Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Sesiunea de primăvară a Parlamentului

Parlamentul Republicii Moldova (RM) şi-a reluat activitatea pe 6 februarie. Sesiunea de primăvară a început cu proteste la fel ca şi în anul 2002. Reprezentanţii a 16 partide din cele 25 înregistrate au pichetat sediul Parlamentului, afiţînd diverse placate în care sînt reiterate apelurile din anul trecut, cu completările de rigoare referitoare la îndeplinirea rezoluţiilor APCE şi “îndeplinirea doleanţelor cetăţenilor” transmise de reprezentanţii Fracţiunii parlamentare “Alianţa Social-Democrată” (“Alianţa Braghiş” la momentul colectării semnăturilor pentru iniţierea referendumului).

Deşi s-a declarat că la pichetare vor participa liderii celor 16 partide, în realitate au participat liderii lor doar a 8–9 partide, unele dintre acestea fiind destul de pasive şi neremarcîndu-se prin activitate politică intensă în anii 2001–2002. Opoziţia parlamentară este reprezentată de numai 2 partide: PPCD şi Alianţa Social Democrată (ASD).

ASD care a fost iniţiatorul pichetărilor şi stopării lucrărilor Mesei Rotunde pare că s-a destrămat definitiv: reprezentanţii a încă 2 formaţiuni din cadrul ei (Uniunea “Speranţa-Nadejda” şi “Forţa Nouă”) fiind excluşi sau părăsind componenţa fracţiunii şi devenind deputaţi independenţi). Alţi 2 membri ai ASD au fost excluşi pe motiv de indisciplină.

Se poate estima că solicitările ASD referitoare la declararea de către Parlament a referendumului privind modificarea sistemului electoral nu vor fi satisfăcute. Probabil, că aceste solicitări vor fi reformulate, modificate ori satisfăcute parţial, pentru a demonstra opiniei publice locale şi internaţionale că dialogul a fost reluat şi că majoritatea parlamentară colaborează cu opoziţia.

Pe lîngă problemele politice cărora li s-a acordat atenţia principală, în cadrul primelor două şedinţe plenare ale Parlamentului au fost examinate cîteva acte legislative de importanţă majoră şi asupra unor dintre ele ne vom referi în continuare.

Legea de modificare şi completare a Codului electoral, adoptată în prima lectură

Principala cauză a adoptării acestei legi constă în necesitatea revizuirii prevederilor Codului electoral şi racordării prevederilor acestuia la Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.13 din 14 martie 2002, precum şi la normele Cărţii Europene pentru Autonomie Locală.

Modificările de bază se referă la restabilirea în cuprinsul Codului electoral a prevederilor referitoare la alegerea directă a primarilor, prevederi excluse prin legea declarată neconstituţională la începutul anului 2002.

De asemenea, în Codul electoral se vor restabili şi prevederile referitoare la procedura de revocare a primarului — prin referendum local, dar şi în baza hotărîrii definitive a instanţei de judecată, cînd primarul încalcă legea.

Suplimentar la normele existente anterior, se propune şi includerea unor prevederi care ar limita deţinerea mandatului de primar la cel mult două mandate consecutive.

În cadrul proiectului este reflectată parţial şi ideea sancţionării financiare a persoanelor care prin demisiile lor provoacă alegeri noi.

Deoarece în cursul dezbaterilor au fost expuse propuneri noi, ADEPT va reveni cu analiza conţinutului modificărilor efectuate şi după adoptarea lor finală.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială, adoptată în prima lectură

Prin completările propuse, se intenţionează efectuarea unor schimbări în componenţa unităţilor administrativ-teritoriale, desfiinţîndu-se anumite localităţi comasate anterior ori comasîndu-se anumite localităţi în una singură. De asemenea, se propune şi transferarea unor localităţi dintr-un raion în altul.

Ceea ce prezintă un interes deosebit este însă completarea propusă în lege, conform căreia se va stabili că toate unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu etc.

De asemenea, se stabilesc prevederi referitoare la sistemul administraţiei publice locale, care va avea sarcina satisfacerii intereselor generale ale locuitorilor comunităţii.

S-a remarcat că aceste inovaţii au fost introduse la recomandarea experţilor Consiliului Europei şi fac parte din programul de ajustare a legislaţiei Republicii Moldova la standardele internaţionale şi la rezoluţiile APCE.

Este interesant să remarcăm că toate modificările care se propun vor fi introduse într-un act legislativ care nu este în vigoare, deoarece, atunci cînd s-a constatat că alegerile locale generale nu pot avea loc în anul 2002, Parlamentul a stabilit că noile legi cu privire la administraţia publică locală şi cu privire la organizarea administrativ-teritorială vor intra în vigoare la data fixării alegerilor locale generale din anul 2003.

Legea pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia dreptului de organizare şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare a funcţiilor publice, adoptată în două lecturi

Convenţia respectivă a Organizaţiei Mondiale a Muncii a fost adoptată încă în 1978. principalele sale prevederi se referă la libertatea organizării funcţionarilor publici în asociaţii sindicale. De asemenea, sînt prevăzute garanţii împotriva ingerinţei autorităţilor publice în organizarea şi funcţionarea sindicatelor respective.

Scopul principal al Convenţiei este de a acorda o anumită independenţă organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publice, astfel încît acestea să poată promova interesele angajaţilor şi să nu fie influenţate de angajatori în aşa mod ca deciziile autorităţilor publice sau politice să îmbrace forma revendicărilor sindicale.

Legea pentru modificarea actelor de stare civilă

Prin legea respectivă Parlamentul şi-a anulat propria decizie din anul 2001, cînd a stabilit în Legea cu privire la actele de stare civilă obligativitatea perfectării acestora în limba de stat şi în limba rusă. Prin hotărîrea Curţii Constituţionale prevederile respective au fost declarate neconstituţionale şi acest lucru a provocat un scandal public, mai mulţi exponenţi ai partidului de guvernămînt, dar şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale exprimîndu-se în sensul că Curtea Constituţională “şi-a depăşit competenţa”.

Principalul motiv al păstrării normelor respective se reducea la necesitatea respectării Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, legea care pînă nu demult a avut statut de lege constituţională, putînd fi modificată timp de 7 ani doar cu votul a cel puţin 2/3 din deputaţi.

Mai mulţi experţi au remarcat însă că obligativitatea utilizării doar a limbii ruse încalcă normele constituţionale şi chiar drepturile altor minorităţi ce locuiesc pe teritoriul ţării.

10–14 februarie 2003

Legea pentru modificarea şi completarea Codului electoral

Unul din motivele care au contribuit la escaladarea acţiunilor de protest ale opoziţie a constat în faptul că autorităţile au modificat acum un an Codul electoral, excluzînd din el prevederile referitoare la alegerea prin vot direct a primarilor şi revocarea acestora prin referendumuri locale. Motivul pentru care au fost operate aceste modificări constă în faptul că Partidul Comuniştilor nu se simte sigur că va putea cîştiga alegerile primarilor şi a dorit ca primarii să fie aleşi în mod indirect de către consiliile locale, precum şi să fie revocaţi din funcţie de către consilii. Pentru astfel de presupuneri există temei. În cadrul alegerilor parţiale din iunie 2001 candidaţii Partidului Comuniştilor au putut învinge doar în 4 localităţi din 11 în care au avut loc realegerile primarilor. Curtea Constituţională a găsit modificări operate de către fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor drept neconstituţionale. De aceea, Parlamentul a restabilit în Codul electoral prevederile referitoare la modalitatea de alegere şi revocare a primarului.

Astfel, iniţierea referendumului pentru revocarea primarului va fi posibilă atunci cînd acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile corespunzătoare, încalcă normele etico-morale.

Primarul va putea fi revocat fără referendum, prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată, emisă la cererea procurorului şi numai în cazul cînd primarul:

• se află în stare de incompatibilitate;
• participă la activitatea organelor neconstituţionale;
• nu respectă Constituţia şi legile. Anume această din urmă sintagmă poate da multă bătaie de cap instanţelor de judecată, deoarece legislaţia electorală nu stabileşte gravitatea încălcării şi interpretarea acestor noţiuni de către procurori şi instanţele de judecată poate fi în diferite cazuri totalmente diferită.

De asemenea, în lege s-a stabilit că nici o persoană nu poate candida la funcţia de primar decît pentru 2 mandate consecutive.

Adoptînd această lege, Parlamentul a respins alte 4 proiecte de modificare a legislaţiei electorale propuse spre examinare de reprezentanţii “Alianţei Social-Democrate”. Propunerile din cele patru proiecte se refereau la:

1. Modificarea sistemului electoral actual bazat pe scrutin proporţional şi stabilirea unui sistem mixt: 50 de deputaţi urmînd să fie aleşi într-o singură circumscripţie electorală naţională, iar 51 — în circumscripţii uninominale, pe baza scrutinului majoritar. Propunerea respectivă s-a conţinut anterior şi în iniţiativa de desfăşurare a referendumului, care nu a acumulat voturile necesare în Parlament.
2. Instituirea sistemului preferinţelor concurenţilor electorali, astfel încît, în cazul eşecului, voturile acumulate de partidele pierdante să nu fie redistribuite concurenţilor ce au trecut pragul electoral, ci să fie acordate partidelor apropiate ca doctrină sau program.
   Un motiv care nu a fost anunţat, dar care poate crea dificultăţi esenţiale la aplicarea propunerii este că în campaniile electorale mai toate doctrinele şi programele partinice sau electorale se aseamănă pînă la contopire şi indicarea directă a unui sau altui partid poate fi interpretată ca oi simplă dorinţă de a nu coaliza în blocuri electorale înainte de alegeri, deoarece pentru blocuri pragul electoral creşte progresiv.
3. Substituirea modelului buletinului de vot prin altele conţinînd cupoane detaşabile, astfel încît la numărarea buletinelor să se stabilească dacă nu au fost introduse buletine suplimentar celor care au fost eliberate legal.
4. Stabilirea unor obligaţii suplimentare referitoare la declararea referendumului de către Preşedintele Republicii Moldova, precum şi anularea restricţiei de participare la scrutin a cel puţin 3/5 din numărul alegătorilor.

Legea pentru modificarea şi completarea legii despre statutul deputatului în Parlament

Prin legea respectivă parlamentarii şi-au reglementat modul de desfăşurare a altor activităţi decît cea legislativă. Anterior, Constituţia a fost completată cu prevederi care au permis deputaţilor să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică şi didactică remunerate. Prin legea adoptată, Parlamentul a stabilit că activităţile respective pot fi desfăşurate în afara orelor de program, stabilite de Regulamentul Parlamentului.

Deoarece actualmente Regulamentul Parlamentului stabileşte că deputaţii lucrează 3 zile în şedinţele comisiilor, fracţiunilor şi cele plenare, se poate constata că activităţile suplimentare pot fi desfăşurate oricînd în afara celor circa 20 de ore săptămînale de şedinţe plenare şi ale organelor de lucru ale legislativului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet