Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat şi adoptat un şir de acte legislative importante. Asupra unor dintre ele ne vom referi în continuare.

Legea cu privire la informatizare şi resursele informaţionale ale statului

Legea îşi propune drept scop stabilirea regulilor şi condiţiilor de activitate în domeniul creării şi dezvoltării infrastructurii informaţionale naţionale, de funcţionare a societăţii informaţionale a Republicii Moldova, reglementează relaţiile juridice ce apar în procesul formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat. Prevederile legii nu se extind asupra relaţiilor ce apar la crearea şi funcţionarea mijloacelor de informare în masă, resurselor informaţionale nestatale, la prelucrarea informaţiei nedocumentate. În lege se stabilesc o serie de noţiuni de bază în domeniu, cum ar fi: bază de date; date personale; document electronic; domenul naţional de nivel superior,md; informatizare; infrastructură informaţională; posesor şi proprietar al resurselor informaţionale, sistemelor informaţionale, tehnologiilor şi mijloacelor de asigurare a acestora; tehnologie informaţională; unitate de drept etc.

Se stabileşte că obiect al dreptului de proprietate a statului în sfera informatizării sînt recunoscute: informaţia documentată; resursele informaţionale, inclusiv domenul de nivel superior,md; tehnologiile informaţionale; produsele de program şi mijloacele tehnice; — sistemele şi reţelele informaţionale etc.

Legea mai stabileşte:

• obligaţiile în domeniul asigurării securităţii sistemelor informaţionale şi protejării informaţiei documentate.
• resursele informaţionale ce au importanţă statală;
• tehnologiile, sistemele şi reţelele informaţionale;
• licenţierea activităţilor în domeniu;
• atribuţiile autorităţilor publice în sfera formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat şi informatizării;
• organul administraţiei publice centrale de specialitate abilitat pentru realizarea politicii informaţionale a Guvernului şi elaborarea strategiei de dezvoltare în domeniul formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat şi informatizare — Departamentul Tehnologii Informaţionale care va exercita şi funcţiile de posesor al resurselor informaţionale de bază.

Anume această din urmă prevedere a creat şi continuă să creeze diverse dificultăţi, deoarece DTI devine un monopolist pe piaţa resurselor informaţionale din mai multe domenii şi acest lucru stîrneşte nemulţumirea subiecţilor publici şi privaţi ce desfăşoară activităţi în domeniu, dar prezintă şi anumite aspecte negative legate de securitatea şi protecţia datelor deţinute.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la partide

Prin Legea adoptată de Parlament au fost revizuite o serie din prevederile anterioare care stabileau un şir de obligaţii referitor la activitatea partidelor şi la numărul de membri pe care trebuiau să-l deţină şi să-l actualizeze periodic.

Astfel, s-a stabilit că statutul partidului poate fi înregistrat dacă această formaţiune are cel puţin 150 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi (în prezent Legea prevede cel puţin 600 membri).

Au fost excluse prevederile conform cărora partidele erau obligate să prezinte Ministerului Justiţiei anual, pînă la 1 decembrie, listele membrilor săi pentru reconfirmarea numărului lor minim şi prevederile conform cărora neprezentarea datelor noi în vederea înscrierii lor în Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice constituie temei pentru suspendarea activităţii partidului sau altei organizaţii social-politice. De asemenea, s-a exclus şi norma conform căreia supravegherea respectării legislaţiei de către partide şi alte organizaţii social-politice este exercitată de organele procuraturii.

Avînd în vedere constatarea neconstituţionalităţii lor, din Lege au fost excluse prevederile conform cărora Curtea Supremă de Justiţie, în baza cererii Ministerului Justiţiei, urma să constate încetarea activităţii partidului sau a altei organizaţii social-politice şi să dispună procedura de lichidare a acesteia în cazul în care:

• partidul sau organizaţia social-politică nu a convocat nici un congres sau nici o conferinţă timp de 4 ani;
• partidul sau organizaţia social-politică nu a prezentat, în termenul prevăzut de lege, listele membrilor săi, reînnoite anual, pentru reconfirmarea numărului minim de membri stabilit de lege;
• la data verificării listelor membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice, se constată că numărul de membri a scăzut sub limita stabilită de prezenta lege pentru înregistrarea statutului ş.a.

Amintim că adoptarea la finele anului trecut a Legii ale cărei prevederi au fost anulate sau modificate săptămîna trecută a provocat reacţia negativă a majorităţii partidelor extraparlamentare dar şi a Consiliului Europei, care a recomandat extinderea termenului de actualizare a numărului de membri ai partidelor iar ulterior, chiar excluderea acestei obligaţii introduse în mod arbitrar de majoritatea parlamentară şi susţinută de anumite partide parlamentare care urmăreau eliminarea concurenţilor de pe arena politică.

Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

Prin Legea respectivă Parlamentul a decis ca avocaţii să plătească pentru tot anul 2003 cuantumurile de contribuţii de asigurări sociale de stat stabilite prin Legea din 15 mai 2003:

• 10% lunar din venitul care nu depăşeşte trei salarii medii lunare pe economie;
• 20% lunar pentru suma care depăşeşte trei salarii medii lunare pe economie.

Amintim că pînă la data intrării în vigoare a modificărilor respective, avocaţii au fost obligaţi să plătească în buget circa 700 lei lunar şi pînă la finele lunii mai 2003 majoritatea dintre ei au acumulat peste 3000 de lei datorii la buget, fapt pentru care erau penalizaţi şi sancţionaţi de către organele fiscale.

Pentru acest motiv şi din cauza neonorării de către stat a plăţilor pentru serviciile acordate de avocaţii din oficiu (pentru persoanele care sînt asigurate de către stat cu apărători), la 17 noiembrie avocaţii au declarat grevă generală şi timp de o săptămînă nu s-au prezentat la solicitarea organelor de drept, fapt care a provocat multiple probleme în activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată.

Conform ultimelor informaţii, avocaţii s-au declarat mulţumiţi de adoptarea legii prin care se anulează obligativitatea achitării sumelor stabilite în perioada 1 ianuarie — 15 mai 2003 şi au reluat activitatea, cu condiţia că în timpul apropiat Guvernul le va achita restanţele anterioare de peste 1 milion de lei.

Legea pentru modificarea Legii asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Prin legea respectivă s-a stabilit că subiecţii de drept sunt obligaţi să achite în raionul Hînceşti cotele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a angajaţilor filialelor şi reprezentanţelor care sînt situate pe teritoriul acestui raion.

Proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor în sistemul bancar

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură are ca obiect garantarea depozitelor constituite de către deponenţii persoane fizice la băncile autorizate din Moldova, prin instituirea unui fond în care toate băncile autorizate vor fi obligate să contribuie cu resurse financiare.

Se presupune că nu vor fi garantate următoarele depozite:

1. depozitele administratorilor băncii;
2. depozitele persoanelor fizice acţionari ai băncii care deţin minimum 5 la sută din capitalul băncii;
3. depozitele soţilor şi rudelor de gradul întâi şi doi ale persoanelor enumerate la lit. a) şi b);
4. depozitele persoanelor fizice care au obţinut de la aceeaşi bancă dobînzi sau alte avantaje financiare în condiţii preferenţiale.
5. titlurile de creanţă la purtător;
6. depozitele declarate prin hotărârea judecătorească obţinute prin metode ilegale de către deponent.

Resursele financiare ale Fondului se preconizează a fi constituite din taxe anuale obligatorii; contribuţii iniţiale, speciale şi trimestriale ale băncilor; împrumuturi; venituri din investirea resurselor sale şi penalităţi pentru întârzierea plăţii.

Proiectul propune stabilirea unui mecanism complex de formare şi gestionare a fondului de garantare a depozitelor, cu prezentarea unor rapoarte de audit plenare.

Necesitatea creării unui sistem de garantare a depozitelor este determinată de specificul activităţii băncilor legat de un grad sporit de risc al activităţilor investiţionale ale acestora, precum şi de resursele financiare bancare, formate în mare parte din contul mijloacelor atrase în formă de depozite.

La baza proiectului Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar au fost puse cîteva principii general acceptate în acest domeniu:

1. Participarea obligatorie a tuturor băncilor autorizate în cadrul schemei de garantare a depozitelor.
2. Independenţa juridică a Fondului de garantare a depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.
3. Stabilirea unui plafon concret de garantare.
4. Finanţarea Fondului din cadrul contribuţiilor efectuate periodic de către băncile comerciale participante la schema de garantare.
5. Susţinerea financiară din partea statului a schemei de garantare a depozitelor.
6. Accesul Fondului de garantare a depozitelor la informaţia necesară în vederea desfăşurării adecvate a activităţii acestuia.
7. Garantarea depozitelor persoanelor fizice în cazul indisponibilităţii acestora etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet