Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Ca de obicei, la finele sesiunii Parlamentul examinează foarte multe acte legislative, în dependenţă de priorităţile existente şi pentru a asigura reglementarea unor probleme ce nu suferă amînare. În sesiunea recentă însă Parlamentul a trebuit să facă faţă unor sfidări în plus, care i-au fost solicitate de către Consiliul Europei şi organele de lucru ale acestei instituţii, la sugestia reprezentanţilor forţelor de opoziţie din Republica Moldova. Dacă e să se examineze situaţia din punct de vedere formal, nici una din cele 2 condiţii incluse în Rezoluţia APCE nu a fost îndeplinită: Guvernul nu a înregistrat Mitropolia Basarabiei, iar Compania de Stat Teleradio-Moldova nu a fost transformată în instituţie publică a audiovizualului.

Această situaţie poate permite opoziţiei să iniţieze din nou proteste, însă de această dată apelarea la Consiliul Europei nu va mai avea efectul scontat, deoarece puterea a demonstrat că este dispusă să realizeze cele ce i se cere de forul internaţional şi chiar dacă nu procedează întocmai conform sugestiilor, cel puţin încearcă să întreprindă măsurile necesare pentru ca acestea să fie îndeplinite în cel mai apropiat timp. Plus la aceasta, pentru a demonstra ataşamentul faţă de valorile democraţiei, au fost întreprinse şi alte acţiuni suplimentare, care nu au putut fi realizate în timpul cît la guvernare s-au aflat aşa-numitele forţe politice democratice. Acest paradox a fost sesizat de mai mulţi experţi, atît din ţară, cît şi de peste hotare. S-ar putea face chiar o comparaţie între tactica organizaţiilor financiare donatoare şi a organismelor democratice europene, care acordă atîta sprijin cît consideră necesar şi solicită în loc efectuarea cît mai multor reforme ce ar putea avea un caracter ireversibil.

În ultima săptămînă de lucru pe agenda legislativului s-au aflat peste 30 de acte legislative, unele dintre acestea fiind de o importanţă deosebită şi suscitînd interesul general. Practic, nu au fost acte care să fie examinate doar într-o lectură, toate documentele puse în discuţie fiind adoptate definitiv.

Legea cu privire la instituţia publică a audiovizualului

Examinarea actului legislativ respectiv a fost însoţită de mai multe evenimente şi schimbări radicale ale situaţiei, nu numai din cauza că a fost implicată APCE sau că a avut loc o grevă a angajaţilor Companiei Teleradio-Moldova. Chiar numai faptul că au existat 3 proiecte referitoare la tema dată, deja vorbeşte despre faptul că interesul a fost deosebit şi că examinarea legii nu va fi deloc o procedură de rutină.

Proiectul propus de reprezentanţii PPCD a fost respins din start, deoarece nu a fost trimis spre avizare Consiliului Europei.

Proiectul elaborat de Asociaţia Presei Electronice (APEL) a fost promovat în calitate de iniţiativă legislativă de către deputaţii fracţiunii “Alianţa Braghiş” (“Alianţa Social-Democrată”) şi a fost examinat de către un expert angajat de CE, împreună cu proiectul prezentat de Preşedintele ţării.

Iniţial, Comisia parlamentară responsabilă a propus ca în calitate de proiect de bază să se ia proiectul Preşedintelui ţării, acest lucru fiind discutat de reprezentanţii fracţiunilor parlamentare la întrevederea cu secretarul general al CE. În cadrul dezbaterilor însă, fracţiunea “AB” a menţionat că proiectul pe care l-a prezentat ea este mai bun, această concluzie bazîndu-se pe recomandările expertului Consiliului Europei.

După consultări, fracţiunea majoritară a căzut de acord cu propunerea respectivă şi în calitate de proiect de bază a fost luat proiectul legii elaborat de APEL, iar proiectul prezentat de Preşedintele ţării a fost considerat drept proiect de alternativă, din conţinutul lui fiind preluate anumite prevederi.

Comisia parlamentară a propus legislativului anumite schimbări în proiectul iniţiat de fracţiunea “AB”, în special referitoare la cel mai sensibil subiect — componenţa Consiliului de administraţie al viitoarei instituţii şi la modul de desemnare a conducerii acesteia, prevederile respective fiind preluate din proiectul prezentat de Preşedintele ţării. Nefiind de acord cu aceste propuneri, reprezentanţii fracţiunii social-democraţilor au retras proiectul şi astfel pe agenda de lucru a Parlamentului a rămas spre examinare un singur proiect de lege.

Schimbările survenite au adus majoritatea parlamentară într-o situaţie mult prea dorită, dar neaşteptată, deoarece pentru discuţii a rămas proiectul care urma să fie susţinut indiscutabil de fracţiunea PCRM, deoarece aparţinea liderului Partidului Comuniştilor, adică Preşedintelui RM. În consecinţă, proiectul a fost votat fără discuţii, fiind acceptate doar cîteva amendamente de ordin redacţional, prezentate de Guvern şi de deputaţii din fracţiunea majoritară.

Concluzia care a fost făcută în legătură cu schimbările de situaţie respective este simplă: atît puterea, cît şi opoziţia au încercat să promoveze doar ideile lor în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor de principiu, neacceptînd nici un compromis. Astfel, a fost adoptat actul care este cel mai convenabil puterii. Astfel, condiţiile referitoare la adoptarea unei legi care ar transforma Compania de stat “Teleradio-Moldova” în una publică, legea fiind avizată de către CE, au fost îndeplinite. Sigur, legea ar putea fi modificată şi perfecţionată ulterior.

Legea pentru completarea Legii bugetului de stat pe anul 2002 şi anularea unor datorii ale Companiei “Teleradio-Moldova”

Înainte de a proceda la reorganizarea companiei sus-numite, Parlamentul s-a îngrijit să-i anuleze datoria pe care o avea faţă de o altă întreprindere de stat “Radiocomunicaţii”. Suma datoriei care urmează a fi dedusă şi la calcularea impozitului pe venit în anul 2002 se estimează la peste 15 milioane de lei şi desigur că avea să provoace multe neplăceri administraţiei viitoarei companii publice a audiovizualului.

Este interesant să remarcăm însă că nici puterea, nici opoziţia nu au încercat să promoveze ideea de a efectua un control asupra modului în care au fost acumulate datoriile anulate, mulţumindu-se doar cu explicaţia că din cauza acestor datorii nu pot fi efectuate alte activităţi ce ţin de funcţionarea companiei. Este stranie o asemenea poziţie şi nu putem afirma cu certitudine că ea se datorează doar oboselii parlamentarilor noştri.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în domeniul învăţămîntului

Conform modificărilor efectuate, ministrul învăţămîntului va avea competenţă exclusivă de a numi şi concedia directorii instituţiilor de stat de învăţămînt de subordonare republicană, directorii instituţiilor de învăţămînt liceal şi directorii generali al direcţiei judeţene de învăţămînt.

Directorii generali, la rîndul lor, vor avea dreptul de a numi şi concedia din funcţie directorii instituţiilor de stat de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu, artistic, sportiv şi secundar profesional din subordinea lor. Autorii proiectului şi-au pus scopul de a institui o procedură clară de numire a conducătorilor instituţiilor de învăţămînt, însă mai mulţi deputaţi şi-au expus punctul de vedere în sensul că proiectul presupune o centralizare excesivă a competenţelor în domeniul învăţămîntului preuniversitar.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la publicarea proiectelor de decizii oficiale

Legea respectivă stabileşte că Biroul permanent al Parlamentului şi, respectiv, Guvernul Republicii Moldova, vor putea decide publicarea proiectelor de acte pe care le examinează, la cerere sau din oficiu. De asemenea, se stabileşte că aceleaşi organe sînt abilitate cu competenţa de a stabili modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative şi normative, modul de examinare şi discutare a propunerilor prezentate de cei interesaţi.

Deoarece legea respectivă nu limitează sfera subiecţilor abilitaţi cu dreptul de a cere publicarea proiectelor, se poate afirma cu certitudine că adoptarea legii este un pas înainte spre sporirea transparenţei instituţiilor publice. Rămîne să sperăm că reglementarea legislativă va fi susţinută şi de paşi concreţi ai instituţiilor statale, care vor executa prevederile respective.

Legea despre abilitarea Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe

O dată cu reforma sistemului de guvernare şi transformarea Moldovei în republică parlamentară în Legea supremă au fost introduse prevederi referitoare la delegarea către Guvern a unor atribuţii legislative. Dar iată că al treilea an la rînd Parlamentul adoptă legi prin care abilitează Guvernul cu dreptul de a emite ordonanţe în domeniile rezervate legilor ordinare. În total, pe parcursul a trei ani de zile Guvernul a emis 2 ordonanţe, una dintre acestea fiind încă în vigoare (cu privire la taxele consulare), iar cea de a doua, vizînd inspecţia înainte de expediţie a mărfurilor fiind abrogată de Parlament la finele anului 2000, pentru ca ulterior tot Parlamentul să prevadă în lege competenţa Guvernului de a introduce inspecţia respectivă prin hotărîre a sa.

De remarcat că spre deosebire de anii precedenţi, Parlamentul a redus domeniile în care pot fi emise ordonanţe, de la 8, cîte au fost iniţial, la 4. Acest lucru a fost făcut din motivul că deputaţii au apreciat o parte din domeniile propuse de Guvern ca ţinînd de sfera legilor organice şi în această sferă delegarea legislativă nu este admisă de Constituţie. În acelaşi timp însă, în anii 2000–2001 Parlamentul a apreciat că majoritatea domeniilor respective pot fi reglementate prin legi ordinare. Schimbarea în poziţia parlamentarilor nu a fost pe deplin argumentată, de aceea, rămîne doar să presupunem că Parlamentul a dorit să-şi rezerve cît mai multe atribuţii, astfel încît să nu se ajungă la situaţia cînd va trebui să intervină ulterior pentru a modifica sau abroga anumite acte adoptate de Guvern. De altfel, nici executivul nu a reuşit să demonstreze pînă în prezent că ştie să utilizeze eficient mecanismul de delegare legislativă, deoarece, după cum se vede din cele expuse mai sus, a emis doar 2 ordonanţe, dintre care numai 1 este în vigoare. Probabil că în perspectiva apropiată urmează a se reveni asupra problematicii în cauză, deoarece fiecăreia din ramurile puterii îi sînt caracteristice tendinţele de asumare a unor atribuţii suplimentare, indiferent de faptul dacă le poate sau nu realiza eficient.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la modul de organizare şi participare la manifestaţii publice

Pentru a-şi asigura o toamnă cît de cît liniştită, Parlamentul a procedat la completarea Codului contravenţional, stabilind sancţiuni pentru antrenarea copiilor în acţiuni politice sau asocierea acestora în formaţiuni politice. De asemenea, s-au stabilit anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească deputaţii atunci cînd doresc să organizeze mitinguri, întruniri şi alte manifestaţii publice.

Amintim că în iarna-primăvara anului curent, deputaţii din opoziţie au făcut uz de prevederile legale ce le permiteau să se întîlnească cu alegătorii, pentru a organiza diverse manifestaţii de protest.

Legea pentru ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare

Prin legea respectivă a fost ratificat acordul de credit în sumă de peste 10 mln doari SUA, acordat Republicii Moldova de către Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare, cu scopul de a susţine investiţiile şi serviciile rurale. Suma totală a creditului ce urmează să fie completat cu încă o tranşă, se estimează la circa 25 mln dolari SUA şi se acordă pentru o perioadă de 40 de ani, cu un termen de graţie de 1 an şi cu o rată a dobînzii de circa 0,75 %.

Creditul are menirea de a susţine investiţiile şi serviciile rurale în cîteva direcţii:

1. Servicii de extensiune rurală.
2. Dezvoltarea afacerilor rurale.
3. Finanţarea rurală.
4. Gestionarea proiectului.

Se prevede şi o procedură specială de monitorizare trimestrială a activităţii financiare de implementare a Acordului sus-numit, ceea ce va contribui la administrarea eficientă a resurselor şi trebuie să excludă abuzurile de gestiune, spre deosebire de creditele primite şi gestionate anterior.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce ţin de sfera contabilităţii

Prin legea respectivă s-a stabilit că persoanele fizice şi juridice care practică antreprenoriatul, instituţiile bugetare, notarii şi avocaţii sunt obligaţi să ţină contabilitatea în modul stabilit de legislaţia şi actele normative corespunzătoare, să prezinte dările de seamă fiscale şi statistice la organele abilitate.

De asemenea, se stabileşte obligativitatea efectuării inventarierii în diverse cazuri care apar pe parcursul activităţii desfăşurate.

Legea cu privire la statutul refugiaţilor

Legea respectivă stabileşte cadrul juridic, economic, social şi organizatoric de acordare a azilului şi a statutului de refugiat în Republica Moldova. Se stabilesc astfel:

1. Noţiunile de refugiat, solicitant de azil, azil politic etc.
2. Principiile aplicabile: nediscriminarea, confidenţialitatea, unitatea familiei, protecţia copiilor ş.a.
3. Competenţa autorităţilor publice în domeniu.
4. Procedurile de examinare a solicitărilor şi de acordare a statutului de refugiat.
5. Încetarea statutului de refugiat.
6. Cooperarea cu instituţiile internaţionale specializate în domeniu etc.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la fabricarea şi comercializarea armelor şi muniţiilor

Anterior s-a scris despre faptul că pe parcursul unui an de activitate s-a putut observa cum anumite grupuri de deputaţi practică activităţi care pot fi asimilate practicilor de lobbysm. Şi proiectul sus-numit, prezentat de un grup de deputaţi şi examinat în procedură de urgenţă la ultimele şedinţe plenare, denotă faptul că există interese clare în domeniul dat. Astfel, autorii şi-au motivat ideile de a liberaliza comerţul cu armament şi muniţii prin necesitatea punerii legislaţiei în concordanţă cu legislaţia despre monopol şi protecţia concurenţei. Totodată, se invocă prevederile constituţionale referitoare la economia de piaţă, libera iniţiativă economică şi concurenţa loială.

Vedem astfel că atunci cînd este necesară protejarea unor afaceri controlate, reprezentanţii fracţiunii majoritare uită de necesitatea protejării intereselor statului, despre necesitatea controlului statului în diverse domenii strategice sau vizînd securitatea naţională.

Evident că metamorfozele nu se produc numai din dorinţa de a asigura libera iniţiativă economică, deoarece, în acest caz, comerţul cu armament şi muniţii ar fi liberalizat la general, dar nu ar fi lărgit doar la cîteva magazine aparţinînd Asociaţiei Vînătorilor şi Pescarilor.

legea cu privire la înfiinţarea Zonei economice libere “Ungheni-Business”

Adoptarea Legii respective nu ar fi suscitat un interes major, dacă concomitent cu înfiinţarea unei noi zone economice libere, parlamentul nu ar fi decis închiderea altei zone de acest gen, din mun.Chişinău, sub pretextul principal că activitatea unor asemenea zone este dubioasă, că întreprinderile din cadrul lor comit ilegalităţi, profitînd de drepturile pe care le acordă legislaţia respectivă. Desigur că nu este o axiomă că şi în viitoarele zone economice libere se va încălca masiv legislaţia, însă ar fi fost mult mai logic să se evite apariţia unor asemenea situaţii. Rămîne doar să monitorizăm viitoarele rapoarte ale Curţii de Conturi şi să vedem care va fi rolul ZEL nou-formate în economia Republicii Moldova.

Hotărîri cu privire la rezultatele controalelor asupra executării prevederilor legislaţiei

În hotărîrile sus-numite, adoptate în legătură cu controalele efectuate asupra executării Legii privind frontiera de stat şi Legii cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi a organizaţiilor acestora, se apreciază ineficienţa şi inactivitatea organelor administraţiei publice competente şi se atenţionează Guvernul asupra necesităţii întreprinderii unor măsuri urgente menite să amelioreze situaţia.

De remarcat că practica efectuării controalelor respective a demonstrat faptul că în toate cazurile legislaţia este încălcată, atît de organele administraţiei publice centrale, cît şi de cele locale, precum şi de agenţii economici care nimeresc sub incidenţa legislaţiei respective. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze puterea, fapt menţionat şi în alocuţiunea finală a Preşedintelui Parlamentului, care s-a referit la necesitatea perfecţionării mecanismului de control asupra executării legislaţiei adoptate.

Cum am spus şi anterior, rămîne să sperăm că Parlamentul nu-şi va uita propriile hotărîri adoptate, deoarece în acest caz el însuşi se va face vinovat de neexecutarea prevederilor legislaţiei, iar imaginea actuală a puterii depinde foarte multe de imaginea legislativului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet