Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 30 iunie – 20 iulie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #11 |

Toate cele 3 şedinţe plenare ale Parlamentului (1–4 iulie, 7–11 iulie şi 14–18 iulie) au fost boicotate de fracţiunea “Alianţa Social-Democrată” (ASD), care deţine 15 din cele 101 mandate de deputat, în semn de protest faţă de neexecutarea de către guvernanţi a cerinţei ASD de restabilire în serviciu a persoanelor care au colectat semnături pentru iniţierea referendumului republican legislativ cu privire la schimbarea sistemului electoral. În lipsa social-democraţilor, toate discuţiile din Parlament s-au purtat între reprezentanţii PCRM şi ai PPCD.

1–4 iulie 2003

În ajunul sesiunii liderul fracţiunii “Alianţa Social-Democrată” a declarat că fracţiunea respectivă va boicota şedinţele plenare ale Parlamentului, protestînd astfel împotriva neexecutării cerinţelor anterioare referitor la restabilirea în serviciu a persoanelor care au colectat semnături pentru iniţierea referendumului republican legislativ cu privire la schimbarea sistemului electoral.

Unii analişti consideră că acutizarea relaţiilor dintre fracţiunea de opoziţie şi majoritatea comunistă este determinată de situaţia complicată ce s-a creat în cadrul puterii locale din mun. Chişinău, unde primarul refuză să accepte candidaturile comuniştilor, iar aceştia, la rîndul lor, refuză să voteze candidaţii propuşi de Blocul Electoral “Alianţa Social-Liberală Moldova Noastră” la funcţiile de viceprimari şi pretori. Supoziţia respectivă pare a avea anumite temeiuri, avînd în vedere că PPCD refuză să coalizeze cu reprezentanţii blocului pro-Urechean, precum şi faptul că în majoritatea raioanelor PCRM deţine puterea de nivelul doi şi a reuşit să creeze coaliţii postelectorale cu presupuşii aliaţi ai social-liberalilor, ceea ce a determinat acuzaţii politice reciproce atît la nivelul organizaţiilor teritoriale, cît şi din partea liderilor unor partide centriste sau de centru-stînga.

În lipsa social-democraţilor, toate discuţiile din Parlament s-au purtat între reprezentanţii PCRM şi ai PPCD, care au examinat o serie de proiecte de acte legislative importante, pentru unele dintre acestea votîndu-se la unison.

Hotărîrea cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la acţiunile cu caracter umanitar din Irak

Prin hotărîrea respectivă, Parlamentul a aprobat ca militarii din Republica Moldova ce sînt angajaţi prin contract (în special medici, genişti şi infanterişti) să participe la acţiunile cu caracter umanitar din Irak, împreună cu echipamentul, tehnica şi armamentul individual din dotare. De asemenea, s-a aprobat şi participarea la acţiunile respective a aeronavelor de transport aflate în dotarea Armatei Naţionale.

În acest context, putem presupune că problema detaşării militarilor moldoveni a fost coordonată în prealabil cu departamentul militar al SUA, care administrează Irak-ul şi decide pe cine să accepte la misiunile respective. De remarcat că SUA mult mai uşor acceptă la procesul respectiv statele ex-sovietice şi din fostul lagăr socialist (spre exemplu — Polonia), decît reprezentanţii ONU sau ai marilor puteri din Europa, ceea ce înseamnă că încă nu toate problemele dintre partenerii NATO au fost depăşite pe deplin.

De asemenea, ar fi de remarcat că Republica Moldova ar fi interesată în participarea la operaţiunile umanitare (deşi va fi destul de greu să le deosebim de cele militare şi atunci s-ar putea produce un conflict constituţional direct) nu numai pentru a demonstra dorinţa de a contribui la menţinerea securităţii internaţionale.

Putem presupune că în urma acţiunilor respective, Armata Naţională va fi recompensată tehnic şi poate chiar financiar, deoarece, de regulă, participarea la asemenea misiuni se soldează cu anumite beneficii materiale.

Legea privind activitatea particulară de detectivi şi pază

Legea adoptată de Parlament va substitui actuala Lege cu privire la activitatea nestatală de depistare-protecţie, adoptată încă la începutul anului 1994.

