Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 17 februarie – 9 martie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #2 |

17–21 februarie 2003

În perioada de referinţă atenţia opiniei publice a fost concentrată asupra discutării noii iniţiative de reglementare a diferendului transnistrean, lansată de Preşedintele Republicii Moldova după revenirea de la Moscova şi mediatizată săptămîna trecută pe larg în mijloacele de informare în masă.

Reprezentanţii opoziţiei continuă sa boicoteze şedinţele plenare ale Parlamentului. Principalele evenimente din viaţa parlamentară le-au constituit examinarea şi adoptarea Legii privind combaterea extremismului şi a pachetului de legi pentru modificarea statutului companiei publice a audiovizualului. În continuare, se propune o scurtă retrospectivă a principalelor acte legislative examinate de Parlament.

Legea privind combaterea activităţii extremiste

Discuţiile asupra legii în cauză au început imediat după apariţia ei şi au continuat pînă la momentul adoptării ei definitive. Legea a fost publicată în mass-media pentru discuţii publice, însă propunerile referitoare la ea s-au limitat:

În consecinţă, deoarece societatea civilă nu a reacţionat prin propunerea unor amendamente concrete, deputaţii au hotărît să adopte legea în redacţia prezentată de Preşedintele ţării, limitîndu-se doar la precizarea unor definiţii.

Legea adoptată de Parlament defineşte noţiunile: extremism, activitate extremistă, organizaţie extremistă şi materiale cu caracter extremist.

Printre măsurile principale care vor putea fi aplicate faţă de organizaţiile (politice, obşteşti, religioase) a căror activitate conţine elemente de extremism vor fi:

Legea mai prevede răspunderea mijloacelor de informare în masă pentru difuzarea materialelor cu caracter extremist şi interzice desfăşurarea activităţilor extremiste în cadrul întrunirilor.

Legea în cauză nu va fi un act legislativ de aplicare directă, răspunderea penală şi administrativă pentru activitate extremistă urmînd a fi stabilită de legislaţie, prin modificarea componentelor existente de infracţiuni şi contravenţii sau prin adăugarea altor componente noi.

Cea mai mare problemă care poate apărea în legătură cu intrarea în vigoare a Legii privind combaterea extremismului rămîne definirea activităţilor ce au caracter extremist sau, mai bine spus, modul de interpretare a acestor noţiuni de către autorităţile abilitate ale puterii de stat, care au demonstrat nu o singură dată că pot interpreta şi aplica legea în mod diferit, în dependenţă de subiect şi de finalitatea urmărită.

Legile de modificare şi completare a Legii cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului

Parlamentul a adoptat în prima lectură trei proiecte de lege la tema dată, conţinutul cărora se referea la modalitatea de constituire şi activitate a consiliului de observatori ai Companiei “Teleradio-Moldova”. Proiectele au fost înaintate de fracţiunea majoritară a PCRM, de Fracţiunea “Alianţei Social-Democrate” şi de cîţiva deputaţi deveniţi recent independenţi.

Toate proiectele au fost supuse expertizei de către un expert al Consiliului Europei (care a avizat anterior şi legea de bază). Drept cel mai bun a fost apreciat proiectul elaborat de fracţiunea “Alianţa Social-Democrată”. Anume acest proiect a fost acceptat de către majoritatea parlamentară ca proiect de bază pentru examinarea legii în lectura a doua.

Legea privind cantinele de ajutor social

Cantinele de ajutor social urmează a se înfiinţa ca persoane juridice care prestează servicii sociale gratuite persoanelor socialmente vulnerabile. Aceste cantine vor putea fi înfiinţate de organele administraţiei publice, dar şi de agenţii economici cu orice formă de proprietate.

Printre potenţialii beneficiari ai serviciilor respective se numără pensionarii, invalizii şi bolnavii cronici. Anume enumerarea categoriilor de beneficiari a provocat dezbateri aprinse în Legislativ. Au fost aduse critici dure reprezentanţilor Guvernului pentru faptul că la determinarea beneficiarilor nu s-au folosit criterii bine definite, fapt care poate face extrem de dificilă aplicarea legii.

Printre serviciile pe care le vor putea presta cantinele respective se numără: pregătirea meselor zilnice, asigurarea cu produse la domiciliu la preţ redus, livrarea hranei la domiciliu etc.

Se propune ca finanţarea activităţii cantinelor de ajutor social să se efectueze din mijloace extrabugetare şi din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale.

Lege privind meşteşugurile populare artistice

Proiectul adoptat în prima lectură de Parlament are menirea de a crea cadrul legal pentru activitatea meşterilor populari, în scopul susţinerii renaşterii tradiţiilor populare în domeniul respectiv.

Proiectul propune stabilirea unor garanţii ale dreptului de proprietate asupra obiectelor meşteşugăritului, a drepturilor de autor asupra acestora şi a modului de includere a lor în Registrul patrimoniului naţional.

Se mai propune acordarea unor alocaţii bugetare de stat pentru susţinerea meşteşugăritului şi finanţarea programelor de dezvoltare a acestuia.

În context, este interesant să remarcăm că anterior prim-ministrul a făcut cîteva declaraţii referitoare la necesitatea susţinerii meşteşugăritului şi la obligarea instituţiilor de stat să promoveze tradiţiile naţionale prin achiziţionarea în calitate de suvenire a obiectelor confecţionate de meşterii populari.

Hotărîrea cu privire la numirea în funcţie a unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie

Prin Hotărîrea respectivă 3 persoane au fost numite în funcţia de judecători ai CSJ, iar 2 judecători ai Curţii au fost promovaţi în funcţiile de vicepreşedinţi ai colegiilor penal şi civil ale instanţei judecătoreşti supreme.

Amintim că anterior s-a discutat foarte mult referitor la necesitatea ca funcţiile de judecători la diferite instanţe să fie ocupate pe bază de concurs, însă chiar dacă în aceste cazuri au fost făcute concursuri, ele nu au fost publice şi calităţile persoanelor propuse pentru ocuparea funcţiilor vacante au fost apreciate doar de către parlamentarii prezenţi la şedinţa plenară. Dezbaterile s-a desfăşurat în lipsa reprezentanţilor fracţiunilor “Alianţa Social-Democrată” şi a Partidului Popular Creştin Democrat care boicotează şedinţele plenare ale Parlamentului.

24–28 februarie 2003


Legea pentru modificarea şi completarea legii cu privire la instituţia publică a audiovizualului

După cum s-a presupus anterior, fracţiunile de opoziţie şi majoritatea parlamentară au încercat să negocieze pentru lectura a doua o variantă de lege care ar conveni atît din punctul de vedere al scopurilor urmărite de autori, cît şi pentru a asigura realizarea prevederilor rezoluţiilor şi recomandărilor Consiliului Europei. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au declarat în şedinţa plenară că sînt de acord ca guvernarea să reprezinte în consiliul de observatori 1/3 din numărul membrilor, celelalte locuri fiind oferite reprezentanţilor opoziţiei şi organizaţiilor neguvernamentale cu o pondere deosebită în rîndul populaţiei.

Deoarece reprezentanţii fracţiunii Alianţa Social — Democrată şi-au retras proiectul, protestînd astfel ca şi anterior împotriva faptului că nu li s-au acceptat integral propunerile, s-a procedat similar situaţiei din vara anului trecut, cînd a fost votat un alt proiect de alternativă. Conform propunerilor făcute de preşedintele Comisiei parlamentare pentru mijloace de informare în masă, în componenţa consiliului de observatori vor intra: cîte 2 reprezentanţi din partea Preşedintelui RM, Guvernului şi Parlamentului (1 reprezentant va reprezenta opoziţia sau deputaţii independenţi); 2 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale; 1 reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii; 1 reprezentant al colectivului Companiei “Teleradio-Moldova” şi cîte un reprezentant al diferitelor organizaţii obşteşti (sindicate, uniuni de creaţie, organizaţii mass-media, de veterani, culturale etc.). În total, în componenţa Consiliului de observatori vor intra 5 reprezentanţi ai puterii, proporţia de 1/3 fiind astfel formal respectată.

Legea pentru prelungirea termenului depunerii declaraţiilor cu privire la venituri ale funcţionarilor

Conform unei legi adoptate de Parlament în vara anului 2002, pînă la 30 ianuarie 2003 urmau să fie depuse şi verificate declaraţiile de venituri şi proprietate ale tuturor funcţionarilor de stat, inclusiv ale Preşedintelui RM, ale deputaţilor în Parlament, membrilor Guvernului, judecătorilor şi procurorilor, primarilor etc.

Campania depunerii declaraţiilor a demarat la mijlocul lunii ianuarie, în mijloacele de informare în masă fiind date publicităţii comunicate despre formarea unor comisii de control şi despre depunerea declaraţiilor de către funcţionarii care activează în cadrul ministerelor şi departamentelor, precum şi a instituţiilor centrale ale puterii de stat.

La acel moment au fost expuse mai multe consideraţii sceptice referitoare la depunerea declaraţiilor de către persoanele de prim rang şi mai ales asupra faptului că va fi asigurată publicarea acestora în mijloacele de informare în masă. Şi mai sceptice au fost comentariile referitoare la posibilitatea tragerii la răspundere pentru existenţa unor date incorecte în cuprinsul declaraţiilor şi pentru constatarea unor elemente ale faptelor de corupţie şi obţinerea veniturilor ilicite de către funcţionari.

Legea adoptată de Parlament prevede prelungirea termenului de depunere a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate pînă la 1 iulie 2003, ulterior declaraţiile respective urmînd a fi verificate de către comisiile de control şi dacă se vor realiza prevederile în vigoare, anumite date din conţinutul lor vor trebui publicate în mijloacele de informare în masă.

Legea privind politica de stat pentru inovare şi transfer tehnologic, adoptată în prima lectură

Legea propune determinarea noţiunilor de bază în domeniul inovaţiilor şi transferului tehnologic, determinînd că politica statului în domeniul respectiv va deveni prioritate naţională. Se mai propune: stabilirea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice în domeniul enunţat; determinarea direcţiilor prioritare în domeniul de inovare şi transfer tehnologic; stabilirea criteriilor de selectare a proiectelor de inovare; determinarea surselor şi modalităţilor de finanţare etc.

Legea cu privire la administraţia publică locală

După dezbateri care nu au durat prea mult, Parlamentul a adoptat în prima lectură noua lege cu privire la administraţia publică locală. Pentru mai multe detalii vezi comentariul “Revizuirea administraţiei publice locale”.

3–7 martie 2003


Legea pentru modificarea Legii privatizării

Prin Legea respectivă a fost revizuită integral Legea privatizării adoptată încă în anul 1991 şi aplicată pînă în prezent la efectuarea privatizării obiectelor din patrimoniul statului.

Scopurile privatizării au fost precizate, stabilindu-se că prin această procedură se urmăreşte: lărgirea ponderii sectorului privat; atragerea investitorilor străini şi autohtoni; dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi utilizarea mai eficientă a capacităţilor de producere.

În calitate de principii ale privatizării au fost determinate: asigurarea primordială a protecţiei sociale a populaţiei; transparenţa şi publicitatea procesului de privatizare; acordarea de facilităţi angajaţilor întreprinderilor privatizate şi asigurarea accesului liber la procesul de privatizare.

Legislativul a decis modificarea procedurii de privatizare la un preţ simbolic de 1 leu, stabilind că aceasta se va efectua doar în privinţa unor întreprinderi anume determinate de către Guvern.

De asemenea, s-a stabilit că pentru Departamentul privatizării vor fi transferate 3% din mijloacele acumulate la buget în urma privatizării.

Legea mai prevede pentru angajaţii întreprinderilor dreptul de a le transforma în întreprinderi populare, modalităţile concrete urmînd a fi determinate printr-o lege aparte.

Deşi într-o altă variantă a proiectului se propunea instituirea unor măsuri dure de sancţionare pentru investitorii care nu-şi executau obligaţiile, la insistenţa organismelor financiare internaţionale aceste prevederi au fost excluse, unica modalitate de sancţionare a investitorilor care nu-şi onorează obligaţiile rămînînd iniţierea procedurii de reziliere a contractului de privatizare în instanţa de judecată.

În final, este de remarcat că modificarea Legii privatizării şi a programului de privatizare, alături de adoptarea Legii cu privire la inspecţia înainte de expediţie, sînt condiţii cerute de organismele financiare internaţionale pentru reluarea creditării externe a Republicii Moldova.

Legea pentru modificarea Legii despre statutul deputatului

Prin Legea respectivă Parlamentul a stabilit modalitatea de exercitare de către deputaţi a activităţilor ştiinţifice şi didactice, stabilind că acestea pot fi desfăşurate numai în afara orelor de program stabilite de Regulamentul Parlamentului. Ceea ce le-a scăpat legislatorilor a fost însă stabilirea concomitentă în Regulamentul Parlamentului a numărului exact de ore pe care deputatul trebuie să le lucreze în Parlament. Actualmente Regulamentul stabileşte doar zilele şi orele unor şedinţe ale Parlamentului şi organelor sale de lucru, însă nu prevede expres cîte ore pe zi deputatul trebuie să se afle la locul de muncă.

De altfel, stabilirea expresă a unor ore de lucru, deşi ar fi în concordanţă cu legislaţia muncii şi a salarizării, ar putea fi în contradicţie cu normele constituţionale de la art.68 alin.(1), care obligă deputatul să fie permanent “în serviciul poporului”.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de contravenţii administrative, adoptată în prima lectură

Prin legea respectivă se propune introducerea în Codul de contravenţii a prevederilor referitoare la sancţionarea pentru încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi de control.

În Codul penal se propune expunerea în redacţie nouă a prevederilor articolelor referitoare la: practicarea ilicită a activităţii de întreprinzător; evaziunea fiscală a întreprinderilor; depozitarea ilegală a mijloacelor băneşti în străinătate; neachitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii; transportarea, păstrarea şi comercializarea mărfurilor suspuse accizelor fără marcarea lor cu timbrele respective de control etc.

La discutarea proiectelor mai mulţi deputaţi s-au pronunţat împotriva modificărilor, deoarece noţiunile utilizate şi componenţele de infracţiuni nu erau pe deplin explicite şi adoptarea lor pe un termen scurt nu va putea rezolva problemele în ansamblu.

Legea pentru modificarea Legii privind accesul la informaţie, adoptată în prima lectură

Prin legea respectivă se propune includerea în legea privind accesul la informaţie a prevederilor referitoare la accesul la informaţia ecologică. Proiectul respectiv a fost criticat anterior de autorii Legii privind accesul la informaţie şi de către autorii proiectului Legii privind accesul la informaţia ecologică (Asociaţia “Biotica” şi ex-deputatul în Parlament I. Trombiţchi).

Principala prevedere din proiect care a provocat reacţia negativă a ecologiştilor este cea referitoare la posibilitatea interzicerii accesului la informaţia ecologică, dacă denunţarea acestor informaţii ar putea influenţa negativ asupra mediului ambiant sau ar putea fi interpretată eronat de către publicul neiniţiat şi, astfel, ar provoca panică sau alte evenimente negative.

Amintim că anterior legislativul a respins proiectul legii privind accesul la informaţia ecologică, hotărînd că prevederile vizînd accesul la acest gen de informaţie trebuie să fie incluse în legea de bază privind accesul la informaţie.

1–16 februarie 2003 10–23 martie 2003