Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 21 iulie – 3 august 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #12 |

21–25 iulie 2003

După cum s-a menţionat, la finele sesiunilor activitatea Parlamentului se intensifică, deputaţii examinînd proiectele conform priorităţilor stabilite de Guvern şi conform necesităţilor pe care le consideră prioritare în propria activitate.

Săptîmîna trecută a fost marcată şi de o serie de evenimente cu caracter politic pronunţat, printre acestea fiind reluarea discuţiilor în cadrul comisiei de elaborare a proiectului noii constituţii, organizarea unui seminar cu participarea experţilor europeni avînd tema noii constituţii a statului federal, organizarea întîlnirii ambasadorilor Republicii Moldova cu conducerea de vîrf a ţării etc.

Un loc aparte a revenit discuţiilor la tema iniţiativei preşedinţiei olandeze a OSCE, care a solicitat Uniunii Europene să examineze posibilitatea organizării unui contingent de forţe de menţinere a păcii în Republica Moldova. Dacă anterior autorităţile nu au reacţionat la tema dată, declaraţiile din plenul Parlamentului a reprezentanţilor opoziţiei şi mai mult ca probabil, discuţia Preşedintelui Moldovei cu omologul său rus, i-a determinat să o facă, MAE şi reprezentanţii fracţiunii majoritare în Parlament expunîndu-se în acest sens şi apreciind iniţiativa respectivă ca o propunere, o intenţie neoficială şi fără prea mare sorţi de izbîndă. Mai mult decît atît, s-a menţionat că o nouă forţă pacificatoare nu este necesară, deoarece există trupele ruseşti care reuşesc să îndeplinească sarcinile respective cu mult succes.

Cel mai interesant lucru este că Preşedintele ţării nu s-a expus deschis la tema dată, iar pe de altă parte, a cerut urgentarea elaborării Concepţiei integrării europene a Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, pe de o parte, eventualele propuneri ale UE se resping, iar pe de altă parte, se declară tot mai des despre fermitatea poziţiei referitoare la integrarea europeană. Probabil se are în vedere că Europa se întinde pînă la Ural, de aceea nu se ştie ce va fi scris în varianta finală a Concepţiei de integrare, care iarăşi nu este supusă dezbaterilor publice, cum s-ar cere într-o societate deschisă.

Ca şi anterior, pentru a abate atenţia opiniei publice de la problemele care frămîntă societatea şi la care puterea nu are răspuns clar, autorităţile lansează anumite idei de anvergură, pe care le popularizează în mase, arătîndu-şi “disponibilitatea de cooperare cu societatea civilă”. Astfel, în cadrul unui “for civic” este lansată propunerea şefului statului referitoare la noua Concepţie a politicii naţionale de stat a RM, care este înaintată spre examinare Parlamentului şi propusă pentru discuţii publice. Amintim că anul trecut, exact spre finele verii, Preşedintele ţării a prezentat în Parlament o lege cu privire la controlul public asupra instituţiilor de stat, proiect care a fost popularizat şi mediatizat mult, însă care aşa şi nu a fost aprobat definitiv de Parlament.

Astfel deşi sondajele de opinie atestă foarte clar că la moment problema naţionalităţilor nu este una de importanţă majoră pentru opinia publică (guvernarea a creat condiţii adecvate de convieţuire tuturor reprezentanţilor minorităţilor naţionale), această problemă este adusă din nou în prim plan. În acest sens, se evidenţiază coincidenţa lansării “forului civic”, a Concepţie naţionale şi a dicţionarului moldovenesc-român. Din aceste considerente nu este exclus că ea va provoca noi proteste din partea opoziţiei şi insuccesele economice şi politice care pot fi constatate în toamnă vor fi puse în seama “forţelor distructive” care nu înţeleg că o istorie integrată şi o nouă politică naţională de stat sînt îndreptate spre armonizarea societăţii.

De remarcat că în perioada de referinţă şi Parlamentul a procedat la anumite schimbări de natură să afecteze echilibrul şubred creat în relaţia opoziţie naţională-putere. Astfel, la 25 iulie este adoptată modificarea Constituţiei Republicii Moldova, care, în cazul că va fi promulgată, va constituţionaliza statutul autonomiei găgăuze şi drepturile autorităţilor din această regiune. Pe de altă parte, deputaţii majorităţii parlamentare în acest fel şi-au realizat promisiunile electorale şi au realizat mult criticatul acord semnat de preşedintele PCRM şi reprezentanţii Găgăuziei în campania electorală.

Prin Legea adoptată, în Constituţie au fost incluse prevederi conform cărora:

1. Adunarea populară a UTA Găgăuzia capătă drept de iniţiativă legislativă, de rînd cu deputaţii în Parlament, Guvernul şi Preşedintele RM.

2. UTA Găgăuzia capătă instituţionalizare separată în articolul 111 al Legii Supreme, conform căruia:

  1. Găgăuzia va fi o unitate teritorială autonomă cu un statut special, formă de autodeterminare a găgăuzilor, dar parte integrantă şi inalienabila a Republicii Moldova şi care este competentă să soluţioneze potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova problemele sale cu caracter politic, economic şi cultural.
  2. Pămîntul, subsolul, apele şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt considerate proprietate a Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
  3. Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se va exercită de către Guvern.
  4. Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia va putea fi modificată doar cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi în Parlament.

Practic, prin Legea adoptată de Parlament, în Constituţie au fost înserate o serie de prevederi din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată de parlamentul agrarian la finele anului 1994.

Legea cu privire la apărarea naţională

Legea adoptată stabileşte structura sistemului naţional de apărare, atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice în domeniul apărării, organizarea, destinaţia şi conducerea forţelor sistemului naţional de apărare.

Sunt definite astfel de noţiuni ca: sistemul naţional de apărare; — agresiune armată; — operaţie militară etc. Se stabileşte că organizarea apărării naţionale include: — determinarea principiilor de apărare, adoptarea doctrinei militare, dezvoltarea artei şi ştiinţei militare, determinarea intereselor naţionale, pregătirea forţelor destinate apărării, perfecţionarea sistemului de instruire, pregătirea rezervei militare, pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, pregătirea de mobilizare, asigurarea controlului democratic asupra forţelor armate etc.

Structura sistemului naţional de apărare cuprinde:

Legea stabileşte detaliat competenţele şi atribuţiile fiecărei autorităţi antrenate în conducerea apărării naţionale, precum şi metodele de interacţiune între autorităţile care nu sunt nemijlocit responsabile de conducerea şi organizarea apărării naţionale (SIS, MAI, SPPS etc.).

Amintim în acest context că la 26 iulie 2002 Parlamentul a aprobat Concepţia reformei militare a RM, iar în perioada iulie 2002 — iulie 2003 au fost adoptate legile referitoare la reforma militară:

Legea privind stabilirea taxei de salvgardare la importul de zahar

Prin legea respectivă s-a stabilit că începînd cu 1 august 2003, suplimentar la taxa vamală în vigoare, importatorii de zahăr vor achita în mod obligatoriu o taxă excepţională în mărime de 40% din valoarea în vamă a mărfii la import, dar nu mai puţin de 100 euro pentru 12 tonă. Motivul introducerii acestei măsuri este costul mare al zahărului produs în Moldova, care este cu aproape 50% mai scump decît cel de import şi care nu se comercializează din cauza invadării pieţei de produse importate la un preţ de dumping.

Taxa respectivă va avea un caracter provizoriu, aplicîndu-se pentru o perioadă de 200 zile de la intrarea în vigoare a legii, iar la expirarea termenului autorităţile ar putea reexamina problema dată, în dependenţă de rezultatele investigaţiilor.

Astfel, practic pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare, Parlamentul a decis să aplice o măsură de protecţie economică a producătorilor autohtoni de zahăr.

Menţionăm că Legea sus-numită stabileşte măsurile de protecţie aplicabile importurilor care fac obiectul unui dumping ori sînt subvenţionate de către ţara de origine sau exportatoare, precum şi importurilor care, prin cantitatea lor sau condiţiile de livrare, cauzează prejudicii producătorilor autohtoni de produse similare ori direct competitive sau prezintă pericol de astfel de prejudicii.

Legea pentru modificarea legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei (BNM)

Prin legea respectivă, la propunerea Consiliului de administraţie al BNM Parlamentul a decis majorarea capitalului băncii naţionale pînă la 200 milioane de lei. Conform Legii cu privire la BNM, tot capitalul trebuie să fie subscris şi deţinut de către stat, el nu poate fi transferabil sau grevat cu sarcini.

Art.19 alin.(3) mai prevede că în caz dacă valoarea activelor în bilanţul Băncii Naţionale scade faţă de suma pasivelor şi a capitalului existent, Ministerul Finanţelor transferă Băncii Naţionale, în termen de 60 de zile de la publicarea bilanţului, o contribuţie de capital în hîrtii de valoare negociabile ale Guvernului la dobînda pieţei în volumul necesar pentru remedierea deficienţei.

Hotărîri privind reducerea efectivului Armatei Naţionale şi a Serviciului de informaţii şi Securitate

Parlamentul a decis reducerea efectivului militar şi de angajaţi civili ai Armatei naţionale şi ai instituţiilor Ministerului Apărării cu respectiv 400 militari şi 100 de angajaţi civili.

Numărul de angajaţi ai SIS s-a redus cu 200 de unităţi, Hotărîrea adoptată de Parlament neafectînd persoane concrete, deoarece reducerile respective s-au făcut anterior, încă la reorganizarea SIS.

Hotărîri referitoare la sistemul organelor procuraturii

Parlamentul a adoptat hotărîri prin care:

  1. A eliberat din funcţie Prim-adjunctul Procurorului general — dl Anatol PLĂMĂDEALĂ. În cadrul discuţiilor nu s-a făcut public demersul Procurorului general şi nici motivele demiterii responsabilului respectiv, care a exercitat funcţia un termen destul de scurt, dar care s-a remarcat prin calităţile profesionale.
  2. A fost aprobată noua structura a organelor procuraturii, conform organizării administrativ-teritoriale a ţării — procuraturile de sector au fost redenumite procuraturi raionale, ca şi pînă la anul 1998.

Modificările efectuate prevăd desfiinţarea procuraturilor de apel şi recurs, fapt care poate genera anumite probleme la examinarea proceselor în instanţele de judecată de nivel superior — conform Codului de procedură civilă, procurorul care a intentat dosarul este obligat să participe la toate fazele de examinare a lui, inclusiv în instanţele superioare, iar acest lucru, pe lîngă deficienţele tehnico-materiale, va mai fi îngreunat de lipsa de experienţă şi aptitudini a tinerilor angajaţi ai procuraturii, cărora ar putea să nu le ajungă competenţă pentru susţinerea învinuirii în curţile de apel ori în Curtea Supremă de Justiţie.

De remarcat că reprezentanţii procuraturii au sesizat acest lucru, însă majoritatea parlamentară a decis să nu accepte propunerile lor şi să reformeze organele procuraturii fără a ţine cont deplin de însăşi părerea acestor organe.

Parlamentul a adoptat definitiv Legea privind scutirea de datorii a instituţiilor teatral-concertistice.

În prima lectură a fost adoptat un proiect de lege care stabileşte modul de salarizare a notarilor de stat (20% din venitul adunat, dar nu mai puţin de un salariu mediu pe economie) şi a personalului notariatelor de stat (conform Legislaţiei cu privire la serviciul public).

Încheierea sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului

La 31 iulie a avut loc ultima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară, în cadrul căreia au fost prezentate alocuţiunile şefului statului, primului-ministru şi a Preşedintelui Parlamentului.

Înaintea părţii festive de închidere a sesiunii Parlamentul a adoptat în regim de urgenţă mai multe acte legislative, unele dintre acestea fiind de o importanţă deosebită.

Legea pentru scutirea de taxe a mărfurilor livrate din Transnistria

Prin Legea respectivă în Codul fiscal au fost introduse completări conform cărora se exceptează de la plata taxei pe valoare adăugată livrările de mărfuri şi servicii produse de persoanele fizice şi juridice înregistrate ca subiect al antreprenoriatului la Camera Înregistrării de Stat, aflate pe teritoriul RM şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar, către persoanele fizice şi juridice rezidente.

Legea respectivă a fost declarată drept o măsură de eliminare a barierelor stabilite în relaţiile economice dintre agenţii economice pe de cele două maluri ale Nistrului.

Amintim că anterior autorităţile Republicii Moldova, concomitent cu măsurile restrictive de anulare a reglementărilor ce permiteau abuzuri la comercializarea mărfurilor transnistrene, au stabilit şi o serie de măsuri pentru facilitarea schimbului economic, printre acestea numărîndu-se: reducerea şi anularea taxelor pentru înregistrare; excluderea taxelor vamale; facilitarea obţinerii licenţelor etc.

În acelaşi timp, partea transnistreană a stabilit taxe exorbitante la “importul mărfurilor” din Republica Moldova şi pentru fiecare trecere a posturilor de control. Măsurile aplicate de transnistreni au fost calificate drept sabotaj şi provocări menite a torpila negocierile de reglementare a statutului Transnistriei şi a declanşa reacţia negativă a comunităţii internaţionale.

Legea adoptată are un aspect politic pronunţat, însă efectele ei pozitive ar putea fi diminuate de anumite efecte negative ce pot surveni în legătură cu aplicarea legii. Efectele respective pot fi determinate în mare măsură de factori, cum ar fi nerespectarea legislaţiei în teritoriul necontrolat, lipsa posibilităţilor de control al calităţii mărfii, al provenienţei ei şi al componentelor produselor fabricate etc. Pe de altă parte, există o serie de alţi factori, printre care şi cel că marfa livrată din Transnistria poate deveni mai competitivă pe piaţă decît mărfurile produse pe malul drept, deoarece în regiunea separatistă preţul de cost al unor produse este mai scăzut ca în RM (datorită forţei de muncă ieftine, politicii de atragere a investiţiilor şi protejării unor firme monopoliste de către liderii separatişti).

În cadrul dezbaterilor asupra legii au fost expuse o serie de obiecţii pe tema dată, însă pînă la urmă raţionamentele politice au predominat asupra celor economice şi legea a fost adoptată.

Legea de modificare a legislaţiei cu privire la pensionare

Prin legea respectivă Parlamentul a stabilit reglementări noi în domeniul asigurării cu pensii a deputaţilor şi membrilor Guvernului, stabilind că aceste categorii de demnitari vor benefica de pensii în aceleaşi cuantumuri ca şi celelalte categorii de pensionari: 42% la atingerea vîrstei minime şi anumite adaosuri pentru anii lucraţi după atingerea vîrstei minime de pensionare. În felul acesta, Parlamentul a stabilit criterii egale pentru calcularea pensiilor deputaţilor şi miniştrilor, funcţionarilor publici, lucrătorilor serviciului vamal, aleşilor locali şi angajaţilor serviciului diplomatic.

În acelaşi timp, în afara noilor reglementări rămîn judecătorii, procurorii şi persoanele asimilate lor, precum şi angajaţii instituţiilor de forţă, a căror pensie se stabileşte în condiţii privilegiate.

Amintim că unificarea pensiilor a fost una din condiţiile impuse de organismele financiare internaţionale şi neadoptarea ei, alături de alte cauze, a determinat decizia responsabililor FMI de a nu relua finanţarea externă a Republicii Moldova în anul curent. În acest context, adoptarea noii legi de către Parlament poate deveni o măsură inutilă, deşi nu putem decît să ne exprimăm satisfacţia că aleşii poporului au hotărît să devină egali în drepturi cu alte categorii sociale şi să renunţe la privilegiile stabilite anterior de predecesorii lor.

Legea cu privire la salarizarea şi alte drepturi ale notarilor de stat

Parlamentul a adoptat definitiv legea care prevede că notarii de stat se remunerează lunar cu 20 % din plata încasată pentru prestarea serviciilor notariale, dar nu mai puţin decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv.

Legea mai stipulează că salarizarea personalului tehnic al birourilor notariale de stat se realizează în condiţiile de salarizare stabilite pentru personalul tehnic ce asigură funcţionarea autorităţilor publice.

Reţeaua birourilor notariale de stat, structura şi statele de personal ale acestora se vor stabili de către Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei. Tot Ministerul Justiţiei va fi cel care va decide crearea şi organizarea activităţii, asigurarea tehnico-materială şi financiară a birourilor notariale de stat.

Notarii de stat vor plăti în bugetul asigurărilor sociale 29% la fondul de retribuire a muncii.

Legea privind scutirea de taxe a importurilor de seminţe

Legea prevede că în perioada august-decembrie a 2003 nu se va aplica TVA la importul grîului, secarei şi a orzului, precum şi la comercializarea acestora în teritoriul ţării.

Deputaţii din opoziţie au remarcat faptul că anterior majoritatea produselor respective au fost exportate şi depozitate în apropiere şi că în timpul apropiat vom fi nevoiţi să procurăm aceleaşi produse cerealiere la preţuri mult mai mari.

Pe de altă parte, organizaţiile financiare internaţionale au impus Guvernului eliminarea oricăror restricţii la exportul tuturor produselor, indiferent de faptul dacă acestea sînt strategice şi pot afecta starea economică generală. Iniţial Guvernul a întreprins o serie de măsuri pentru a stopa exportul de cereale, însă sub presiunea organismelor financiare internaţionale a fost obligat să reia practica respectivă.

Legea privind anularea datoriilor istorice ale unor edituri de stat

Prin legea adoptată în două lecturi concomitent Parlamentul a decis anularea datoriilor istorice ale editurilor de stat “Lumina” şi “Cartea Moldovei”, în sumă totală de circa 630 mii lei. Datoria respectivă s-a format din cauza neachitării arenzii pentru utilizarea spaţiilor şi ca rezultat al sancţiunilor aplicate în legătură cu neplata arenzii.

Amintim că anterior Parlamentul a decis anularea unor datorii de peste 3 milioane de lei ale instituţiilor teatral-concertistice de stat. Procesele respective afectează negativ bugetul naţional, dar denotă şi un tratament preferenţial al instituţiilor de stat în raport cu cele private, deşi ultimele nu produc pierderi directe bugetului de stat şi sînt sancţionate dur numai pentru neplata unor impozite din venitul pe care tot ele îl obţin.

Legea de modificare a definiţiei noţiunii de “spălare a banilor” din Codul penal

Prin legea respectivă, actuala definiţie dată de art.243 alin.(1) din Codul penal a fost modificată prin una conform căreia se consideră ca spălare de bani săvîrşirea unor acţiuni orientate spre:

30 iunie – 20 iulie 2003 22 septembrie – 5 octombrie 2003