Noua lege va prelua majoritatea dispoziţiilor anterioare, însă conţine şi un compartiment special dedicat activităţii particulare de pază. Astfel, se stabileşte că organizaţia particulară de pază (OPP) este o organizaţie comercială, constituită pentru acordarea serviciilor de ocrotire a vieţii, sănătăţii şi proprietăţii persoanelor fizice şi juridice. OPP poate activa doar dacă este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, deţine licenţa corespunzătoare şi autorizaţia Ministerului Afacerilor Interne.

Legea conţine reglementări separate referitoare la paza fizică — garda de corp, stabilind că aceasta poate fi efectuată doar pe bază de contract scris încheiat cu OPP în cadrul căreia este angajată persoana ce va presta serviciul respectiv.

De asemenea, se stabilesc o serie de restricţii referitoare la desfăşurarea activităţii particulare de pază, aceste restricţii fiind legate de:

  1. Calităţile persoanei fizice: cetăţenia RM; vîrsta minimă de 21 de ani; lipsa antecedentelor penale; lipsa atestării corespunzătoare etc.
  2. Calităţile persoanei juridice: posedarea certificatelor de calitate şi de standard; avizele organelor de poliţie; autorizaţia MAI etc.

Mai mulţi experţi s-au exprimat în sensul că noua lege a fost necesară pentru a asigura controlul plenar al MAI asupra activităţii OPP, deoarece majoritatea condiţiilor restrictive impuse sînt legate de necesitatea coordonării sau colaborării cu organele de interne. Aceste presupuneri se bazează şi pe faptul că este cunoscută practica existentă, cînd majoritatea fondatorilor OPP sînt foşti colaboratori ai organelor de forţă, care încă în timpul serviciului îşi asigură activitatea ulterioară şi toată protecţia legală necesară.

Pe de altă parte, controlul total din partea organelor de drept al activităţii OPP ar putea zădărnici pătrunderea în cadrul lor a persoanelor certate cu legea, care astfel capătă acces la diverse informaţii, mijloace tehnice special şi chiar arme de foc (înregistrate pe persoane juridice, dar posedate de persoane fizice neverificate deplin).

Legea de modificare a Codului fiscal

Prin legea respectivă, Parlamentul a stabilit o serie de facilităţi de impozitare pentru întreprinderile cu investiţii străine.

Astfel, în cazul în care în capitalul social al întreprinderii investiţiile străine depăşesc 250 mii dolari SUA, această întreprindere este scutită de plata a 50% din impozitul pe venit pentru un termen de 5 ani, cu condiţia că 50% din venitul brut al întreprinderii se constituie din comercializarea produselor (serviciilor) de fabricaţie proprie, iar cel puţin 80% din impozitul scutit se îndreaptă pentru dezvoltare.

În cazul în care în capitalul social al întreprinderii investiţiile străine depăşesc 1 milion dolari SUA, această întreprindere este scutită integral de plata impozitului pe venit pentru un termen de 3 ani, cu condiţia că cel puţin 80% din impozitul scutit se îndreaptă pentru dezvoltarea întreprinderii sau în programele de stat (ramurale) de dezvoltare a economiei naţionale.

Încă una din condiţiile impuse de lege este ca întreprinderile respective să nu aibă datorii nestinse faţă de bugetul de stat şi să încheie un Acord special cu Inspectoratul Fiscal de Stat.

Hotărîrea cu privire la numirea avocaţilor parlamentari

Parlamentul a numit doi avocaţi parlamentari: dl Iuie Perevoznic (propus de Preşedintele RM) şi dna Raisa Apolschii (propusă de Guvernul RM). În aceeaşi şedinţă a fost respinsă propunerea de reînnoire a mandatului avocatului parlamentar Alexei Potîngă, care a exercitat timp de 5 ani şi funcţia de director al Centrului pentru Drepturile Omului (în această funcţie a fost desemnată dna R. Apolschii, care anterior a exercitat funcţiile de judecător, iar în prezent este avocat într-un birou din mun. Chişinău).

Amintim că anul trecut Parlamentul l-a eliberat din funcţie înainte de termen pe avocatul parlamentar Constantin Lazăr, sub pretextul lipsei nemotivate de la serviciu.

Şi C. Lazăr şi A. Potîngă au făcut anterior declaraţii prin care au supus criticii anumite acţiuni ale actualei puteri şi au pus la îndoială succesele economice şi pe plan social, fapt care a provocat nemulţumirea majorităţii parlamentare.

Legea cu privire la statutul forţei militare, adoptată în prima lectură

Proiectul de lege propune stabilirea condiţiilor de intrare, staţionare temporară, tranzitare şi ieşire a forţelor militare străine în/ din teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile internaţionale la care ţara noastră este parte.

Proiectul propune definirea unor noţiuni specifice, cum ar fi:

Se stabileşte expres interdicţia ca forţa militară străină sau componenta ei civilă să desfăşoare orice activitate politică pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, se propun prevederi conform cărora forţa militară şi componenta ei civilă nu se supun regimului de vize şi de intrare-ieşire existent.

Legea mai conţine o serie de prevederi referitoare la:

Principala problemă care apare în legătură cu această lege este interdicţia expresă din art.11 al Constituţiei, conform căruia: “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”.

Încă una din problemele sesizate de reprezentaţii opoziţiei parlamentare a fost existenţa în teritoriul din partea stîngă a Nistrului a unui contingent străin de trupe militare. Noua lege ar putea permite legalizarea staţionării acestor trupe, în cazul în care se va încheia un acord bilateral cu Federaţia Rusă şi acest lucru ar constitui un nou atentat la independenţa RM şi la normele constituţionale enunţate mai sus.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la energetică, adoptată în prima lectură

Proiectul prezentat de Ministerul Energeticii propune ca activitatea organului supravegherii energetice de stat să fie finanţată din contul mijloacelor incluse în tariful pentru energia electrică.

În opinia mai multor deputaţi, această modificare ar putea determina majorarea suplimentară a tarifelor la energia electrică, iar majoritatea parlamentară în nici un caz nu doreşte să se producă acest lucru, deoarece impactul social şi politic ar fi destul de grav şi greu de recuperat.

Proiectul de lege privind scutirea de TVA a contoarelor de gaze

Se propune scutirea de TVA la livrarea contoarelor de gaze, importate conform Acordului de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În opinia autorilor, această scutire ar permite diminuarea costului contoarelor respective, astfel încît acestea să fie mai accesibile pentru consumatori. În acelaşi timp, mai mulţi deputaţi s-au exprimat în sensul că firmele care vor importa contoarele vor include TVA la comercializarea lor, astfel încît consumatorul simplu va fi supus unei taxări ca şi anterior, iar bugetul de stat va fi prejudiciat de sume considerabile.

7–11 iulie 2003

În cadrul celor două şedinţe plenare din perioada de referinţă, cea mai mare atenţie a fost acordată examinării cîtorva acte legislative, printre acestea fiind legea de modificare a Constituţiei Republicii Moldova şi legea de modificare a bugetului de stat pentru anul curent. Dacă primul act legislativ a provocat discuţii politice, cel de-al doilea a fost dezbătut din punct de vedere economic, punîndu-se la îndoială veridicitatea prognozelor conform cărora bugetul pentru anul 2003 va fi unul cu excedent, adică cu proficit.

Afară de actele menţionate mai sus, Parlamentul a examinat un şir de proiecte, asupra lor urmînd să ne referim mai jos.

Legea privind politica de stat pentru inovare şi transfer tehnologic

Prin lege se determină o serie de noţiuni generale în domeniu, printre care şi:

Inovaţie — îmbunătăţirea unui produs, serviciu din punct de vedere al funcţiilor ori funcţionalităţii, ceea ce îl face să corespundă cerinţelor pieţei ori poate genera o nouă cerere pe piaţă;

Transfer tehnologic — introducere în circuitul economic a tehnologiilor şi utilajelor specifice, a echipamentelor şi instalaţiilor rezultate din cercetare sau achiziţionare, în vederea obţinerii unor produse, servicii sau procese noi;

Activitate de inovare şi transfer tehnologic — proces destinat transformării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a elaborărilor practice şi a altor realizări ştiinţifico-tehnice exprimate într-un produs, serviciu, proces nou şi supuse ulterior procesului de transfer tehnologic şi de comercializare;

Politica de stat pentru inovare şi transfer tehnologic — parte componentă a politicii social-economice a statului orientată spre dezvoltarea, coordonarea şi stimularea activităţii de inovare şi de transfer tehnologic prin valorificarea realizărilor tehnico-ştiinţifice.

Legea mai conţine prevederi referitoare la:

  1. Activitatea de inovare şi transfer tehnologic (conţinutul, obiectele, subiecţii şi relaţiile de drept);
  2. Reglementarea activităţii de inovare şi de transfer tehnologic (mecanismele reglementării, atribuţiile autorităţilor publice responsabile, direcţiile prioritare);
  3. Programele şi proiectele de inovare şi de transfer tehnologic (programele de stat, proiectele, modalitatea de selectare şi de înregistrare a proiectelor);
  4. Susţinerea de stat a activităţii de inovare şi de transfer tehnologic (sursele de finanţare a programelor şi proiectelor, modalităţile de susţinere, condiţiile de acordare a susţinerii din partea statului, asigurarea informaţională în domeniu etc.).

Deşi abundă de definiţii sofisticate şi complexe, stabilind o serie de reguli în domeniu, este greu să se aprecieze efectul noii legi, deoarece însăşi acţiunile care se propune a fi susţinute de stat — inovarea şi transferul tehnologic, sunt foarte rare în practica ştiinţei actuale.

Afară de aceasta, deşi se declară, susţinerea ca atare de către stat a activităţilor în domniile respective nu este realizată prin măsuri concrete, deoarece chiar şi în noua lege nu se stabileşte modalitatea de acordare a sprijinului financiar de stat, iar prevederile referitoare la particularităţile impozitării fiscale şi vamale nu sunt stabilite la concret, făcîndu-se trimitere la prevederile Codului fiscal şi a Codului vamal. Or, aceste acte legislative nu stabilesc careva facilităţi esenţiale pentru activităţile ştiinţifice, de inovare şi transfer tehnologic, iar introducerea lor după intrarea în vigoare a noii legi se poate ciocni de lipsa resurselor financiare ori de existenţa mai multor factori obiectivi şi subiectivi.

Amintim în acest context că recent Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a cerut Guvernului să determine cîteva direcţii principale ale cercetărilor ştiinţifice susţinute de stat, deoarece abundenţa domeniilor nu permite să se obţină rezultate eficiente şi nu oferă un randament adecvat situaţiei actuale din economia naţională. Astfel, pe de o parte, legislativul a cerut să se reducă domeniile susţinute, iar pe de altă parte, adoptă o nouă lege implementarea căreia necesită mijloace financiare considerabile, deşi eficienţa utilizării lor cu greu ar putea fi asigurată.

Legea de abilitare a Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe

Prin legea respectivă, în temeiul art.1062 (Delegarea legislativă) din Constituţie, Parlamentul a abilitat executivul cu dreptul de a emite ordonanţe în domenii ce nu fac parte din categoria legilor organice, pentru perioada dintre sesiunile ordinare ale legislativului:

În cadrul dezbaterilor s-a menţionat ca şi anterior inutilitatea şi ineficienţa actelor de abilitare adoptate de Parlament, deoarece pentru întreaga perioadă de 3 ani cît este în vigoare norma constituţională privind delegarea legislativă, Guvernul a profitat de ea o singură dată, pe timpul guvernării ADR în anul 2000, cînd au fost emise Ordonanţa privind stabilirea cuantumului taxelor consulare (unica în vigoare) şi Ordonanţa cu privire la inspecţia înainte de expediţie (abrogată de Parlament la finele anului 2000).

S-a remarcat faptul că şi în lipsa legii, Guvernul ar putea întreprinde toate măsurile pentru care a solicitat abilitarea, legile actuale dîndu-i atribuţiile respective.

Mai mulţi experţi s-au expus în legătură cu problema respectivă, menţionînd că ineficienţa normei constituţionale este determinată nu de faptul că ea este străină sistemului nostru de drept, dar în primul rînd de nedorinţa executivului de a solicita abilitarea cu atribuţii în domenii mai importante şi responsabile. Cu alte cuvinte, situaţia respectivă se explică prin nedorinţa de a-şi asuma răspunderea pentru anumite acţiuni pe care nu le susţine la moment majoritatea parlamentară, dar care sunt necesare executivului pentru promovarea unor scopuri şi sarcini imediate.

Afară de aceasta, este de remarcat că Guvernul niciodată nu a încercat să-şi asume răspunderea asupra unor proiecte de lege, acest lucru explicîndu-se în prezent prin faptul că executivul şi legislativul colaborează eficient şi nu este necesară aplicarea unor metode extreme. Cu toate acestea, procedura respectivă putea fi aplicată în cadrul epopeii de adoptare a noii legi cu privire la inspecţia înainte de expediţie pe care o impuneau organismele financiare internaţionale şi pe care nu o dorea majoritatea parlamentară. În loc de aplicarea ei, se pare că Preşedintele ţării a aplicat procedura remanierii guvernamentale, expunîndu-se ideea că una din cauzele demiterii viceprim-ministrului, ministrului economiei Ştefan Odagiu fiind şi ineficienţa tratativelor de anulare a inspecţiei înainte de expediţie, pe care majoritatea parlamentară nu a dorit-o, dar a fost nevoită să o reglementeze exact în modul cerut de FMI şi prezentat de Guvern.

Legea de ratificare a Acordului de credit pentru dezvoltare

Prin legea respectivă a fost ratificat Acordul de creditare încheiat între Republica Moldova şi Banca Naţională, în suma de peste 7.2 milioane dolari SUA. Condiţiile de acordare a creditului sunt considerate avantajoase:

Destinaţia creditului este finanţarea proiectului de facilitare a comerţului şi transportului în Sud-Estul Europei, beneficiar principal fiind Departamentul vamal, care î-şi va moderniza infrastructura, va implementa un sistem informaţional integrat de control al mărfurilor etc.

Legea de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2003

Principala modificare efectuată este majorarea veniturilor bugetului cu peste 600 milioane de lei, stabilindu-se şi un excedent bugetar de 298 milioane de lei. Sursa principală de majorare a veniturilor urmează a fi un împrumut de la Banca Naţională a Moldovei, în sumă de peste 590 milioane lei, care va fi utilizat pentru achitarea datoriei de stat externe. Anume aceste prevederi au determinat îndoiala unor deputaţi din opoziţie asupra corectitudinii propunerilor Guvernului, însă Ministerul Finanţelor a asigurat că deja au fost negociate o serie de granturi care vor permite să se ramburseze datoria faţă de BNM.

Legea respectivă mai prevede asumarea de către bugetul de stat a cheltuielilor (circa 10 milioane lei) pentru achitarea energiei electrice utilizate la pomparea apei necesare irigării terenurilor agricole.

Legea privind scutirea de TVA a contoarelor de gaze

Prin legea respectivă a fost aprobată definitiv propunerea de a scuti contoarele de gaze importate de către societatea “Moldovagaz” în anii 1998–2000 în cadrul creditului luat de la Banca Internaţională de Reconstrucţii şi Dezvoltare. Conform unor date, stocul de contoare este de circa 34 mii bucăţi, valoarea lor estimîndu-se la circa 19 milioane lei. Preţul contoarelor este mai mare cu 100–150 lei decît preţurile actuale de piaţă şi anularea TVA pentru importul lor va permite ca acestea să redevină competitive.

Legea pentru modificarea legii cu privire la piaţa produselor petroliere

Prin legea respectivă a decis să fie amînat termenul de instalare obligatorie a maşinilor de casă cu memorie fiscală — pînă la 1 noiembrie 2003.

De asemenea, a fost amînat termenul de implementare a sistemului automatizat de evidenţă a produselor petroliere — pînă la 1 decembrie 2003.

În acest context, este de remarcat că recent au fost aplicate sancţiuni disciplinare directorului Departamentului Vamal şi al Departamentului Tehnologii Informaţionale, pentru neexecutarea prevederilor referitoare la implementarea sistemului de evidenţă al transporturilor ce intră pe teritoriul Republicii Moldova.

Legea pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, adoptată în prima lectură

Prin legea respectivă, se propune introducerea în Constituţie a unor prevederi referitoare la statutul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Astfel, se propun următoarele completări:

  1. Introducerea dreptului de iniţiativă legislativă a Adunării Populare a Găgăuziei.
  2. Introducerea unui articol referitor la statutul unităţilor teritoriale autonome.
  3. Introducerea unui articol special referitor la statutul unităţii teritorial autonome Găgăuzia, acesta conţinînd stipulări referitoare la:
    • caracteristicile statutului: formă de autodeterminare, parte integrantă a Republicii Moldova, competentă să soluţioneze problemele dezvoltării sale;
    • modul de formare a bugetului Găgăuziei;
    • păstrarea caracterului exclusiv de proprietate a Republicii Moldova pentru pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal şi animal din teritoriul Găgăuziei;
    • stabilirea unui statut special pentru Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, astfel încît modificarea sa să fie posibilă doar cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

În cadrul dezbaterilor s-a menţionat necesitatea adoptării legii, precum şi necesitatea perfecţionării unor prevederi ale acesteia, în scopul excluderii dispoziţiilor ce pot afecta conţinutul Constituţiei la general şi în special, care pot diminua conţinutul suveranităţii statutului.

Legea cu privire la declararea Combinatului de vinuri “Cricova” S.A. drept obiect al patrimoniului cultural naţional, adoptată în prima lectură

Prin legea respectivă se propune ca combinatului de vinuri din Cricova să-i fie atribuit statutul de obiect al patrimoniului cultural naţional. Se mai propune ca în cadrul complexului respectiv să intre Colecţia naţională de vinuri, depozitul de vinuri, viile şi livezile aflate la balanţa Combinatului.

De asemenea, se mai propune stabilirea unui regim special de administrare, de amenajare urbanistică a teritoriului şi de exercitare a drepturilor de proprietate asupra Complexului.

Un deosebit interes prezintă dispoziţiile referitoare la particularităţile şi restricţiile utilizării denumirii geografice “Cricova”, stabilindu-se că numai Combinatul de vinuri are dreptul să utilizeze denumirea respectivă în denumirea firmei, în mărci şi în denumirea obiectelor proprietăţii industriale. Orice persoană fizică sau juridică cu domiciliu (sediu) în Cricova care va dori să utilizeze denumirea geografică “Cricova” pentru identificarea produselor fabricate va putea realiza acest lucru doar cu autorizarea Parlamentului, eliberată în comun acord cu conducerea Combinatului de vinuri. În lipsa autorizaţiei, toate persoanele care practică acest lucru sunt obligate să-şi modifice denumirea proprie sau a produselor fabricate, într-un termen de pînă la 5 ani.

Anume prevederile de la urmă ar putea provoca nemulţumirea unor reprezentanţi ai business-ului autohton, care fabrică băuturi alcoolice şi utilizează în denumirea sa cuvîntul “Cricova”.

14–18 iulie 2003

De regulă, actele adoptate în regim de urgenţă la finele sesiunilor de iarnă şi de vară conţin deficienţe şi ulterior sînt contestate în Curtea Constituţională. Şi de această dată se pare că unele acte adoptate în perioada de referinţă ar putea fi apreciate ca imperfecte, dar la sigur că în numărul considerabil pe care l-au examinat deputaţii în cadrul celor 2 şedinţe vor fi din cele care ar putea provoca probleme în viitorul apropiat.

Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi publice

Legea adoptată are menirea de a stabili regulile de iniţiere, elaborare, avizare, expertizare, redactare şi emitere a actelor normative subordonate legilor, cu excepţia actelor individuale, politice şi care nu conţin norme de drept. La baza emiterii actelor normative vor sta o serie de principii, printre care şi următoarele: — al coerenţei şi subordonării faţă de lege; — consecutivităţii şi echilibrului între reglementări; — fundamentării ştiinţifice; — transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii etc.

Printre condiţiile pe care trebuie să le întrunească un act normativ sunt: — corelare cu dispoziţiile actului juridic superior; — apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice; — respectarea cerinţelor tehnicii legislative şi normelor limbii literare.

Conform prevederilor legii, actele normative se vor structura ierarhic în: — ordonanţe şi hotărîri ale Guvernului; — acte normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale; — actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut special; — actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi doi.

Un capitol aparte din lege este dedicat aplicării actului normativ în timp, spaţiu şi asupra cercului de persoane. Astfel, se stabileşte că actul normativ se aplică tuturor persoanelor aflate pe teritoriul statului (unităţii teritorial-administrative) fără limită de timp (dacă în textul lui nu se prevede altfel) şi că nu are efect retroactiv (nu produce efecte juridice pentru trecut).

Acţiunea actului normativ va înceta dacă acesta: — este abrogat; — este declarat nul prin hotărîre judecătorească definitivă; — a ajuns la termen; — s-a consumat ori a devenit caduc (inaplicabil).

Legea mai conţine prevederi referitoare la: — procedura de iniţiere a elaborării actelor normative; — modul de elaborare a proiectelor; — asigurarea tehnică, organizatorică şi financiară a procesului elaborării; — determinarea conceptelor şi noţiunilor; — fundamentarea proiectului; — expertizarea juridică şi coordonarea cu instituţiile interesate, Centrul creaţiei legislative şi Ministerul Justiţiei; — dosarul proiectului de act normativ etc.

