Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

10–14 martie 2003

Vizita experţilor Consiliului Europei aflaţi în misiune de monitorizare la Chişinău pentru cîteva zile şi-a lăsat amprenta asupra activităţii autorităţilor puterii de stat. Promisiunile anterioare de respectare a angajamentelor asumate şi de îndeplinire a rezoluţiilor şi recomandărilor Adunării Parlamentare s-au concretizat substanţial, materializîndu-se în adoptarea unor acte legislative de maximă importanţă. Astfel, pe parcursul unei săptămîni Parlamentul a adoptat definitiv noul Cod de procedură penală (CPP), noua Lege cu privire la Procuratură şi modificările operate la Legea cu privire la Compania “Teleradio-Moldova”, ultima fiind adusă în concordanţă cu recomandările experţilor Consiliului Europei.

Parlamentul a adoptat în prima lectură modificări la Legea despre statutul deputatului şi la Legea cu privire la statutul judecătorului care, de asemenea, au fost sugerate de experţii CE. Concomitent, s-a anunţat că a fost definitivă ultima variantă a Legii privind administraţia publică locală, în cuprinsul acesteia fiind reflectate propunerile experţilor CE şi ai Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa. Legea în cauză va fi examinată în şedinţă extraordinară a Parlamentului.

Codul de procedură penală

Conform prevederilor Concepţiei reformei judiciare şi de drept adoptate în anul 1994, imediat după intrarea în vigoare a Constituţiei, printre cele mai importante acte legislative ce urmau a fi elaborate în redacţie nouă se număra şi Codul de procedură penală. Ulterior, elaborarea unui nou cod de procedură penală a fost inclusă în pachetul de angajamente asumate de Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei.

Pe parcursul celor 8 ani cît a durat elaborarea codului respectiv au existat mai multe grupuri de autori şi chiar mai multe proiecte de cod. În anul 2000 Codul de procedură penală a fost adoptat în prima lectură şi adoptarea sa în lectura finală a fost condiţionată de adoptarea unui nou Cod penal. Amintim că anul trecut Parlamentul a adoptat noul Cod penal, a cărui intrare în vigoare a fost condiţionată de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, deoarece, în caz contrar, avea să apară un conflict de norme ce putea provoca mari nereguli în cadrul urmăririi penale şi a procesului penal în general, situaţie ce nu putea fi admisă.

La finele anului trecut au fost adoptate şi modificări în Constituţie, conform cărora a fost suprimată o treaptă a instanţelor judecătoreşti, ceea ce a impus respectiv şi stabilirea unor noi prevederi referitoare la contestarea hotărîrilor judecătoreşti.

Noul Cod de procedură penală introduce foarte multe novaţii, printre cele mai importante fiind:

1. Instituirea unor noi principii (accesul liber la justiţie, libertatea de mărturisire împotriva sa, libera apreciere a probelor, egalitatea părţilor, interdicţia judecării de două ori pentru aceeaşi faptă şi alte principii ale dreptului modern în materie procesual penală).
2. Întărirea statutului procurorului în procesul urmăririi penale, acesta devenind principalul factor decizional în materie.
3. Instituirea termenului unificat de “urmărire penală”, care cuprinde atît cercetarea prealabilă, cît şi faza judiciară propriu-zisă.
4. Demonopolizarea anchetei preliminare şi instituirea ei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Departamentul Vamal şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.
5. Instituirea controlului judecătoresc prealabil, prin înfiinţarea instituţiei “judecătorului de instrucţie”, care va asigura efectuarea măsurilor preventive (arest, acţiuni procesuale prealabile de fixare a probelor etc.).
6. Întărirea rolului apărătorului în proces, care va acţiona în baza principiului egalităţii armelor şi va avea drepturi similare altor participanţi la procesul penal. Anume acest aspect merită a fi menţionat aparte, deoarece despre necesitatea întăririi statutului şi lărgirii competenţei procedurale a apărătorului se vorbeşte de foarte mult timp şi asupra acestui lucru insistă majoritatea organismelor internaţionale specializate, dar şi organizaţiile de protecţie a drepturilor omului.
7. Instituirea procedurii de eliberare pe cauţiune. Procedura respectivă este şi ea discutată de mai mult timp, existînd atît argumente pro cît şi argumente contra introducerii ei.
8. Instituirea şedinţelor prealabile ale instanţei judecătoreşti, în cadrul acestora urmînd a fi soluţionate majoritatea chestiunilor care în prezent necesită foarte mult timp şi creează dificultăţi organelor de urmărire penală, instanţelor de judecată, dar şi societăţii în ansamblu.
9. Instituirea posibilităţii încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, prin care părţile convin asupra unor momente procesuale ce nu vor mai necesita dovezi suplimentare din partea urmăririi penale, însă în acelaşi timp, vor garanta subiectului o pedeapsă relativ mai blîndă.

Trebuie menţionat faptul că în conformitate cu modificările constituţionale şi recomandările CE, Codul de procedură penală trebuie să fie pus în aplicare cît mai curînd, pînă la finele lunii iunie 2003. Principalele probleme care vor apărea în legătură cu intrarea în vigoare a noului CPP vor rămîne a fi reformarea structurilor existente, pregătirea cadrelor profesioniste şi, evident, asigurarea financiară şi tehnico-materială a realizării reformei procesului penal.

Legea privind ocuparea forţei de muncă

Legea determină măsurile de ocupare a forţei de muncă şi stabileşte o serie de garanţii sociale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Merită a fi remarcate distinct prevederile referitoare la susţinerea financiară şi facilităţile acordate pentru crearea locurilor de muncă. Astfel, se stabileşte că:

1. pentru crearea noilor locuri de muncă se acordă credite în condiţii avantajoase, din contul unor fonduri speciale de finanţare (formate din contribuţii de la bugetul de stat, fondul de şomaj, fondul de dezvoltare a micului business şi vărsămintele benevole ale persoanelor fizice şi juridice);
2. angajatorii care încadrează absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior sau şomeri aflaţi la evidenţă vor beneficia de reducerea contribuţiilor sociale pe termen de un an.

Legea mai prevede că Agenţia specializată va organiza cursuri speciale de formare profesională a şomerilor, în scopul facilitării accesului la profesiile căutate pe piaţa muncii.

Se instituie şi noi prevederi referitoare la ajutorul de şomaj, mărimea căruia va fi determinată în dependenţă de stagiul de cotizare socială şi va varia între 50% din salariul mediu pe economie (în cazul stagiului de pînă la 5 ani) şi pînă la 60% (în cazul stagiului de cotizare de peste 10 ani).

Sursa principală de finanţare a legii sus-numite o va constitui bugetul fondului asigurărilor sociale de stat, prin urmare, mărimea majorităţii facilităţilor şi ajutoarelor va depinde de modul de completare a acestui fond şi de mărimea pe care va determina anual Parlamentul.

Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ

În Legea contenciosului administrativ au fost introduse modificări referitoare la:

1. Includerea în sfera de control prin contencios a actelor de aplicare a sancţiunilor disciplinare faţă de militari şi celor asimilaţi lor.
2. Stabilirea mărimii prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal. Mărimea se va stabili de către instanţa de judecată independent de mărimea prejudiciului material, cu luarea în consideraţie a caracterului şi gravităţii suferinţelor fizice sau psihice pricinuite, a gradului de vinovăţie, a circumstanţelor în care a fost cauzat prejudiciul şi statutul social al persoanei vătămate.

Necesitatea modificărilor respective a fost determinată de existenţa Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 46/2000 prin care excluderea dispoziţiilor enunţate mai sus a fost considerată neconstituţională.

Legea cu privire la protecţia consumatorului

Parlamentul a adoptat o nouă redacţie a legii sus-numite, conţinutul acesteia fiind detaliat şi adus în concordanţă cu principiile moderne existente în materia respectivă, precum şi cu normele noului Cod civil al Republicii Moldova. Legea conţine prevederi referitoare la:

1. Definirea noţiunilor (consumator, producător, vînzător, prestator, serviciu, produs, termen de valabilitate şi garanţie, calitate, practică comercială abuzivă, produs falsificat, prejudiciu etc.).
2. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorului, care se va realiza prin condiţii specifice şi obligaţii impuse producătorilor şi comercianţilor.
3. Protecţia intereselor economice ale consumatorului, asigurată prin instituirea unor clauze obligatorii ale contractelor, stabilirea termenelor de garanţie, a duratei de funcţionare şi a termenului de valabilitate. În special, se prevede că pentru produsele pentru care durata nu este indicată în prealabil de către producător termenul de garanţie va fi de 2 ani.
4. Drepturile consumatorului legate de descoperirea viciilor sau deteriorarea produsului au fost reglementate mult mai detaliat decît în textul actual, ele fiind şi lărgite considerabil.
5. Un capitol aparte prevede informarea consumatorului de către agenţii economici asupra produselor pe care le comercializează.
6. Se instituie sancţiuni economico-financiare ce vor fi aplicate agenţilor economici pentru nerespectarea termenelor stabilite de lege.

Se poate presupune că intrarea în vigoare a noii legi privind protecţia consumatorului va constitui un eveniment extrem de important pentru întreaga societate, deoarece la categoria de consumator poate fi atribuită orice persoană fizică sau juridică. În timpul apropiat va fi deosebit de interesant să observăm reacţia agenţilor economici la apariţia noii legi, deoarece ea instituie reguli care majorităţii comercianţilor nu le sînt convenabile, iar acţiunile lor de lobby se dovedesc a fi destul de puternice chiar în cazuri mult mai simple.

Legea pentru modificarea Legii despre statutul deputatului, adoptată în prima lectură

Prin actul respectiv se propune excluderea din legislaţie a prevederilor referitoare la posibilitatea revocării mandatului de deputat în Parlament. Actualmente, ridicarea mandatului de deputat este posibilă de către Curtea Constituţională în caz de incompatibilitate sau de condamnare prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată pentru infracţiuni intenţionate.

Reprezentanţii Consiliului Europei au apreciat aceste prevederi ca fiind în contradicţie cu principiile democratice şi necesare revizuirii pînă la preluarea preşedinţiei în Consiliul de Miniştri al CE, deşi anterior au fost de acord cu faptul că asemenea interdicţii există în majoritatea ţărilor lumii.

17–21 martie 2003

În săptămîna de referinţă s-au produs cîteva evenimente de maximă importanţă.

Cel mai important eveniment politic l-a constituit nota departamentului de externe al autoproclamatei republici nistrene prin care MAE al Republicii Moldova a fost informat despre declararea drept “persona nongrata” a 14 oficiali din Republica Moldova. Tonul acestei note şi stilul este tendenţios şi chiar ironic, ea parafrazînd aproape integral nota prin care anterior MAE al RM a solicitat interzicerea intrării în ţările UE a liderilor separatişti de la Tiraspol şi a unor conducători apropiaţi acestora. Suplimentar, liderul de la Tiraspol a ţinut să declare că în cazul în care va primi o solicitare oficială, va permite Preşedintelui Republicii Moldova să viziteze meciul de fotbal preconizat pentru 2 aprilie la Tiraspol şi îi va asigura securitatea.

Concluzia care se impune în legătură cu sus-numita decizie este că procesul de negocieri nu decurge şi nici nu va decurge după planul entuziast pe care l-a anunţat anterior Preşedintele Republicii Moldova. Deşi poziţia oficialităţilor noastre este susţinută de mai multe organizaţii europene, principalii factori de decizie — Rusia şi Ucraina — nu întreprind măsuri hotărîte pentru a susţine eforturile în domeniu, chiar dacă oficial îşi exprimă regretul în legătură cu anumite decizii ale Tiraspolului.

Activitatea legislativă a fost marcată prin adoptarea unor decizii deosebit de importante. În primul rînd este vorba despre adoptarea şi punerea în aplicare a noii Legi privind administraţia publică locală şi a Hotărîrii Parlamentului prin care a fost fixată data alegerilor locale generale — 25 mai 2003. În rîndul al doilea, este de remarcat că Parlamentul a adoptat mult prea controversata Lege privind inspecţia înainte de expediţie.

În continuare prezentăm o succintă trecere în revistă a celor mai importante acte legislative.

Legea privind administraţia publică locală, în redacţie nouă

Legea a fost adoptată în varianta finală practic fără dezbateri, deşi anterior a fost discutată foarte controversat. După cum s-a afirmat la adoptarea legii, ea a preluat în conţinutul său toate recomandările experţilor Consiliului Europei, în special cele vizînd asigurarea autonomiei financiare, cele privind delimitarea atribuţiilor între puterea centrală şi locală şi cele referitoare la controlul administrativ al actelor autorităţilor administraţiei publice locale.

