Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 6–19 octombrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #17 |

6–10 octombrie 2003

În perioada de referinţă a avut loc o singură şedinţă a Parlamentului, însă şi în cadrul ei au putut fi sesizate elemente ale acutizării luptei politice. Astfel, reprezentanţii opoziţiei parlamentare de dreapta au înaintat un proiect de declaraţie referitor la neexecutarea de către Federaţia Rusă a deciziilor summit-urilor OSCE de la Istanbul şi Porto, pe care au propus-o imediat pentru dezbateri în şedinţa plenară. Includerea pe ordinea de zi a problemei respective a fost supusă votului de către Preşedintele Parlamentului, însă nu a acumulat majoritatea necesară. Cu toate acestea, la finele şedinţei declaraţia a fost dată citirii în plenul Parlamentului şi asupra ei probabil că se va reveni după o anumită perioadă de timp. Mai mulţi experţi s-au expus în sensul că opoziţia a procedat conştient la înaintarea unor proiecte pe care majoritatea nu le va adopta niciodată, pentru aceasta existînd prea multe motive obiective şi subiective. Cu siguranţă, printre motivaţiile ascunse ale recentelor pichetări, criticii deschise a poziţiei pe care o ocupă Rusia în procesul de negocieri transnistrene şi a altor acţiuni similare, este şi cea a căutării unor noi teme politice pentru viitoarea luptă electorală. Poziţia puterii în această situaţie este mai mult una de aşteptare, dar în acelaşi timp este evident că se întreprind un şir de acţiuni îndreptate în aceeaşi direcţie, dar cu un alt scop — de a obţine cu orice preţ reglementarea problemei nistrene pînă la viitoarele alegeri parlamentare. Se poate presupune că în timpul apropiat vor fi date publicităţii noi informaţii referitoare la procesul de negocieri şi în special, un nou proiect de declaraţie comună a părţilor şi a negociatorilor referitor la principiile viitoarei reglementări a statutului constituţional al regiunii separatiste.

Afară de problemele politice majore, la examinarea cărora în ultimul timp deputaţii nu prea participă, Parlamentul a examinat un şir de acte legislative, printre cele mai importante fiind următoarele:

Legea pentru ratificarea Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, încheiat între Republica Moldova şi Republica Bosnia şi Herţegovina

Acordul este încheiat pentru o perioadă de 10 ani, în scopul intensificării cooperării economice pe bază de egalitate şi avantaj reciproc. Textul Acordului conţine prevederi referitoare la:

Acordul mai conţine şi prevederi referitoare la soluţionarea diferendelor ce pot apărea între părţile contractante etc.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la arestarea preventivă

Prin legea adoptată Parlamentul a exclus din legislaţie prevederile referitoare la posibilitatea alimentării silite a persoanelor deţinute în locurile de recluziune. Astfel, legiuitorul a apreciat că alimentarea silită este o metodă de tortură, deoarece se face contra voinţei deliberate a persoanei. Plus la aceasta, metodele de constrîngere aplicate pentru alimentarea silită uneori au o intensitate fizică sporită, provocînd pe lîngă suferinţele morale şi chinuri de ordin fizic greu suportabile.

În acelaşi timp, legislaţia va permite aplicarea alimentării silite în cazul cînd viaţa persoanei va fi în pericol, deoarece în stare de inconştienţă alimentarea silită se admite, deţinutul nefiind capabil să-şi dea ori să nu-şi dea consimţămîntul pentru aplicarea unor măsuri de ordin medical.

Proiectul legii cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat

Proiectul propune stabilirea regulilor de bază şi a condiţiilor în domeniul creării şi dezvoltării infrastructurii informaţionale naţionale ca mediu de funcţionare al societăţii informaţionale a Republicii Moldova, reglementarea relaţiilor juridice ce apar în procesul formării şi utilizării resurselor informaţionale automatizate de stat, creării şi utilizării tehnologiilor informaţionale, sistemelor şi reţelelor.

Legea nu se va extinde asupra relaţiilor ce apar la crearea şi la funcţionarea mijloacelor de informare în masă, a resurselor informaţionale nestatale, la prelucrarea informaţiei nedocumentate.

În lege sînt utilizate şi definite un şir de noţiuni de bază, cum ar fi: bază de date; document electronic; domeniul naţional de nivel superior,md; informatizare; informaţie; posesor al resurselor informaţionale, sistemelor informaţionale, tehnologiilor şi mijloacelor de asigurare a acestora; proces informaţional; produs informaţional; resurs informaţional; reţea de comunicaţii; serviciu informaţional; suport informaţional; tehnologie informaţională; unitate de drept etc.

Legea propune determinarea obiectelor dreptului de proprietate a statului în sfera informatizării, printre acestea fiind:

Legea detaliază aspectele ce vizează noţiunile utilizate şi stabileşte reguli aplicabile diferitelor tipuri de date şi informaţii, inclusiv reguli obligatorii pentru asigurarea securităţii sistemelor informaţionale.

În categoria resurselor informaţionale de bază se propune includerea următoarelor:

Se mai propune ca Departamentul Tehnologii Informaţionale să fie desemnat în calitate de organ abilitat în sfera formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat.

Anume aceste prevederi vor provoca cele mai multe dezbateri, deoarece DTI şi în prezent deţine practic monopolul în domeniul resurselor informatice de stat, iar reglementările propuse îl vor situa net superior faţă de celelalte organe statale abilitate cu anumite funcţii de administrare în domeniul informatic.

Proiectul legii cu privire la modificarea Regulamentului de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova

Principala modificare propusă stipulează excluderea mai multor competenţe ale Guvernului în procesul de autorizare a schimbării hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, de formare şi desfiinţare a acestora. Astfel, în prezent legislaţia conţine prevederi contradictorii referitoare la procedura de autorizare a schimbărilor respective, stabilind, pe de o parte, că acestea se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor. În acelaşi timp, Regulamentul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a păstrat competenţele Guvernului în domeniul respectiv.

Deşi contribuie la consolidarea autonomiei locale şi permite adresarea directă a autorităţilor locale către Parlament, modificarea propusă poate crea mai multe deficienţe la aplicare. În special, excluderea Guvernului din procesul de autorizare şi expertizare a schimbărilor transferă competenţele exclusive în sfera Parlamentului, adică a politicului, iar aprecierile politice nu totdeauna ţin cont de realităţile şi consecinţele social-economice.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială

Proiectul propune operarea unor modificări conform cărora legislaţia se aduce în concordanţă cu prevederile actelor internaţionale în domeniu. Se propune precizarea noţiunilor utilizate, a atribuţiilor Ministerului Culturii, a aspectelor legate de dreptul de proprietate intelectuală ale autorilor şi a celor vizînd ocrotirea drepturilor editorului.

Un articol separat este dedicat competenţelor Camerei Naţionale a Cărţii, colecţiile şi bazele de date ale acesteia fiind proprietate inalienabilă a statului.

Proiectul legii privind anularea penalităţilor pentru nevirarea la termen a contribuţiilor obligatorii de asigurări sociale de stat

Prin legea respectivă se propune anularea penalităţilor pentru 29 de întreprinderi care au achitat toate contribuţiile pe care le datorau bugetului asigurărilor sociale de stat. Suma totală a penalităţilor care urmează a fi anulată se estimează la peste 1,7 milioane de lei. Plăţile efectuate de agenţii economici respectivi constituie peste 5,8 milioane de lei.

Este de remarcat că în numărul întreprinderilor scutite sînt şi o serie de structuri ale statului sau administraţiei publice locale, printre care: Departamentul statistică şi sociologie; direcţia generală finanţe a mun. Chişinău; Direcţia generală pază de stat a MAI etc.

13–17 octombrie 2003

În perioada de referinţă principalul obiect al discuţiilor politice parlamentare şi extraparlamentare a fost activitatea instituţiei publice a audiovizualului şi schimbările care urmează a se produce în statutul acesteia.

Astfel, proiectul de lege înaintat de către un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară a constituit obiectul unor dezbateri aprinse, în cadrul cărora opoziţia parlamentară a acuzat majoritatea de încercarea de a subordona instituţia publică nou-creată şi de a ascunde fraudele comise de conducătorii acesteia, desemnaţi de aceeaşi majoritate parlamentară.

Un alt subiect al dezbaterilor aprinse l-a constituit examinarea proiectului de hotărîre referitor la rezultatele controlului efectuat de o comisie parlamentară asupra activităţii Departamentului de tehnologii informaţionale. Opoziţia a acuzat majoritatea parlamentară de încercarea de a ascunde fraudele comise în procesul de contractare a tehnologiilor şi produselor necesare pentru fabricarea actelor de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova. La rîndul său, majoritatea parlamentară a replicat prin aceea că contractele respective au fost semnate şi puse în executare de către guvernările anterioare, inclusiv cele din care au făcut parte actualii reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare.

Afară de problemele cărora li s-a acordat un caracter exclusiv politic, deputaţii au examinat şi un şir de proiecte de acte legislative importante.

Legea privind anularea penalităţilor pentru nevirarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat

Prin legea respectivă au fost anulate penalităţile calculate şi neachitate la 1 ianuarie 2002 ale contribuabililor care nu au datorii la plata salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Suma totală a penalităţilor calculate se estimează la peste 4 milioane de lei, iar printre întreprinderile scutite se numără, în principal, întreprinderi de stat, cu capital majoritar al statului, sau întreprinderi municipale şi cooperatiste, cum ar fi:

Legea pentru publicarea tratatelor internaţionale

Legea adoptată de Parlament prevede că textele tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova se vor publica în ediţii speciale ale Ministerului Afacerilor Externe, în termen de o lună de la intrarea în vigoare. Actele legislative şi alte acte normative prin care se aprobă actele internaţionale respective se vor publica în continuare în Monitorul oficial al RM.

Necesitatea adoptării legii a fost dictată de faptul că, în conformitate cu prevederile constituţionale, actele internaţionale la care Moldova este parte intră în cuprinsul dreptului nostru intern, sau chiar au prioritate faţă de legislaţia internă (în cazul actelor referitoare la drepturile omului).

Cu toate acestea, în Monitorul oficial al ţării se publică doar legile despre aprobarea actelor respective, iar însuşi textul lor nu se da publicităţii decît prin ediţii speciale limitate la număr şi care în prezent nu se mai editează.

Deşi a fost abordată de numeroase ori, problema publicării textelor integrale ale tratatelor internaţionale nu a fost soluţionată din cauza lipsei de resurse financiare care să fie alocate special în acest scop.

Legea adoptată de Parlament stabileşte că anual, în bugetul de stat Guvernul va aproba sursele necesare pentru publicarea ediţiilor oficiale speciale ale MAE. Prevederea respectivă ar putea rămîne însă nerealizată, deoarece serviciile de traducere calificată a unor acte internaţionale sunt foarte scumpe şi remunerarea lor integrală de la buget nu va fi posibilă. Una din soluţiile posibile în acest sens ar fi preluarea textelor traducerilor din actele oficiale ale României, însă această perspectivă rămîne a fi irealizabilă atîta timp cît autorităţile nu doresc să recunoască identitatea limbilor vorbite în cele două ţări. Regretabil, dar în ultimă instanţă, tot cetăţeanul de rînd va fi cel care va suferi de pe ultima necunoaşterii prevederilor actelor internaţionale, mai ales a celor care stabilesc drepturi şi garanţii internaţionale.

Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă

Prin legea respectivă s-a exclus interdicţia conform căreia consilierii locali nu pot profesa avocatura în teritoriul pe care sunt aleşi. Originea interdicţiei se află în ideea de a limita posibila influenţă a puterii locale asupra puterii judecătoreşti ce activează pe teritoriul dat, însă ea a limitat atribuţiile avocaţilor. Mai mult ca atît, ea practic a lăsat avocaţii fără mijloace de existenţă, deoarece funcţia de consilier în consiliul local nu are un caracter permanent şi nu este retribuită.

Este de remarcat că reprezentanţii opoziţiei au încercat să promoveze cu acest prilej un amendament prin care şi deputaţilor în Parlament li s-ar permite să profeseze avocatura. Propunerea a fost însă respinsă din cauza faptului că munca deputaţilor este retribuită cu salariu permanent, iar conform constituţiei, activitatea de deputat este incompatibilă cu orice altă funcţie retribuită, cu exceptţia celei ştiinţifice şi didactice.

Legea pentru completarea legii cu privire la energetică

Prin legea respectivă s-a stabilit că activitatea organului de supraveghere energetică de stat se va finanţa din mijloacele care se includ în tariful pentru energia electrică. Mai mulţi deputaţi, inclusiv din majoritatea parlamentară, s-au exprimat împotriva adoptării proiectului, considerînd că acesta va aduce la majorarea tarifelor existente şi la înrăutăţirea situaţiei consumatorilor.

Argumentele aduse de reprezentanţii Guvernului s-au redus la afirmaţia că şi în prezent organul ce efectuează supravegherea energetică de stat este finanţat din contul tarifelor existente, însă acest lucru se face în lipsa unei prevederi legale exprese.

Legea pentru transmiterea taberei de odihnă din s. Romaneşti în contul unor datorii istorice

Prin legea respectivă s-a acceptat stingerea datoriilor istorice faţă de bugetul de stat al S.A. “Mezon” în valoare de circa 3,5 milioane de lei, prin transmiterea în gestiunea statului a taberei de odihnă din s. Romaneşti, amplasată pe o suprafaţă de 6 ha. Iniţial, Guvernul propunea ca tabăra respectivă să fie transmisă la balanţa Departamentului Sport şi Tineret, iar acesta, la rîndul său, să o transmită, fără drept de înstrăinare, la balanţa Comitetului Naţional Olimpic.

Legea pentru modificarea programului de privatizare

Prin legea respectivă, din lista obiectelor supuse privatizării a fost exclusă S.A. “Valogrvin” din s. Hîrtopul Mare şi transmiterea ei în capitalul social al S.A. “Aroma”. Prin transmiterea respectivă S.A. “Aroma” va intra în posesia unor plantaţii de vie care îi va permite să pregătească materie primă proprie pentru a realiza distilate şi a completa stocurile.

Este interesant de remarcat că şi S.A. “Aroma” este inclusă în programul de privatizare şi schimbarea efectuată are menirea de a spori atractivitatea acestei întreprinderi şi preţul ei iniţial.

Hotărîrea asupra rezultatelor controlului activităţii Departamentului Tehnologii Informaţionale

Prin hotărîrea adoptată în urma controlului s-a luat act de informaţia prezentată şi i s-a cerut Guvernului:

Concomitent cu sarcinile puse Guvernului, prin hotărîrea adoptată s-a cerut procuraturii generale să investigheze cazurile de pierdere a unor blanchete de paşapoarte, precum şi legalitatea contractului de confecţionare a acestora într-un număr exagerat de mare.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la instituţia publică a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”

Prin legea respectivă se propune introducerea unor modificări conform cărora:

  1. Compania va putea deţine conturi în băncile comerciale pentru administrarea resurselor extrabugetare.
  2. Cei doi vicepreşedinţi ai companiei, care sunt şi directori general ai radioului şi televiziunii, vor rămîne doar directori executivi ai radioului şi televiziunii.
  3. Compania va avea un singur vicepreşedinte, care va fi şi producător general.

Legea mai prevede lichidarea actualei companii de stat “Teleradio-Moldova”, disponibilizarea personalului acesteia şi preluarea de către instituţia publică nou-creată doar a activelor actualei companii, datoriile acesteia urmînd a fi recuperate conform unui mecanism special propus de Guvern.

Reprezentanţii opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare, susţinuţi de reprezentanţii colectivului companiei “Teleradio-Moldova”, au protestat împotriva disponibilizării personalului şi a anulării datoriilor acumulate, însă majoritatea parlamentară a apreciat că la moment aceste propuneri vor da posibilitate noii instituţii publice a audiovizualului să activeze pe principii şi în condiţii noi, fapt pentru care au votat proiectul de lege în prima lectură, urmînd ca dezbaterea sa finală să fie realizată după expertizarea proiectului de către Consiliul Europei.

22 septembrie – 5 octombrie 2003 20 octombrie – 2 noiembrie 2003