Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 28 aprilie – 18 mai 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #7 |

5–9 mai 2003

La sfîrşitul perioadei de referinţă, pe data de 9 mai, în Republica Moldova s-a sărbătorit Ziua victoriei şi a comemorării victimelor fascismului. Întreaga perioadă de referinţă s-a caracterizat prin organizarea de manifestaţii, la care veteranilor de război le-au fost aduse omagii şi prezentate sub cele mai diferite forme, diverse semne de recunoştinţă (concerte, manifestaţii culturale, premiere spectaculoase, acordarea de ajutoare financiare şi cadouri). Cu această ocazie Guvernul a decis acordarea unor indemnizaţii unice pentru veterani în mărime de 100 lei, iar Parlamentul a adoptat varianta definitivă a Legii cu privire la veterani. De asemenea, Parlamentul a adoptat şi alte acte legislative, unele dintre acestea fiind de o importanţă deosebită.

Legea cu privire la veterani

Pe parcursul ultimilor ani Parlamentului i-au fost prezentate mai multe proiecte de legi cu privire la veterani, însă toate acestea au avut un caracter mai mult populist fără o acoperire financiară reală. În consecinţă, proiectele respective nu au primit avizul pozitiv al Guvernului şi nu au fost adoptate de legislativ. Ultimul proiect de lege a fost elaborat de către Guvern şi adoptarea lui a fost posibilă deoarece sumele necesare pentru realizarea sa au fost incluse anterior în rezervele bugetare. El prevede împărţirea veteranilor în cîteva categorii:

Veterani de război

Persoane care au participat la acţiuni de luptă în cel de-al doilea război mondial, la acţiunile de luptă pe teritoriul altor state, la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi persoanele care au asigurat unităţile militare ale armatei active, persoanele care au satisfăcut serviciul militar sau au lucrat în spatele frontului şi au fost decorate cu ordine şi medalii ale fostei U.R.S.S. pentru muncă cu abnegaţie şi serviciu ireproşabil în anii celui de-al doilea război mondial.

De remarcat că în categoria veteranilor de război au fost incluşi şi veteranii armatei române care au participat la cel de-al doilea război mondial, atît pînă la anul 1944, cît şi după ieşirea din coaliţia fascistă a României. Această apreciere legală va trebui să pună capăt discuţiilor la capitolul dat şi la transformarea lor în argumente politice, încercînd împăcarea tuturor celor care în anii celui de-al doilea război mondial şi-au îndeplinit datoria în conformitate cu politica oficială a statului de la etapa istorică respectivă.

Veterani ai muncii

Persoanele care au obţinut o vechime în muncă de peste 40 de ani şi au fost decorate cu ordine şi medalii ale fostei U.R.S.S. sau ale Republicii Moldova.

De remarcat că mai mulţi deputaţi au promovat ideea ca veterani ai muncii să se considere toate persoanele ce au o vechime mai mare de 40 de ani, indiferent de faptul decorării lor, însă în acest caz legea şi-ar fi pierdut sensul şi nu ar fi avut acoperire financiară, deoarece numărul beneficiarilor ar fi depăşit 500 mii de persoane.

Veterani ai serviciului militar

Militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova sau ale fostei U.R.S.S., decoraţi cu ordine şi medalii sau cărora li s-au conferit titluri onorifice, cu condiţia că au o vechime în serviciu de cel puţin 20 de ani calendaristici.

Veterani ai organelor afacerilor interne

Legea instituie un şir de facilităţi şi beneficii pentru diferitele categorii de veterani, marea majoritate a acestora urmînd să fie însă acoperite din contul bugetelor locale (în special cele referitoare la transportul gratuit şi la reducerile la plata serviciilor).

Suplimentar, în Legea cu privire la veterani au fost introduse prevederi referitoare la acordarea alocaţiilor lunare pentru veteranii decoraţi cu ordine, medalii şi titluri onorifice (ale fostei U.R.S.S. sau ale Republicii Moldova). Astfel, fiecare din persoanele care vor cădea sub incidenţa categoriei respective vor primi un adaos lunar de 25 lei (în cazul posedării titlurilor onorifice) sau de 50 de lei (în cazul posedării ordinelor sau medaliilor).

Remarcăm că legea a fost adoptată definitiv pe data de 8 mai, în ajunul aniversării evenimentului, şi acest eveniment, împreună cu acordarea indemnizaţiei de 100 lei a putut fi utilizat de autorităţile oficiale şi în calitate de metodă propagandistică. Amintim în context că la 3 mai 2001 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la protecţia socială suplimentară a participanţilor la cel de-al doilea război mondial, prin care le-au fost stabilite adaosuri între 200 şi 400 lei lunar.

Legea privind reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti

Prin legea respectivă, în scopul executării normelor constituţionale referitoare la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti, au fost adoptate un şir de modificări şi completări ale actelor legislative în vigoare: Legea privind organizarea judecătorească: Legea cu privire la statutul judecătorului; Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii; legea cu privire la colegiul de calificare şi atestarea judecătorilor; Legile cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti economice şi militare etc.Conform stipulărilor adoptate de legislativ, sistemul reorganizat al instanţelor judecătoreşti urmează a începe să funcţioneze după 12 iunie curent, iar pînă la data de 1 iunie 2003 Consiliul Superior al Magistraturii urmează să prezinte Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova propuneri pentru promovarea judecătorilor în instanţele superioare sau, după caz, pentru disponibilizare.

Amintim în context că opoziţia a semnalat deja faptul că sub acoperirea cu necesitatea realizării reformei se va desfăşura al doilea val de epurări de cadre din sistemul judecătoresc, unele persoane incomode fiind transferate în funcţii inferioare sau chiar eliberate din funcţii.

Legea pentru ratificarea Convenţiei C.S.I. cu privire la transportul internaţional de pasageri şi bagaje

Convenţia reglementează condiţiile şi regulile transportului de pasageri şi bagaje, modalităţile de formulare şi examinare a reclamaţiilor referitoare la transport, modul de organizare şi control al transportului de călători şi bagaje cu vehicule auto (autobuze).

Convenţia conţine prevederi detaliate referitoare la drepturile şi obligaţiile călătorilor şi ale conducătorilor auto, definind noţiunile generale utilizate în cadrul transportului internaţional de călători.

Legea pentru ratificarea Acordului de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Bosnia-Herţegovina

Acordul prevede comerţul liber cu produse industriale şi agricole, precum şi:

Legea pentru modificarea şi completarea Legii Curţii de Conturi

Legea în cauză a fost remisă spre reexaminare de către Preşedintele Republicii Moldova, care a considerat ca inoportune o serie de prevederi prin care Curţii de Conturi i-au fost conferite atribuţii suplimentare. În special, obiecţiile şefului statului s-au referit la necesitatea excluderii unor prevederi referitoare la:

Deputaţii au acceptat integral obiecţiile Preşedintelui RM, deşi la adoptarea iniţială a proiectului majoritatea parlamentară a combătut hotărît argumentele reprezentanţilor opoziţiei, care au considerat că o serie din prevederile incluse sînt neconstituţionale şi ar putea fi respinse de şeful statului.

12–16 mai 2003

La începutul săptămînii de referinţă OSCE a organizat pentru reprezentanţii autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol un seminar în problema federalizării. Seminarul urma să contribuie la impulsionarea eforturilor în vederea elaborării noii Constituţii a Republicii Moldova. Lucrările seminarului s-au desfăşurat la Chişinău şi Tiraspol, fiind apreciat de către toţi participanţii drept o dezgheţare a procesului de negocieri. Însă imediat după încheierea lucrărilor, reprezentanţii Transnistriei în Comisia constituţională au reluat vechea tactică, acuzînd Chişinăul de refuzul de a colabora în procesul de elaborare a noii Constituţii. În acest context, a fost interesant de observat că poziţia oficializată de Ministrul reintegrării a conţinut elemente noi: formatul actual al negocierilor cu participarea garanţilor şi a OSCE nu poate fi utilizat pentru activitatea Comisiei de elaborare a noii constituţii, care trebuie să activeze în afara consultaţiilor politice, concentrîndu-se asupra mecanismului juridic ce va fi înscris în legea fundamentală.

La 15 mai a avut loc şi ultima şedinţă plenară a Parlamentului înainte de alegerilor locale generale, şedinţă la care au fost examinate şi adoptate cîteva acte legislative în domenii de importanţă deosebită.

Legea cu privire la arenda în agricultură

Legea are menirea de a stabili cadrul normativ pentru consolidarea relaţiilor de arendă în agricultură, determinarea obiectelor şi subiecţilor relaţiilor în agricultură, a drepturilor şi obligaţiilor lor.

Noţiunea “arendă în agricultură” se defineşte ca “posesie şi folosinţă pe bază de contract contra plată, pe o durată nedeterminată, a terenurilor şi altor bunuri agricole”.

Din categoria “bunuri agricole” fac parte “mijloacele circulante, terenurile agricole, maşinile, utilajele, instalaţiile, construcţiile, platformele şi staţiile de depozitare şi mijloacele circulante”. De remarcat că din această categorie au fost excluse bazinele de apă, ceea ce va determina pe viitor interzicerea arendării lacurilor, iazurilor şi altor bazine de către autorităţile administraţiei publice. Astfel, după expirarea termenului contractelor anterioare de arendare a bazinelor de apă, acestea vor putea fi doar date în folosinţă, dreptul de posesie fiind exclus din conţinutul relaţiilor respective.

Legea prevede obligativitatea încheierii contratului de arendă în formă scrisă, precum şi următoarele elemente obligatorii: părţile contractante şi datele de identificare a actelor; descrierea amănunţită a obiectului contractului; termenul de arendă; plata de arendă (forma, termenul şi locul plăţii); drepturile şi obligaţiile părţilor, răspunderea lor; caracteristica terenului, opţiunile de folosire şi normele de exploatare; condiţiile de protecţie şi recultivare etc. Contractele-model de arendă a bunurilor agricole vor fi aprobate de către Guvern.

Termenul maxim al arendei a fost stabilit la 30 de ani, deşi actuala lege cu privire la arendă prevede termenul maxim de 99 ani. În consecinţă, pe viitor pot apărea conflicte între subiecţii care au încheiat contracte pe termenul enunţat şi cărora legea le va cere revizuirea contractului şi aducerea lui în conformitate cu noile reglementări.

Legea mai stabileşte modalităţile de încheiere a contractelor de subarendă a terenurilor agricole, precum şi modul de răscumpărare a bunul arendat.

Problema arendei în agricultură a fost mult şi controversat discutată, mai ales în contextul revizuirii Codului funciar şi al “consolidării terenurilor agricole”, despre care se afirma că are menirea de a restabili proprietate colectivă asupra pămîntului şi care a eşuat din cauza intervenţiei organismelor financiare internaţionale, dar şi a lipsei mijloacelor necesare la bugetul de stat. Conform opiniei experţilor independenţi, deşi a fost aşteptată şi promovată de mai mult timp, noua lege cu privire la arenda în agricultură nu va reuşi să rezolve majoritatea problemelor existente, deoarece esenţa lor nu rezidă în lipsa mijloacelor administrative, ci în lipsa investiţiilor, resurselor financiare, mijloacelor fixe şi circulante, precum şi în impotenţa politicii statale de reanimare a producerii şi promovare a exportului produselor agricole.

La acestea se vor mai adăuga şi împotrivirea totală a celor care anterior au arendat bunuri agricole în condiţii avantajoase sau chiar ilegale şi acre vor fi impuşi prin noua lege să efectueze schimbări şi acţiuni pe care nu le acceptă.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la activitatea Centrului pentru combaterea crimelor economice şi a corupţiei

Prin Legea adoptată de Parlament după lungi şi aprinse dezbateri, CCCEC a fost abilitat cu o serie de atribuţii suplimentare, care urmează să-i întărească considerabil poziţia în sistemul organelor de drept ale Republicii Moldova. Modificările adoptate se referă în special la:

  1. Abilitarea CCCEC cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv abilitarea funcţionarilor centrului cu atribuţii de funcţionar fiscal, ceea ce le va permite calcularea şi stingerea silită a obligaţiilor fiscale în modul stabilit de legislaţia fiscală.
  2. Abilitarea CCCEC cu atribuţii de combatere a spălării banilor, fapt pentru care se va constitui o subdiviziune specializată ce va substitui structura specializată existentă în prezent în cadrul procuraturii generale. În funcţiile acestei subdiviziuni va intra acumularea şi examinarea prealabilă a declaraţiilor pe care toate instituţiile financiare sînt obligate să le facă în cazul tranzacţiilor cu sume ce depăşesc limita de 100 (virament-200) mii lei (în cazul persoanei fizice) şi de 300 mii lei (în cazul persoanei juridice).
  3. Abilitarea CCCEC cu dreptul de a efectua expertize criminalistice şi de alt gen, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa.
  4. Stabilirea unor reglementări suplimentare referitoare la retribuirea muncii colaboratorilor CCCEC. Astfel, indemnizaţia lunară a angajaţilor Centrului va cuprinde salariul funcţiei, salariul pentru gradul special, sporul la salariu pentru vechime de muncă, pentru muncă în condiţii deosebite şi “alte plăţi, sporuri şi recompense stabilite de legislaţie”. Afară de aceasta, angajaţii Centrului au dreptul la raţie alimentară şi echipament, iar avînd în vedere că asigurarea acestora este problematică, în locul lor se va stabili o compensaţie bănească.

Deşi nu a fost anunţat oficial, cuantumul remunerării angajaţilor CCCEC este de o asemenea mărime că trezeşte invidia mai multor categorii de funcţionari din autorităţile publice, deoarece chiar retribuţia lunară a unor funcţionari tehnici depăşeşte retribuţia miniştrilor, iar conform unor surse, salariul lunar al conducerii Centrului depăşeşte considerabil remunerarea Primului-ministru şi a Preşedintelui Parlamentului.

Discuţiile la capitolul respectiv sînt susţinute şi de faptul că activitatea Centrului se caracterizează prin succese mult prea modeste, iar competenţa mai multor angajaţi este pusă la îndoială, fapt menţionat chiar şi la dezbaterea proiectului de către legislatori. Cu toate acestea, faptul că ideea creării CCCEC aparţine şefului statului şi modificările propuse au fost aprobate în prealabil de către preşedinte şi-au făcut efectul — majoritatea parlamentară a adoptat legea în lectură definitivă.

Legea pentru scutirea de taxă a procurilor pentru primirea depunerilor indexate de la Banca de economii

Prin Legea adoptată de Parlament s-a anulat plata taxei de stat pentru perfectarea procurilor de primire a sumelor indexate ale depunerilor persoanelor în Banca de economii. Astfel, avînd în vedere că majoritatea persoanelor care beneficiază de dreptul de a primi sumele indexate nu sînt în stare (chiar din cauza stării fizice şi de sănătate) să perfecteze de sine stătător actele necesare, s-a decis că aceste persoane pot perfecta gratis procuri la autorităţile administraţiei publice, prin care să-şi împuternicească persoanele de încredere să perfecteze actele şi să primească sumele de bani cuvenite.

Legislativul a acceptat propunerile respective, deşi există şi posibile abuzuri, deja fiind înregistrate cazuri de excrocherie sau obţinere a procurilor respective în mod fraudulos sau chiar violent. De asemenea, sînt şi cazuri în care anumite persoane îşi oferă serviciile sale, evident, pentru un anumit procent din suma care va fi întoarsă.

În aceste condiţii, considerăm că era mult mai corect şi mai sigur dacă în mecanismul de restituire a depunerilor se stabilea că etapa finală — primirea banilor, să poată fi realizată în exclusivitate de către depunător ori de către rudele acestuia de gradul întîi.

Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale la capitolul ce prevede impozitarea avocaţilor

Prin Legea bugetului asigurărilor sociale din anul 2003 s-a stabilit obligativitatea ca avocaţii care au obţinut licenţă, indiferent de forma juridică de organizare să plătească în bugetul asigurărilor sociale o “taxă lunară fixă calculată din tariful de 29% la baza de calcul egală cu trei salarii medii pe economie” (aproximativ 700 lei pe lună). Comunitatea avocaţilor a protestat vehement împotriva acestei norme, considerînd că astfel sînt discriminaţi în comparaţie cu alte categorii de asiguraţi şi că norma respectivă nu este stabilită reieşind din existenţa faptului acumulării unor mijloace băneşti. Practic, s-a stabilit ca orice avocat să verse lunar în buget peste 700 lei, chiar dacă nici nu a acumulat oficial suma respectivă pentru serviciile acordate.

Conform modificărilor efectuate de Parlament, avocaţii vor fi obligaţi să plătească o taxă lunară de 10%, în cazul în care realizează venituri de pînă la 3 salarii medii pe economie (circa 2500 lei). În cazul în care vor realiza venituri mai mari decît 3 salarii medii pe economie, avocaţii vor achita o taxă lunară de 29% din baza de calcul de 3 salarii (circa 700 lei).

Totodată, s-a stabilit că în dependenţă de contribuţiile făcute, avocaţii vor avea dreptul şi la prestaţii de asigurări sociale diferite.

Legea pentru modificarea legii aviaţiei civile

Conform modificărilor propuse, au fost precizate noţiunile: “operator aerian”, “aeroport internaţional”, “autorizaţie de operator aerian” etc.

De asemenea, se propune a fi prevăzute în redacţie nouă dispoziţiile din lege referitoare la certificarea şi autorizarea operatorilor aerieni, precum şi cele referitoare la autorizarea zborurilor.

În Lege se propune şi introducerea unui articol nou, care conţine enumerarea a circa 10 acţiuni ce vor constitui contravenţii în domeniul aviaţiei civile.

În context, este de remarcat că domeniul afectat de modificările propuse are tangenţă directă cu problemele care au apărut în anul 2002 în legătură cu activitatea Companiei mixte “Air Moldova”, conflictul respectiv soldîndu-se cu excluderea din companie a părţii străine şi retragerea autorizaţiei companiei ce efectua zborul pe ruta Chişinău-Frankfurt. Scandalul s-a soldat cu crearea Companiei de stat “Air Moldova”, dar şi cu lipsirea pasagerilor de la Chişinău de posibilitatea de a putea ajunge pe o rută directă în or. Frankfurt (Germania), centru european care asigură conexiunile rutelor avia cu majoritatea ţărilor europene.

17–27 aprilie 2003 19 mai – 1 iunie 2003