Odată adoptată Legea sus-numită, a devenit posibilă fixarea datei alegerilor locale generale, care, conform hotărîrii adoptate de Parlament şi publicate în “Monitorul oficial”, se vor desfăşura la 23 mai 2003. Evident că în cazul în care în urma alegerilor locale în anumite localităţi nu va fi ales primarul (din primul tur) sau alegerile vor fi declarate nevalabile în anumite circumscripţii, se va organiza al doilea tur de scrutin ori alegeri repetate, conform unor decizii pe care le va putea adopta Comisia Electoral Centrală.

Amintim că în conformitate cu prevederile Codului electoral:

1. Comisia Electorală Centrală va constitui cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie. În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru relaţii;

2. pentru alegerile consiliilor locale şi ale primarilor fiecare raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, oraş (municipiu), sat (comună) constituie o singură circumscripţie electorală. Circumscripţiile electorale orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) sînt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua alegerilor.

   Consiliile electorale de circumscripţie orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) sînt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

3. Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se divizează în secţii de votare, pentru care se constituie birouri electorale.

Campania electorală începe pentru fiecare concurent electoral la data înregistrării acestuia de către CEC sau de către consiliul electoral de circumscripţie şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării.

Legea privind inspecţia înainte de expediţie

Varianta finală a legii conţine două poziţii pe care anterior reprezentanţii organizaţiilor financiare internaţionale le-au considerat ca inacceptabile în principiu. Astfel, legea conţine prevederi conform cărora se vor determina prin concurs cel puţin 2 companii abilitate să efectueze inspecţia, iar lista mărfurilor supuse inspecţiei va fi aprobată de Parlament.

Astfel, deşi săptămîna trecută emisarii FMI au declarat că insistă asupra variantei iniţiale a Legii, s-a decis a nu se ţine cont de recomandările lor şi astfel, deblocarea finanţării externe devine problematică. Desigur, dacă pînă la promulgarea legii autorităţile nu vor convinge FMI despre necesitatea acceptării variantei adoptate de Parlament. Cu o mai mare siguranţă se poate afirma însă că se va întîmpla invers şi Legea va fi remisă de la promulgare de către Preşedintele RM, cu obiecţiile expuse de FMI, deoarece deblocarea finanţării externe este o condiţie esenţială pentru a se proceda la negocierea restructurării datoriilor prin intermediul Clubului de la Paris, iar negocierile respective au fost apreciate ca o prioritate a politicii ţării. În cazul în care nu se va reuşi a convinge organismele financiare internaţionale, autorităţile vor fi din nou supuse unor atacuri, de această dată interne, deoarece reprezentanţii business-ului autohton sînt categoric împotriva inspecţiei înainte de expediţie şi au anunţat că vor protesta împotriva ei.

Legea privind modificarea şi completarea Legii despre statutul deputatului

Prin Legea respectivă au fost excluse din legislaţie prevederile conform cărora mandatul de deputat putea fi revocat în caz de condamnare pentru infracţiune sau de incompatibilitate cu o altă funcţie remunerată.

Amintim că asupra introducerii prevederilor în cauză au insistat reprezentanţii Consiliului Europei, care au exprimat opinia că astfel legislaţia RM va fi adusă în concordanţă cu standardele europene.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la arme

Conform legii, se va refuza eliberarea permisului de portarmă persoanelor a căror antecedente penale nu au fost stinse, precum şi persoanelor care au comis infracţiuni grave sau cu aplicarea armelor de foc, substanţelor explozive sau toxice.

Amintim că prin Hotărîrea Parlamentului nr.1603 din 17 martie 1998 s-a decis a permite deţinerea armelor de foc de către persoanele fizice. Concomitent, s-a anunţat o amnistiere a persoanelor care îşi legalizau armele deţinute. Rezultatele măsurilor întreprinse în anul 1998 nu au mai fost date publicităţii, însă se poate afirma cu siguranţă că respectiva campanie nu a reuşit, o dovadă în plus constituind-o şi ultimele modificări ale legii în cauză.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet