea de membru, fiecare ţară-parte trebuie să ratifice acest acord, exprimîndu-şi astfel adeziunea.

De remarcat că în cadrul dezbaterii legii de ratificare, principalul accent nu a fost pus pe conţinutul acordului şi pe competenţa organizaţiei, ci pe aspectul financiar — cine urmează să suporte cheltuielile legate de achitarea cotizaţiilor de membru al RM în OIVV? După cum s-a remarcat în şedinţa Parlamentului, mijloacele necesare pentru achitarea cotizaţiilor urmează a fi defalcate dintr-un fond special pentru susţinerea viticulturii şi vinificaţiei. Nu este pe deplin clar însă, cine va aloca mijloace în fondul respectiv — statul sau agenţii economici care activează în domeniile de referinţă?

Legea pentru modificarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător

Completarea sus-numită adaugă la lista activităţilor ce pot fi desfăşurate cu patentă de întreprinzător şi astfel de activităţi precum: comerţul cu amănuntul la tarabe, chioşcuri, tejghele în pieţe autorizate (aşa-numitele centre comerciale); comerţul cu amănuntul al produselor de panificaţie, al apei îmbuteliate şi produse de producători autohtoni: comerţul cu amănuntul al cărţilor ş.a.

Prin adoptarea legii respective, beneficiarii vor fi scutiţi de necesitatea achiziţionării aparatelor de casă cu memorie fiscală, de înregistrarea în calitate de agent al antreprenoriatului, de plata taxelor şi impozitelor, unicele plăţi efectuate direct bugetului de stat fiind taxa pentru patentă.

Acte legislative adoptate în I-a lectură (nedifinitiv)

Legea pentru completarea unor acte legislative referitoare la aplicarea impozitelor directe şi la plata pentru procedurile vamale

Legea sus-numită propune scutirea de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa pentru import a serviciilor de inspecţie înainte de expediţia mărfurilor importate în RM şi a cheltuielilor efectuate în acest scopt de agenţii economici.

Prin legea respectivă, Guvernul şi Parlamentul încearcă să soluţioneze problema inspecţiei înainte de expediţie a mărfurilor importate în RM, asupra căreia în ultimul timp a fost declanşată o adevărată campanie de protest din partea agenţilor economici. Deoarece introducerea inspecţiei înainte de expediţie este una din condiţiile impuse de organismele financiare internaţionale, Guvernul nu poate rezilia imediat contractul cu compania SGS. În acelaşi timp, reprezentanţii bussinesului consideră că menţinerea situaţiei va afecta grav situaţia economică generală şi atunci nici un fel de finanţare externă nu va putea salva situaţia.

Pentru a nu admite nici una din extreme, Guvernul caută alte căi de soluţionare a problemei şi propune adoptarea unei legi care ar conduce la diminuarea preţului final al serviciilor prestate de Compania SGS.

Urmează să se vadă reacţia de mai departe a agenţilor economici, care, asemenea protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au stabilit un ultimatum — ori rezilierea contractului cu SGS, ori confruntarea continuă a bussines-ului cu autorităţile.

Legea cu privire la modificarea Codului penal şi a Codului cu privire la contravenţiile administrative

Legea respectivă presupune introducerea răspunderii contravenţionale şi penale pentru încălcarea intenţionată cu 1 sau 2 luni a termenului stabilit de plată a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. Subiecţi ai delictelor respective vor putea fi persoanele cu funcţii de răspundere care nu vor achita intenţionat salariile sau care vor utiliza mijloacele destinate pentru achitarea salariilor în alte scopuri.

Mai mulţi deputaţi şi-au expus scepticismul în legătură cu introducerea unor asemenea reglementări, deoarece nu există mecanisme eficiente de tragere la răspundere, însă majoritatea parlamentară a considerat necesară operarea modificărilor şi completărilor. De remarcat că modificările respective intervin la momentul cînd sindicatele angajaţilor din sectorul bugetar organizează mitinguri de protest şi stabilesc ultimatumuri referitoare la achitarea salariilor restante şi majorarea de 2 ori a cuantumului salariilor existente.

25 februarie – 10 martie 2002 25 martie – 7 aprilie 2002