Scopul general al legii adoptate de Parlament îl constituie instituirea unor reglementări clare referitoare la procedura de iniţiere şi emitere a actelor normative, astfel încît procesul respectiv să fie maximum de transparent şi să nu permită promovarea intereselor lobbyste sau departamentale ce nu corespund intereselor generale ale societăţii.

De remarcat că anterior, la finele anului 2001, Parlamentul a adoptat Legea privind actele legislative, care avea stabilite aceleaşi scopuri şi sarcini, însă analiza procesului de elaborare a actelor legislative din ultimul an nu permite să constatăm o îmbunătăţire esenţială în domeniul respectiv, procedura de elaborare şi promovare a actelor legislative rămînînd a fi netransparentă, iar fundamentarea lor — insuficientă. Acest lucru se explică în mare măsură prin faptul că majoritatea parlamentară este nevoită să accepte proiectele prezentate de Guvern, deoarece ele fac parte din politica promovată de majoritate, iar expertizele economice, sociale, ecologice şi de alt gen ar putea fi nefavorabile promovării proiectelor respective. Pe de altă parte, deputaţii prezintă şi promovează proiecte de acte legislative care nu corespund normelor indicate pentru elaborarea proiectelor, deoarece ei nici nu dispun de capacităţile şi posibilităţile necesare pentru a efectua toate expertizele şi fundamentările stabilite de lege.

Codul transportului feroviar

Faţă de dezbaterile în prima lectură, la aprobarea finală a Codului discuţiile au fost mult mai aprinse. Deputaţii au prezentat mai multe propuneri de îmbunătăţire a textului, precum şi o serie de amendamente referitoare la excluderea prevederilor care ar putea afecta drepturile cetăţenilor sau ar determina cheltuieli suplimentare pentru călători.

În special, cele mai aprinse discuţii au fost provocate de norma ce interzicea accesul în zona de plecare a altor persoane decît călătorii cu bilete. După mai multe argumente economice, juridice şi chiar morale, prevederea respectivă a fost exclusă din proiect, spre nemulţumirea autorilor.

O altă normă importantă ce a fost introdusă în text este cea prin care s-a stabilit că patrimoniul întreprinderilor şi organizaţiilor ce efectuează nemijlocit transportul feroviar face parte exclusivă din proprietatea publică.

Adoptarea unei legi organice în domeniul transportului feroviar este binevenită, avînd în vedere faptul că pînă în prezent domeniul este reglementat în baza unui regulament adoptat cu cîteva zeci de ani în urmă şi care, în mare măsură este inaplicabil în condiţiile economiei de piaţă, chiar dacă întreprinderea îşi păstrează statutul de întreprindere publică.

Pe de altă parte, lipsa de reglementări clare crea posibilităţi de abuzuri pentru responsabilii din transportul feroviar, fiind atestată şi apariţia unor agenţi economici-sateliţi care obţineau venituri considerabile, în loc ca acestea să fie acumulate de stat.

Legea privind declararea Combinatului de vinuri Cricova drept patrimoniu cultural naţional

Principalul scop al legii ar fi protejarea obiectului respectiv şi excluderea sa din categoria întreprinderilor ce ar putea fi privatizate. Pe de altă parte, organismele financiare internaţionale au cerut includerea S.A. “Cricova” în lista obiectelor supuse privatizării, aceasta fiind una din condiţiile reluării finanţării externe a Republicii Moldova. Pînă la momentul adoptării legii, nu au fost date publicităţii informaţii conform cărora FMI sau Banca Mondială ar fi decis să renunţe la recomandările anterioare.

Adoptarea legii fără coordonare prealabilă cu finanţatorii externi permite să se facă cîteva presupuneri:

Legea privind ratificarea Convenţiei europene asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind supravegherea copiilor

Convenţia respectivă a fost încheiată de statele membre al Consiliului Europei încă în anul 1980 şi are drept scop asigurarea protecţiei supravegherii şi asigurarea asistenţei în scopul restabilirii asistenţei acordate de stat copiilor rămaşi fără părinţi.

Legea de modificare a Legii privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

Conform modificărilor efectuate, CNVM se finanţează integral din venituri extrabugetare, formate dintr-o serie de taxe şi plăţi, cum ar fi:

Se stabileşte că bugetul CNVM se va aproba de către Parlament, după avizare prealabilă de comisia permanentă competentă.

Proiectul legii privind evaluarea şi acreditarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, adoptat în prima lectură

Proiectul propune drept scop stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a competitivităţii ştiinţifice şi tehnologice. Prin unitate de cercetare-dezvoltare se înţelege: institut, centru, laborator ştiinţific sau alte unităţi specificate ca instituţii de cercetare şi dezvoltare.

Criteriile de evaluare vor viza în special corespunderea direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare şi importanţa activităţii instituţiei pentru economia naţională.

Se propune ca după expirarea unei perioade de cinci ani de la adoptarea legii în cauză să beneficieze de alocaţii prevăzute în bugetul de stat numai unităţile de cercetare-dezvoltare acreditate, acestora urmînd a li se acorda şi alte facilităţi.

O normă care ar putea provoca probleme este cea conform activitatea Comisiei de acreditare şi a Secretariatului acesteia să fie finanţată din mijloacele transferate de unităţile de cercetare-dezvoltare supuse acreditării (în cazul celor de stat — de la bugetul de stat, în cazul celor private — din sursele proprii).Este greu să apreciem care ar fi costurile acreditării-certificării dar putem afirma cu siguranţă că instituţiile private vor protesta împotriva unor noi plăţi, deoarece vor considera că statul ar fi cel care trebuie să suporte cheltuielile pentru măsurile pe care tot el le iniţiază şi implementează.

Amintim cu acest prilej că anterior Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a obligat executivul să determine foarte concret domeniile ştiinţei care urmează fi susţinute de stat şi noul proiect de lege se înscrie în politica promovată de stat în domeniul ştiinţei — reducerea finanţării instituţiilor care nu contribuie esenţial la dezvoltarea economică şi nu au un randament evident. Pe de o parte din argumentele invocate în acest scop par a fi rezonabile, însă, pe de altă parte, reducerea finanţării unor domenii în care nu se poate obţine randament imediat ar putea finaliza cu dispariţia cercetărilor în domenii de perspectivă, dar ceva mai îndepărtată.

Proiectul legii pentru anularea datoriilor instituţiilor teatral-concertistice

Proiectul propune anularea sumei plăţilor la buget, a penalităţilor şi sancţiunilor financiare calculate mai multor instituţii teatral-concertistice subordonate Ministerului Culturii, printre care şi Circul din Chişinău, Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Filarmonica Naţională, Organizaţia “Moldova-Concert” (gestionarul Palatului Naţional), teatrele “Haşdeu”, “V.Alecsandri”, “Luceafărul” ş.a.

Suma totală a scutirilor preconizate se estimează la circa 3,5 milioane lei şi adoptarea ei ar permite subiecţilor vizaţi să poate activa în continuare fără pericolul de a li se suspenda activitate pentru neplata datoriilor faţă de buget. Pe de altă parte, instituţiile respective au datorii considerabile faţă de o serie de prestatori de servicii (energie electrică şi termică, apă, canalizare etc.) şi agenţii economici respectivi nu sînt atît de îngăduitori ca şi statul, de aceea, este devreme să considerăm că problemele instituţiilor de teatru şi concert au fost soluţionate.

Pe de altă parte, majoritatea instituţiilor sus-numite au încheiat contracte de arendare a spaţiilor pe care le deţin şi aceste venituri ar trebui să le asigure achitarea serviciilor. În caz contrar, se poate presupune că relaţiile dintre instituţiile respective şi agenţii economici pe care i-au găzduit nu sunt tocmai corecte şi în interesul statului, care este nevoit a merge în continuare la cedări considerabile.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la statutul alesului local, adoptat în prima lectură

Proiectul propune aducerea Legii cu privire la statutul alesului local în concordanţă cu noua lege privind administraţia publică locală. În special, se propune modificarea prevederilor referitore la definiţia alesului local, la incompatibilităţile şi restricţiile în exercitarea mandatului, la însemnele de identificare a aleşilor locali, la procedura de control al legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale etc. Un şir de propuneri vizează garanţiile sociale care se vor institui pentru foştii primari, aleşii locali ce au deţinut funcţii de conducere în consiliile judeţene şi comitetele executive raionale.

16–29 iunie 2003 21 iulie – 3 august 2003