Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 22 septembrie – 5 octombrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #16 |

Începutul sesiunii de toamnă a Parlamentului

Pe 25 septembrie Parlamentul s-a convocat în prima şedinţă din sesiunea de toamnă, a şasea la număr pentru legislativul ales la 25 februarie 2001. Pe lîngă tradiţionala stabilire a sarcinilor imediate şi de perspectivă, alocuţiunea de deschidere prezentată de Preşedintele Parlamentului a cuprins şi o serie de sarcini pe care Parlamentul urmează să le realizeze pentru a confirma iniţierea procesului de negocieri în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deşi au fost o urmare logică a declaraţiilor şefului statului şi a ultimelor evenimente produse în politica externă a ţării, dezideratele expuse de conducerea Parlamentului nu au fost primite cu prea mult entuziasm de reprezentanţii opoziţiei parlamentare, care au solicitat confirmarea declaraţiilor prin întreprinderea unor măsuri mai concrete: denunţarea acordurilor CSI şi elaborarea unei noi Concepţii a politicii externe. Majoritatea parlamentară a replicat prin necesitatea examinării în prealabil a Concepţiei integrării europene şi menţinerii relaţiilor cu actualii parteneri externi.

Ulterior, la conferinţa de presă, Preşedintele RM a infirmat concluziile ce presupuneau viitoarea ieşire a Moldovei din CSI, precizînd că declaraţiile sale făcute după summit-ul de la Ialta au avut cu totul alt sens decît li s-a atribuit la Chişinău. Unii experţi au expus în acest sens opinia că vizita la New York a şefului statului nu s-a soldat cu rezultatele scontate, reprezentanţii Statelor Unite limitîndu-se la declararea susţinerii eforturilor Moldovei pentru integrare în UE, dar fără a încerca să influenţeze cumva poziţia pe care o ocupă Federaţia Rusă şi să limiteze influenţa acesteia în zonă.

Primele şedinţe ale Parlamentului s-au remarcat prin cîteva încercări ale reprezentanţilor opoziţiei de a provoca discuţii mai aprinse asupra unor probleme politice şi a proiectelor de acte legislative discutate. In ciuda discuţiilor aprinse, majoritatea parlamentară a continuat examinarea documentelor şi a reuşit să adopte cîteva proiecte importante de acte legislative.

Legea pentru ratificarea Protocolului de anulare a excluderilor din comerţul liber cu Federaţia Rusă

În 1993 între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a fost încheiat un acord privind comerţul liber, ulterior însă din acest acord au fost excluse un şir de produse, între care zahărul, alcoolul etilic şi produsele de tutungerie.

Conform acordului de anulare a excluderilor, în perioada 2004–2012, toate produsele enunţate urmează a fi incluse în acordul de comerţ liber, circulaţia lor între ţări urmînd a fi liberalizată (scutită de taxe vamale suplimentare). Începînd cu 1 ianuarie 2004 urmează a fi liberalizat doar comerţul cu produse de tutungerie.

Ratificarea acordului de ambele părţi ar constitui un pas hotărîtor şi extrem de favorabil pentru exportul de produse moldoveneşti pe piaţa Rusiei, însă nu este exclus că partea rusă ar putea tărăgăna punerea în vigoare a înţelegerilor respective, mai ales în preajma alegerilor parlamentare preconizate pentru finale anului curent.

Lege pentru modificarea Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie

Prin legea respectivă în structura CSJ au fost introduse completări conform cărora preşedinţii colegiilor create în cadrul Curţii vor fi asistaţi de vicepreşedinţi.

Deputaţii din opoziţie s-au pronunţat împotriva modificărilor, remarcînd că introducerea unor noi funcţii administrative în cadrul instanţei judecătoreşti supreme are menirea de a spori şi în continuare controlul administrativ asupra activităţii judecătorilor şi de a le limita independenţa. În replică, autorii proiectului, reprezentanţi ai fracţiunii majoritare, au motivat necesitatea modificărilor prin faptul că funcţiile respective existau şi anterior, însă ele erau stabilite prin ordinul Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, ceea ce contravenea legislaţiei referitoare la organizarea judecătorească.

Legea pentru modificarea Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni

Prin modificările efectuate s-a asigurat concordanţa legislaţiei ce stabileşte cele două tipuri de plăţi sociale existente la moment: pensiile sociale de stat şi alocaţiile sociale de stat. Deoarece cuantumul plăţilor respective era diferit, o parte din beneficiari erau nedreptăţiţi.

Legea mai prevede şi o majorare a alocaţiilor pentru copii invalizi, invalizii din copilărie şi copiii care şi-au pierdut întreţinătorul.

Costul total al legii se estimează la circa 820 mii lei anual.

Legea pentru stabilirea unui regim facilitar de vize

Legea stabileşte că în legătură cu sărbătorirea Zilei Naţionale a Vinului, se stabileşte anual, pe o perioadă de 15 zile, un regim facilitar de vize pentru cetăţenii străini, cu eliberarea vizelor de intrare-ieşire în mod gratuit.

În acest fel, se presupune atragerea mai multor turişti străini ce vor dori să viziteze Moldova în perioada de desfăşurare a festivalului vinului şi a manifestaţiilor prilejuite de festivităţile respective.

Proiectul legii privind finanţele publice locale

Legea respectivă este una de importanţă primordială pentru administraţia publică locală, deoarece ea va stabili reglementările necesare pentru crearea bazei economico-financiare a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi doi, precum şi conţinutul raporturilor între puterea locală şi centrală în domeniul gestionării resurselor financiare publice.

În conformitate cu art.88 din Legea privind administraţia publică locală şi art.9 din Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală proiectul de lege stabileşte garanţiile autonomiei financiare a autorităţilor administraţiei publice locale:

Proiectul de lege conţine delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice în conformitate cu competenţele atribuite unităţilor administrativ-teritoriale de Legea privind administraţia publică locală.

Notă: Avînd în vedere importanţa deosebită a aceste legi, vom reveni cu un comentariu special, după aprobarea ei definitivă de către Parlament.

Proiectul legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului

Legea respectivă are propuse drept scopuri consolidarea drepturilor fundamentale ale omului în sistemul serviciilor de sănătate, asigurarea respectării demnităţii şi integrităţii pacientului, precum şi sporirea rolului participativ al persoanelor la adoptarea deciziilor de sănătate. Se menţionează că ultimele progrese făcute în medicină şi în tehnologiile medicale au determinat punerea accentului pe importanţa respectării dreptului individual al pacientului la informaţie şi la autodeterminare.

Legea stabileşte modalităţile de protecţie extrajudiciară a drepturilor pacientului, care trebuie să se realizeze de către diferite organe: Ministerul Sănătăţii, direcţiile teritoriale, instituţiile medico-sanitare, organizaţiile de asigurări etc.

În concepţia autorilor proiectului, participarea activă la acest proces a asociaţiilor de pacienţi şi de protecţie a drepturilor consumatorilor de servicii medicale, organizaţiilor profesionale ale medicilor şi organizaţiilor de asigurări de sănătate va spori considerabil garanţiile de protecţie a drepturilor pacienţilor în sistemul naţional de sănătate.

Proiectul legii cu privire la exercitarea profesiei de medic

Proiectul de lege încearcă sintetizarea bazelor juridice ale activităţii medicului, integrarea condiţiilor şi formelor organizatorice ce stau la baza desfăşurării activităţii în exercitarea profesiunii de medic. Legea conţine dispoziţii referitoare la:

29 septembrie — 3 octombrie

În perioada de referinţă atenţia opiniei publice a fost concentrată asupra vizitei efectuate de delegaţia moldovenească la Strasbourg, unde Preşedintele ţării şi ministrul de Externe au rostit alocuţiuni în faţa forului parlamentar paneuropean. Concomitent, şeful statului a răspuns la întrebările deputaţilor în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, întrebări care în majoritatea lor au rămas fără un răspuns clar şi univoc.

Principala declaraţie făcută de Preşedintele RM la Strasbourg a fost cea referitoare la cursul ferm spre reunificare a ţării prin constituirea unui stat federal. Cele cîteva zile care au urmat după alocuţiunea şefului statului au adus anumite dovezi referitoare la ceea ce a precedat declaraţia: ministrul rus al Apărării, aflat în vizită tocmai în Canada, a declarat ca probabilă solicitarea de către Federaţia Rusă a prelungirii termenului de evacuare a armamentului şi trupelor militare dislocate în regiunea transnistreană. Mai mulţi experţi consideră că o asemenea declaraţie nu putea fi făcută fără ca în prealabil problema să fie discutată cu autorităţile moldovene, care au declarat chiar de la tribuna CE că depun toate eforturile pentru demilitarizarea zonei transnistrene şi pentru ca Rusia să-şi respecte angajamentele asumate la summit-urile OSCE. Se poate constata că prezenţa şi influenţa rusească în zonă va fi şi mai considerabilă, pentru aceasta existînd atît asistenţă din partea autorităţilor interne, cît şi din cea a subiecţilor externi.

Activitatea Parlamentului în perioada de referinţă s-a caracterizat printr-o relativă acalmie, tulburată de cîteva declaraţii ale opoziţiei parlamentare referitoare la poziţia faţă de concepţia politicii naţionale de stat. Deputaţii au examinat cîteva proiecte de acte legislative importante, printre acestea numărîndu-se şi cele analizate mai jos:

Hotărîrea privind formarea comisiei pentru examinarea concepţiei politicii

Prin hotărîrea respectivă Parlamentul a decis formarea unei comisii speciale care va acumula şi examina toate propunerile formulate faţă de proiectul Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova. Amintim că anterior Preşedintele ţării a prezentat proiectul respectiv pentru dezbateri publice şi apariţia lui a provocat reacţia negativă a diferiţilor reprezentanţi ai societăţii civile. Şi reprezentanţii opoziţiei parlamentare au calificat Concepţia ca fiind o provocare şi o tentativă de acutizare a situaţiei în domeniul relaţiilor naţionale.

Anterior s-a exprimat opinia că promovarea unor asemenea proiecte de către guvernare are menirea de a sustrage atenţia opiniei publice de la problemele reale cu care se confruntă autorităţile şi de a îndrepta atenţia spre probleme retorice şi extrem de complicate, a căror soluţionare nu poate fi realizată în termene prestabilite.

Legea pentru modificarea bugetului de stat pentru anul 2003

Prin legea respectivă în componenţa bugetului de stat s-au aprobat transferuri cu destinaţie specială pentru bugetele raioanelor Dubăsari şi Căuşeni. Suma totală a transferurilor se estimează la 3 milioane lei şi acestea urmează a fi utilizate pentru:

Amintim că anterior Parlamentul a adoptat legi speciale prin care locuitorilor satelor din partea stîngă a Nistrului, aflate sub jurisdicţia autorităţilor Republicii Moldova, li s-au acordat un şir de înlesniri la achitarea pentru resursele energetice consumate, înlesniri menite să le uşureze situaţia cauzată de diferenţa de tratament aplicat în domeniu de întreprinderile energetice transnistrene.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea economică

Prin legea respectivă s-au operat modificări conform cărora:

Legea adoptată are menirea de a reglementa suplimentar situaţia în domeniul înregistrării şi activităţii întreprinderilor, precum şi de a crea condiţiile legale pentru radierea din registre a întreprinderilor ce nu desfăşoară activităţi şi numai determină cheltuieli suplimentar pentru fondatori, dar şi probleme pentru organele de înregistrare şi control (întreprinderile care nu activează sînt utilizate ocazional pentru legalizarea unor importante sume de bani, care circulă într-un termen record şi nu pot fi monitorizate de organele abilitate.

Legea de modificare a Legii taxei de stat

Prin legea respectivă s-a stabilit obligaţia impunerii cu taxă de stat a cererilor de revizuire a hotărîrilor judecătoreşti definitive. Motivaţia adoptării a fost afluxul de cereri de revizuire depuse după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Afluxul respectiv a fost motivat însă de faptul că noul Cod de procedură civilă nu prevede posibilităţi de a depune contestaţii în anulare împotriva hotărîrilor emise anterior intrării în vigoare a noului CPC.

Proiectul legii de modificare a Codului vamal, adoptat în prima lectură

Prin legea respectivă se propune introducerea în codul vamal a dispoziţiilor referitoare la activitatea magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic. Mai mulţi deputaţi s-au pronunţat împotriva adoptării modificărilor respective, argumentîndu-şi poziţia prin aceea că numărul de diplomaţi acreditaţi în Republica Moldova este mic, iar în activitatea magazinelor duty-free adesea se înregistrează nereguli, evaziuni fiscale şi alte fenomene negative ale economiei subterane.

Proiectul legii cu privire la modificarea legii turismului

Prin legea respectivă se propune stabilirea expresă a principalelor atribuţii ale Departamentului pentru dezvoltarea turismului (peste 35 la număr). Nemulţumirea mai multor deputaţi din opoziţie, dar şi a reprezentanţilor majorităţii parlamentare a fost provocată de dispoziţiile referitoare la finanţarea Departamentului din surse extrabugetare:

Deputaţii au apreciat normele respective ca fiind nişte motive ascunse pentru comiterea abuzurilor în activitatea de control, brevetare şi clasificare a agenţilor economici ce activează în sfera turismului.

Amintim că recent a fost reluată discuţia asupra situaţiei în domeniul controlului efectuat de organele de stat, în prim-plan reapărînd problema reglementării stricte a acestor controale printr-o lege specială.

21 iulie – 3 august 2003 6–19 octombrie 2003